Ziua 573 a războiului din Ucraina a început cu un atac matinal la Lvov. Primarul orașului anunță că o dronă a căzut peste un depozit industrial, iar în urma incidentului a fost înregistrat un rănit. Atacurile au avut loc în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mers în SUA la Adunarea Generală a ONU și a face rost de rachete cu rază lungă de acțiune. Tancuri americane de tip M1 Abrams urmează să fie trimise în Ucraina ”în curând”, anunţă marţi secretarul american al Apărării Lloyd Austin la o reuniune la Ramstein.

Totodată, un atac aerian a fost raportat și în regiunea Belgorod din Rusia. Pe de altă parte, un general ucrainean de rang înalt a salutat recenta recucerire a două sate din estul ţării spunând că este un progres important, care a permis trupelor Kievului să străpungă liniile rusești din apropierea oraşului devastat Bahmut, relatează Reuters. În același timp, nava Resilient Africa a părăsit marţi portul Ciornomorsk din regiunea ucraineană Odesa încărcată cu 3.000 de tone de grâu, devenind astfel prima navă civilă care sfidează blocada militară impusă de Rusia în Marea Neagră la 20 iulie, informează EFE.  

UPDATE Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că "a crescut un al doilea Hitler" în persoana lui Vladimir Putin. Într-o intervenţie la CBS, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina luptă pentru a preveni cel de-al treilea război mondial. El a spus: "Nu-l putem schimba pe Putin. Societatea rusă a pierdut respectul lumii: l-au ales şi l-au reales şi au ridicat un al doilea Hitler. Ei au făcut acest lucru. Nu ne putem întoarce în timp. Dar îl putem opri aici", notează Mediafax.

UPDATE Kievul a cerut marţi Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să oblige Moscova să-i plătească „reparaţii”, acuzând Rusia că duce un „război imperialist”, că „vrea să şteargă de pe hartă” Ucraina şi că arată „dispreţ” faţă de dreptul internaţional, relatează AFP.

UPDATE Polonia nu va extinde probabil sprijinul pentru cei aproximativ 1 milion de refugiaţi ucraineni pe care îi găzduieşte în aceeaşi măsură pentru anul următor, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Müller, scrie Mediafax.

UPDATE Kremlinul ia în considerare candidatura lui Alexei Venediktov sau a unui personaj asemănător la alegerile prezidențiale din 2024, împotriva lui Vladimir Putin, a relatat marți cotidianul economic Vedomosti, citând patru surse anonime apropiate administrației prezidențiale. Publicația economică Vedomosti scrie că oficialii de la Kremlin sunt cei care iau în calcul un astfel de candidat, pentru a asigura legitimitatea alegerilor și pentru a aduce la urne mai mulți oameni.

UPDATE Danemarca va dona zeci de tancuri Ucrainei, potrivit unor informaţii care provin de la un ministru danez. Potrivit informaţiei furnizate de Sky News, Danemarca va dona 45 de tancuri. Donaţia va consta din 30 de tancuri Leopard 1 şi 15 tancuri T-72, susţine agenţia Ritzau, care-l citează pe ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen. La începutul acestui an, Danemarca şi Olanda au donat împreună 14 tancuri Leopard 2. De asemenea, în februarie, Danemarca, Olanda şi Germania au anunţat că vor repara şi moderniza cel puţin 100 de tancuri vechi Leopard 1 pentru a le trimite în Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE Tancurile Leopard 1A5 pe care Germania le-a promis Ucrainei au atât de multe probleme tehnice încât Kievul a refuzat în urmă cu câteva zile o nouă tranşă de 10 astfel de tancuri, scrie marţi ziarul Der Spiegel.

UPDATE Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, a anunțat marți, 19 septembrie, că preşedintele rus Vladimir Putin se va deplasa în octombrie la Beijing pentru convorbiri cu omologul său chinez, Xi Jinping, relatează Reuters. Aceasta ar fi prima călătorie cunoscută a liderului rus în străinătate de când Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său, notează Ziare.com.

UPDATE Miniştrii de externe ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene intenţionează să aibă o reuniune specială în Ucraina, potrivit şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite marţi DPA, citată de Agerpres.

UPDATE Letonia închide temporar unul dintre cele două puncte de trecere a frontierei sale cu Belarus ca răspuns la numărul de tentative de trecere ilegală a graniței anunță marți, 19 septembrie, guvernul de la Riga, conform Agerpres.

UPDATE Moscova trimite cantităţi masive de ţiţei pe piaţă, chiar dacă a anunţat că va prelungi decizia sa voluntară de a reduce exporturile de petrol până la finalul anului, alături de partenerul din OPEC+, Arabia Saudită, transmite Bloomberg.

UPDATE Miniştrii de externe din Grupul G7 s-au reunit în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi au publicat o declaraţie comună în care au solicitat Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii sale în Ucraina. În declaraţie, publicată de Ministerul de Externe al Japoniei, se arată că membrii speră că China va face presiuni pentru retragerea imediată, completă şi necondiţionată a trupelor ruseşti din Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE „Fără îndoială, apariția articolelor în mass-media străină care pun la îndoială la implicarea Rusiei în atacul asupra Kostiantinivka duce la amplificarea teoriilor conspirației și, prin urmare, necesită o examinare și o evaluare juridică de către autoritățile de investigație. Societatea va primi cu siguranță un răspuns la întrebarea ce s-a întâmplat exact în Kostiantinivka. Ca și în miile de alte cazuri de atacuri rusești asupra țării noastre, ca parte a unui război neprovocat”, a transmis Mihailo Podoliak.

UPDATE În urma apariției articolului NYT, Serviciul de Securitate al Ucrainei a precizat că lovitura a fost efectuată de Rusia cu un sistem de rachete S-300. „SBU investighează încă o crimă de război a Federației Ruse, care se referă la bombardarea pieței din Kostiantinivka de către ruși la 6 septembrie. Potrivit anchetei, inamicul a lovit acest obiect civil cu o rachetă S-300. Acest lucru este dovedit, în special, de fragmentele identificate ale rachetei recuperate la locul tragediei”, a transmis SBU, citat de Pravda, notează Libertatea.

UPDATE Dovezile sugerează că explozia cu victime produsă într-o piaţă aglomerată din oraşul Kostiantinivka (Konstantinovka), în estul Ucrainei, în ziua de 6 septembrie, a fost cauzată de o rachetă rătăcită lansată de forţele ucrainene, scrie cotidianul The New York Times (NYT) în ediţia de marţi, preluat de Reuters. Ucraina a spus la vremea respectivă că explozia, care a ucis cel puţin 16 persoane, fusese provocată de o rachetă rusească.

UPDATE În contextul în care lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte violente din 1945 încoace - afectată de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 şi de creşterea preţurilor la alimente care a urmat, precum şi de temperaturile record, de dezastrele climatice şi de numărul fără precedent de migranţi şi solicitanţi de azil care traversează frontierele în căutarea unei vieţi mai bune - agenda Adunării Generale a ONU, ale cărei lucrări se deschid marţi, este descurajantă, relatează CBS News potrivit News.ro.

UPDATE Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a denunţat marţi că atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene şi a infrastructurii acestora au distrus o cantitate de cereale suficientă pentru a hrăni 10,5 milioane de oameni timp de un an, notează Adevărul.

UPDATE Varşovia îşi va menţine embargoul asupra cerealelor ucrainene, în pofida plângerii pe care Kievul a depus-o împotriva sa la OMC şi a încetării restricţiilor anunţate vineri de Bruxelles, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Müller, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Ucraina a declarat celei mai înalte instanțe a ONU de la Haga, că Rusia poartă un război împotriva sa „în numele unei minciuni groaznice” că Moscova a făcut acest lucru pentru a preveni un presupus genocid, scrie Sky News.

UPDATE Secretarul american al Apărării a declarat că Ucraina va primi în curând tancuri de tip M1 Abrams. Lloyd Austin a făcut declarațiile la baza militară Ramstein din Germania, unde reprezentanți din peste 50 de țări se reunesc pentru a discuta despre conflict, potrivit Rador.

UPDATE Primele analize ale armatei arată că toate cele trei drone căzute în județul Tulcea în ultima lună sunt model iranian Shahed, folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei, au declarat surse oficiale pentru G4Media.

UPDATE Armata norvegiană va dona Ucrainei zeci de vehicule pe șenile care transportă mărfuri, potrivit Sky News. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții Guvernului norvegian, conform Mediafax. Este vorba despre vehicule pe șenile care pot fi folosite pe teren accidentat.

UPDATE Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat marţi că Rusia a pierdut 273.460 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei. Acest număr include 520 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 4.628 de tancuri, 8.851 de vehicule de luptă blindate, 8.601 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 6.062 de sisteme de artilerie, 778 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 526 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 4.784 de drone şi 20 de nave de război sau ambarcaţiuni, potrivit Mediafax.

UPDATE De luni de zile, sute de cubanezi au plecat să lupte alături de Rusia în războiul din Ucraina, fiind ademeniți cu promisiunile financiare și cu obținerea de cetățenie rusă, au declarat familii ale acestora, într-un reportaj pentru CNN.

UPDATE Nava Resilient Africa a părăsit marţi portul Ciornomorsk din regiunea ucraineană Odesa încărcată cu 3.000 de tone de grâu, devenind astfel prima navă civilă care sfidează blocada militară impusă de Rusia în Marea Neagră la 20 iulie, informează EFE, citat de Agerpres.

UPDATE  Peste 160.000 de tone de cărbune, cu o valoare de cel puţin 14,3 milioane de dolari, care a fost extras în teritoriile ucrainene anexate de Rusia, a fost exportat în Turcia, ţară membră NATO, pe parcursul acestui an, potrivit unor date vamale ruseşti analizate de Reuters.

UPDATE Rușii au lansat aseară 30 de drone kamikaze spre Ucraina. 18 dintre acestea au țintit orașul Lviv. Apărarea aeriană a reușit să doboare 15 aparate de zbor, însă trei au scăpat. O persoană a fost rănită în urma atacului, dar din fericire, a scăpat cu viață. 

UPDATE Diplomaţia rusă l-a convocat pe ambasadorul Franţei la Moscova Pierre Lévy, pentru a denunţa discriminarea jurnaliştilor ruşi şi a acuzat Parisul de bruscarea unor corespondenţi ruşi la summitul G20 din India, relatează AFP.

UPDATE Conform unor pasaje din cartea semnată Celine Nony - și publicată pe 13 septembrie 2023 - Alina Kabaeva, iubita secretă a președintelui rus Vladimir Putin, trăiește într-un apartament de lux din Soci, Rusia.

UPDATE Rusia ar putea analiza retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, care demarează audieri cu privire la cererea Ucrainei împotriva Rusiei, dacă instanța urmează exemplul Kievului și ia o decizie politizată, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov, notează Rador.

UPDATE China a protestat pe cale diplomatică pe lângă Berlin după ce ministrul de externe german, Annalena Baerbock, l-a numit pe preşedintele Xi Jinping "dictator", a anunţat luni Ministerul chinez de Externe, calificând această etichetă drept "absurdă".

UPDATE Șefa statului, Maia Sandu și-a început vizita la New York unde participă la lucrările celei de-a 78 sesiuni ale Adunării Generale a ONU. În prima zi a evenimentului oficial, unde va susține un discurs, președința țării a discutat cu subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice, Victoria Nuland. Discuțiile s-au axat pe aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, derularea reformelor și consolidarea relațiilor bilaterale. Peste ocean, Maia Sandu a mai avut discuții bilaterale și cu mai mulți lideri europeni printre care președintele Confederației Elvețiene, președinta Slovaciei, dar și prim-ministrul Suediei. Totodată, Centrul de Analiză a Politicii Europene i-a acordat președintei Maia Sandu premiul „Freedom Fighter” 2023, recunoscând astfel angajamentul cetățenilor Republicii Moldova de a consolida democrația și valorile lumii libere. În discursul său de la acest eveniment, Sandu a declarat că țara noastră este determinată să facă față provocărilor apărute din cauza războiului din Ucraina, dar și a amenințărilor hibride din partea Federației Ruse. Lucrările celei de-a 78 sesiuni Adunării Generale ale ONU se vor încheia pe 20 septembrie.

UPDATE Exerciţiile navale anuale ale NATO sunt „mai realiste decât înainte" din cauza războiului din Ucraina, a anunţat un reprezentant al alianţei, citat de Sky News.

UPDATE Ministrul chinez de externe, Wang Yi, va vizita Rusia de luni până joi pentru discuţii pe teme de securitate, a anunţat ministerul său, citat de AFP. "La invitaţia lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Wang Yi (...) va călători în Rusia pentru a participa la cea de-a 18-a sesiune a Consultărilor pentru securitate strategică China-Rusia", a indicat un comunicat dat publicităţii pe site-ul ministerului, potrivit Agerpres.

UPDATE O femeie însărcinată din armata rusă a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru dezertare, într-un caz care a creat astfel un precedent. Instanța a suspendat executarea pedepsei până când copilul va împlini 14 ani.  

UPDATE Georgia a acuzat luni un înalt oficial ucrainean că a pregătit o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul acestei ţări din Caucaz, într-un moment în care relaţiile dintre Tbilisi şi Kiev sunt tensionate, informează AFP.

UPDATE Guvernul de la Kiev a acceptat toate cererile Bucureștiului în ceea ce privește reglementarea exportului de cereale și oleaginoase ucrainene pe teritoriul României, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.

UPDATE Rusia a cerut Curții Internaționale de Justiție să renunțe la un caz introdus împotriva acesteia de Ucraina. Kievul acuză Moscova că a folosit în mod fals legea genocidului pentru a-și justifica invazia. De cealaltă parte, Rusia susține că a intervenit în Ucraina pentru a preveni un atac genocid asupra etnicilor ruși din est, transmite BBC.

UPDATE Americanii au declarat luni că vin la Adunarea Generală a ONU cu o mână întinsă către ţările din Sudul global, ţinând să le reamintească acestora faptul că multe dintre problemele lor au fost provocate sau exacerbate de invazia Rusiei în Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) din Ministerul ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov, a enumerat, într-un interviu acordat The Economist, obiectivele principale ale lansării dronelor spre teritoriul Federației Ruse. Potrivit liderului GUR, unul dintre obiective este uzura sistemului rus de apărare aeriană, în al doilea rând dezactivarea transportului militar și a bombardierelor și, în al treilea rând, provocarea de daune instalațiilor militare de producție, cum ar fi recentul atac asupra fabricii de combustibil pentru rachete în regiunea Tver, scrie Știripesurse.

UPDATE Explicațiile Comisiei Europene cu privire la interzicerea importului de bunuri de origine rusă în UE indică dorința Bruxelles-ului de a forma o incertitudine juridică și de a împinge țările europene să discrimineze cetățenii ruși, a declarat Ministerul rus de Externe, relatează Interfax, scrie Știripesurse.

UPDATE Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone noaptea trecută, de această dată în vestul țării. A fost vizat orașul Lvov, unde aparatele de zbor au distrus câteva depozite și cel puțin un om a fost rănit.  

UPDATE Având în vedere pericolul pe care l-ar reprezenta o pierdere a sprijinului occidental, Kievul ar trebui să cultive relații cu personalități și partide politice care nu sunt în tabăra sa, scriu doi experți în politică externă în revista Foreign Affairs. Între timp, mai spun aceștia, liderii politici din SUA și din Europa ar trebui să consolideze asistența financiară și militară acordată Ucrainei în bugete multianuale, pentru a evita o viitoare dezangajare, în cazul unei schimbări de putere, notează Libertatea.

UPDATE Trei „ţinte aeropurtate” au fost doborâte de unităţile antiaeriene ruse, deasupra regiunii Belgorod, potrivit guvernatorului regional. Viaceslav Gladkov a scris pe Telegram că rapoartele iniţiale au indicat unele daune la liniile electrice, notează Mediafax.

UPDATE Polonia a propus luni ca noile sancţiuni ale Uniunii Europene contra Moscovei ca urmare a invaziei ruse în Ucraina să includă o interdicție asupra diamantelor şi gazului petrol lichefiat (GPL) şi a cerut alinierea sancţiunilor împotriva Belarusului cu cele contra Rusiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Propunerea, consultată de agenţia de presă britanică, solicită interzicerea importurilor europene de diamante ruse şi aplicarea de sancţiuni individuale companiei ruse Alrosa. Vânzarea acestor diamante a adus bugetului Rusiei 4,5 miliarde de dolari în 2021.

UPDATE Preşedintele SUA, Joe Biden, în vârstă de 80 de ani, evită de obicei chestiunea vârstei, dar a abordat-o în timpul unei strângeri de fonduri la un teatru de pe Broadway din New York, spunând că experienţa sa l-a ajutat să facă faţă unor crize precum cea din Ucraina şi Covid, relatează AFP și news.ro.

UPDATE Ucraina a intentat procese împotriva Poloniei, Ungariei şi Slovaciei la Organizația Mondială a Comerţului pentru decizia lor de a interzice importurile de cereale, în ciuda ridicării restricțiilor de către Comisia Europeană. „Este fundamental pentru noi să dovedim că statele membre nu pot interzice în mod individual importul de mărfuri ucrainene. De aceea, depunem procese împotriva lor în cadrul OMC”, a declarat ministrul Economiei, Iulia Svyridenko, scrie Mediafax.

UPDATE Miliardarul american Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, prins recent într-o controversă legată de un eventual sprijin indirect al său pentru Rusia, a făcut pe rețeaua X (fostă Twitter) un comentariu controversat despre războiul din Ucraina. Unul din vechii prieteni ai lui Musk, antreprenorul David Sacks, a postat pe X o hartă cu frontul din Ucraina și zona recucerită de ucraineni, însoțită de comentariul: „Câștigurile teritoriale ale Ucrainei, din lăudata ei contraofensivă, sunt atât de minuscule încât abia pot fi văzute pe hartă”. Elon Musk a postat la comentarii: „Atât de multă moarte pentru atât de puțin”. Miliardarul american a întrerupt accesul Ucrainei la serviciul de comunicații prin satelit Starlink pentru că se temea de izbucnirea unui război nuclear, conform biografiei sale, scrie Știripesurse.

UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns luni în Statele Unite ale Americii pentru a participa la Adunarea Generală a ONU şi pentru a se întâlni cu omologul său american Joe Biden, la Washington. Preşedintele Americii, Joe Biden, va vorbi marţi la New York, însă liderii a patru dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China, vor fi absenţi. „Olena Zelenska şi cu mine am ajuns în Statele Unite”, a anunţat preşedintele ucrainean pe X. Zelenski s-a întâlnit luni cu soldaţi ucraineni răniţi care sunt trataţi la un spital din New York.

UPDATE UE se pregăteşte pentru negocieri intense asupra a ceea ce ar trebui inclus în cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni privind războiul Rusiei din Ucraina, relatează luni Bloomberg, potrivit News.ro.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu va participa marţi la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, care are loc la baza aeriană americană Ramstein din Germania, din cauză că s-a îmbolnăvit de COVID-19, a declarat luni un purtător de cuvânt al ministerului, informează Reuters, citat de news.ro. Reuniunea aliaților care asistă Ucraina în domeniul apărării este foarte așteptată şi are loc în contextul în care Statele Unite explorează expedierea către Ucraina a rachetelor cu rază mai lungă de acţiune ATACMS, echipate cu bombe cu dispersie. De asemenea, Kievul a făcut presiuni asupra Germaniei pentru a trimite rachete Taurus similare, care ar putea oferi Ucrainei capacitatea de a provoca pagube semnificative mai adânc în teritoriul ocupat de Rusia, dar Berlinul a declarat în mod repetat că va acționa doar în tandem cu Washingtonul în ceea ce priveşte livrările de arme, notează Știripesurse.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi unul din marii protagoniști ai celei de-a 78-a sesiuni anuale a Adunării Generale a ONU, un forum unde-şi dau întâlnire săptămâna aceasta liderii marilor puteri, dar acum vor lipsi unii dintre principalii şefi de stat sau de guvern, scrie luni agenţia EFE conform Agerpres.

UPDATE Primele fotografii ale submarinului rus Rostov-pe-Don, afectat de atacul de la Sevastopol, au fost publicate online. Acesta prezintă găuri destul de grave, notează Ziare.com.

Rusia nu va accepta niciun ”compromis” cu privire la teritoriile ocupate în Ucraina, a anunţat marţi, 16 decembrie, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, relatează Euronews. Pe de altă parte, propunerile de pace care au rezultat în urma discuțiilor dintre americani, ucraineni și europeni vor fi finalizate în următoarele zile. Administrația Trump presează Europa să renunțe la planul de finanțare a Ucrainei din active rusești. Volodimir Zelenski a spus că, dacă Rusia respinge noul plan de pace, SUA vor înăspri sancțiunile și vor trimite mai mult armament, inclusiv sisteme de apărare aeriană. Totuși, Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat doar de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică. 

Rusia a lansat un nou atac aerian – coincidență sau nu, tot 79 de drone au vizat Ucraina, ca și în noaptea de luni spre marți. Apărarea aeriană a doborât jumătate din drone în nordul, sudul și estul țării, iar restul au lovit în 12 locuri. Noapte de foc a fost și în Rusia. Sudul țării a fost zguduit de explozii și incendii în noaptea de marți spre miercuri, după ce drone ucrainene au lovit mai multe obiective energetice. Autoritățile de la Moscova susțin că 94 de drone au fost interceptate și distruse de apărarea aeriană. Potrivit centrului regional de intervenție în situații de urgență, în dimineața zilei de 17 decembrie, un roi masiv de drone ucrainene au atacat regiunea Krasnodar.

UPDATE Orașul Odesa se află în stare de urgență după un atac masiv cu drone Shahed și rachete care a lovit infrastructura energetică a regiunii, provocând o întrerupere aproape totală a curentului electric. Pe 13 decembrie, orașul a fost cufundat în întuneric, iar sute de mii de oameni au rămas până astăzi fără electricitate, cu servicii de apă și încălzire aproape inexistente, potrivit Kyiv independent. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat astăzi că situația creată a fost declarată o urgență de stat.

UPDATE Dacă Bruxelles-ul nu ajunge la un acord în următoarele zile, Kievul riscă să se confrunte cu un deficit bugetar major în câteva luni. Uniunea Europeană se află sub presiune fără precedent înainte de summitul de la Bruxelles, în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre finanțarea Ucrainei. Principalul obstacol în calea unității europene nu provine atât din rezistența internă a unor state, cât din influența activă a administrației Donald Trump, care încearcă să influențeze deciziile UE, scrie Politico.  

UPDATE După aproape patru ani de război de uzură, în decembrie 2025 conflictul din Ucraina rămâne blocat între negocierile intense pentru un acord de pace și pozițiile ferme ale Kremlinului, care refuză să renunțe la revendicările teritoriale pe care le-a ridicat încă de la începutul invaziei. Relatările recente ale agențiilor internaționale de presă, în special Reuters, dar și ale unor publicații precum The Guardian, arată un tablou de relații internaționale tensionate și negocieri complexe, în care obiectivele politice ale Moscovei se ciocnesc de așteptările Occidentului și ale Kyivului, precizează Reuters.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că forțele ruse au preluat inițiativa strategică de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina, promițând în același timp să extindă așa-numita „zonă-tampon” de securitate a Moscovei și să continue dezvoltarea de noi sisteme de armament. El a spus în același timp că Rusia „își va elibera teritoriile” prin mijloace militare, dacă Ucraina și „stăpânii săi” abandonează negocierile. Liderul de la Kremlin a acuzat în mod repetat Occidentul că sprijină Ucraina pe toate planurile și că îi ghidează deciziile. Miercuri, Putin și-a exprimat de asemenea încrederea că obiectivele „operațiunii militare speciale” în Ucraina „vor fi atinse”. Declarațiile lui Putin, relatate de Reuters, semnalează că Moscova nu a renunțat la condițiile maximale impuse Kievului pentru încheierea războiului.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a numit apelurile occidentale privind pregătirea pentru un război împotriva Rusiei o „minciună”. El a mai spus că Rusia nu dorește război cu Europa, dar că țara sa este pregătită să-l poarte dacă aceasta este alegerea Bătrânului Continent. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că unii occidentali solicită pregătiri pentru un război împotriva Rusiei vorbind despre o „isterie”. „Am spus-o în repetate rânduri: este o minciună, o prostie, o prostie pură să vorbești despre o amenințare rusă imaginară la adresa țărilor europene. Dar acest lucru se face destul de deliberat”, a spus el în timpul unei reuniuni extinse a Consiliului Ministerului Apărării, potrivit Le Figaro.

UPDATE UE face un pas decisiv spre independența energetică față de Rusia. Eurodeputații au aprobat o lege care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin gazoducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), începând cu 2026, și pregătesc terenul pentru interzicerea completă a importurilor de petrol din Rusia până cel târziu la finalul anului 2027, scrie Adevărul.

UPDATE Administrația instalată de Rusia în Crimeea ocupată a declarat că a preluat controlul asupra proprietăților aparținând boxerului ucrainean de categorie grea Oleksandr Usik, acuzându-l că a condamnat invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia masează peste 360.000 de soldați în apropierea granițelor Europei, pe măsură ce Vladimir Putin își plănuiește următoarea mișcare, a avertizat un fost oficial NATO.

UPDATE Statele Unite pregătesc noi de sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei, în cazul în care președintele Vladimir Putin respinge un acord de pace cu Ucraina, relatează Bloomberg, citând persoane familiarizate cu situația. Sancțiunile SUA ar urma să vizeze navele din așa-numita "flotă fantomă" cu care Moscova ocolește sancțiunile impuse petrolului său, dar i-ar putea lovi și pe comercianții care facilitează tranzacțiile cu țiței rusesc. Noile măsuri ar putea fi dezvăluite încă din această săptămână, au declarat sursele citate de Bloomberg.

UPDATE Donald Trump crede că Vladimir Putin nu vrea doar o bucată de teritoriu, ci toată Ucraina, a declarat șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, într-un interviu acordat revistei Vanity Fair. Potrivit acesteia, Trump e convins că poate realiza orice și nu își pune nicio limită, notează Nexta.

UPDATE Atacurile ruseşti cu bombe aeriene ghidate în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care trupele Moscovei o controlează doar parţial, au rănit miercuri, 17 decembrie, 26 de persoane, inclusiv un copil, potrivit guvernatorului ucrainean regional, relatează Reuters.

UPDATE Trupele europene din Ucraina ar urma să folosească forța împotriva armatei ruse dacă aceasta ar încălca un armistițiu, relatează Reuters, citat de Nexta. Potrivit cancelarului german Friedrich Merz, garanțiile de securitate discutate de SUA și Europa pentru Ucraina permit forțelor de menținere a păcii să respingă atacurile rusești în anumite circumstanțe. Deocamdată, aceasta rămâne o perspectivă îndepărtată, deoarece accentul principal este pus pe crearea și securizarea unei zone demilitarizate între cele două tabere, relatează Nexta. Merz a subliniat separat că disponibilitatea SUA de a proteja Ucraina după un armistițiu ca și cum ar fi sub protecția NATO reprezintă o poziție nouă și foarte puternică din partea Washingtonului.

UPDATE Garanțiile de securitate pentru Ucraina, elaborate în întâlnirile de la Berlin, includ consolidarea Forțelor Armate Ucrainene, desfășurarea de forțe europene în țară și extinderea utilizării serviciilor de informații americane. Potrivit unor surse citate de New York Times, un contingent militar condus de forțe europene ar trebui să fie staționat în vestul țării, departe de linia de armistițiu, pentru a servi drept factor de descurajare suplimentar împotriva oricărei viitoare agresiuni rusești. Efectivele armatei ucrainene sunt planificate la un „nivel în timp de pace” de 800.000 de soldați. În timpul războiului, numărul a crescut la aproape 900.000 de soldați, notează NYT. De asemenea, SUA ar urma să identifice încercările Rusiei de a organiza „operațiuni sub steag fals” care i-ar oferi Moscovei un pretext pentru a relua acțiunile militare, scrie Spotmedia.

UPDATE Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat de încheierea războiului, ci de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică, anunță Mediafax. Din biroul său de la Londra, Hodorkovski respinge ideea că lumea se apropie de un acord de pace. Iar asta, în ciuda mesajelor optimiste venite din SUA. El susține că Putin va continua să amâne negocierile și va încerca să obțină noi avantaje militare, așa cum a procedat în trecut. „Nici Putin nu poate forța situația la infinit”, afirmă Hodorkovski, subliniind că un compromis va fi inevitabil. După încheierea actualului război, liderul rus ar putea apela din nou la un „inamic extern”, iar Europa se află la granițele Federației Ruse.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat miza înaintea unei reuniuni cruciale a celor 27 de lideri ai Uniunii Europene, care va avea loc joi la Bruxelles, prezentând discuțiile ca fiind esențiale pentru securitatea și independența Europei, relatează Euronews.

UPDATE Kremlinul a declarat, miercuri, că poziția Rusiei cu privire la desfășurarea oricăror trupe europene în Ucraina în cadrul unui posibil acord de pace negociat de SUA este bine cunoscută, dar că subiectul poate fi discutat, potrivit Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a aproape 90% din orașul Kupiansk, situat în nord-estul țării, a declarat miercuri șeful armatei Oleksandr Sîrskîi, la câteva zile după ce președintele Ucrainei a salutat o victorie împotriva forțelor ruse acolo. „Datorită operațiunilor active de căutare și atac, am reușit să respingem trupele ruse din Kupiansk și să preluăm controlul asupra a aproape 90% din teritoriul orașului”, a scris Oleksandr Sîrski pe platforma Telegram.

UPDATE Marina suedeză a identificat personal militar rus în uniformă la bordul unor petroliere legate de așa-numita flotă din umbră a Rusiei în Marea Baltică, potrivit unui reportaj al SVT, postul public de radio suedez.

UPDATE Atacuri cu drone au fost raportate noaptea trecută și în Saratov și Engels, în regiunea Saratov. Shot transmite că s-au auzit cel puțin 10 explozii, deși nu au existat rapoarte oficiale despre victime sau pagube, scrie Spotmedia. Ministerul Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană „au interceptat și distrus” 94 de drone ucrainene, inclusiv 31 în regiunea Krasnodar, 22 în Rostov și opt în Saratov.

UPDATE O presupusă campanie de recrutare rusească stârnește îngrijorare. Există suspiciuni rezonabile care sugerează că Rusia și-ar putea extinde căutarea globală de forță proaspătă pentru Ucraina, vizând cetățeni iranieni, relatează realizatorii „Eastern Express”, emisiune a TVPWorld.

UPDATE Soldații ruși din zona Pokrovsk își provoacă singuri răni pentru a ajunge la spital și astfel să evite participarea în asalturi iresponsabile comandate de șefii lor, susține mișcarea de partizani ucraineană Atesh, într-o postare pe Telegram.

UPDATE Regimul de la Kremlin va transforma Max, aplicația de stat de mesagerie care a înlocuit Whatsapp și alte rețele sociale în Rusia, în buletin și pașaport electronic. Conform The Moscow Times, Max, aplicația big brother prin care regimul își spionează mai ușor cetățenii, va fi folosită pentru a verifica vârsta la vânzareade alcool în magazine, ca bilet electronic pentru concerte și alte evenimente de divertisment, pentru participarea la loterii și cumpărarea de „produse informaționale” ș.a., a declarat Serghei Boiarski, președintele comisiei pentru „politici informaționale” din Duma de Stat, parlamentul fictiv al Rusiei.

UPDATE Kremlinul își intensifică retorica agresivă și beligerantă împotriva NATO și a Europei. Unul dintre principalii propagandiști ai lui Vladimir Putin, prezentatorul TV Vladimir Soloviov, a vorbit public despre distrugerea și confiscarea capitalelor europene, exprimând practic scenarii pentru un război direct cu Occidentul, relatează from-ua.org.

UPDATE Președintele rus crede că armata sa este una invincibilă și până la final ea va cuceri toată Ucraina, chiar dacă viteza de ”înghițire” a teritoriului din țara vecină este una ”de melc” și cu pierderi colosale. Însă, acum un expert dezvăluie greșeala pe care echipa de negociatori a lui Trump e pe cale să o facă: repetă ”ca papagalii” ceea ce spun rușii și îi forțează pe ucraineni să accepte toate pretențiile Moscovei. Este clar că dacă SUA vor recompensa Rusia pentru agresiunea sa în planul de pace, atunci îl vor sprijini pe Putin pentru o mutare viitoare catastrofală: reluarea războiului de cucerire al Ucrainei.Marc Champion arată că Putin a promovat o narațiune falsă a războiului, iar Occidentul nu trebuie să se lase păcălit de ea. Afirmațiile Kremlinului conform cărora Ucraina este în pragul înfrângerii nu corespund realității de pe câmpul de luptă, potrivit analizei publicate în Irish Independent. 

UPDATE Discuțiile privind garanțiile de securitate au lăsat până acum nerezolvate unele elemente cheie, inclusiv durata acestor garanții, anunță European Pravda. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a remarcat, în cadrul unei conferințe de presă la Haga, că în ciuda numeroaselor runde de negocieri detaliate privind posibile garanții de securitate, unele probleme rămân deschise, în special dacă garanțiile vor fi sau nu pe termen nelimitat, scrie Digi24.

UPDATE În ciuda creșterii presiunii SUA asupra Kievului, ucrainenii se opun vehement cererilor Rusiei. Dacă ideea unor concesii teritoriale va fi supusă votului, majoritatea celor intervievați de jurnaliștii Kyiv Independent afirmă că o vor respinge categoric. Săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a declarat că orice concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului total al Rusiei, menționate într-un plan de pace susținut de SUA, ar trebui să fie decise de poporul ucrainean, inclusiv prin intermediul unui referendum, scrie Digi24.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care confiscă locuințele "fără stăpân" din Ucraina ocupată. Conform noilor reglementări, autoritățile ruse pot aloca proprietățile confiscate ca locuințe oficiale pentru funcționari civili, personal militar, oficiali, ofițeri de aplicare a legii, profesori și medici, notează Kiev Post.  Casele, apartamentele și camerele din teritoriile ocupate ale Ucrainei „care prezintă semne că nu mai au proprietar" vor fi considerate prin lege proprietatea regiunilor sau a municipalităților acestora. Noua lege vizează, mai ales, casele din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia. 

UPDATE Un miliardar din Cehia a donat 4,1 milioane de euro pentru sprijinirea armamentului ucrainean, prin intermediul unei asociații de strângere de fonduri foarte cunoscute în țară. Banii vor fi cheltuiți rapid pentru achiziția de echipamente militare destinate frontului din Ucraina, relatează publicația Midi Libre. O donație uriașă a fost anunțată de o importantă asociație de strângere de fonduri din Cehia, implicată în sprijinirea Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia. Un miliardar ceh a oferit suma de 4,1 milioane de euro pentru achiziția de armament destinat forțelor ucrainene. Asociația „Dárek pro Putina” („Un cadou pentru Putin”, în traducere - n.r.) a anunțat că donatorul, care inițial a dorit să rămână anonim, și-a dezvăluit în cele din urmă identitatea. Este vorba despre Ivo Lukačovič, un antreprenor ceh foarte cunoscut, considerat a 11-a cea mai bogată persoană din țară, scrie Libertatea.

UPDATE Kremlinul a respins categoric orice posibilitate de compromis privind teritoriile ocupate în Ucraina, reiterând că Moscova nu își va reduce cerințele teritoriale și va continua să revendice controlul asupra regiunilor anexate. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat marți că Rusia nu va accepta „niciun compromis” în privința teritoriilor ocupate în Ucraina, subliniind că poziția Moscovei rămâne neschimbată, relatează Euronews.

UPDATE Problema retragerii trupelor și a tonelor de muniție de pe malul stâng al râului Nistru necesită discuții cu Rusia, iar autoritățile moldovene nu sunt încă pregătite pentru acest lucru. În urma victoriei forțelor pro-UE în alegerile parlamentare din Moldova din această toamnă, Uniunea Europeană a presat din ce în ce mai mult Chișinăul să lucreze la reintegrarea regiunii separatiste Transnistria. Luna aceasta, ambasadorul UE în Moldova, Iwona Piorko, a precizat clar că Bruxelles-ul nu intenționează să împartă integrarea țării în UE în două etape, problema integrării Transnistriei în UE urmând să fie rezolvată la o dată ulterioară celei a restului țării, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

UPDATE Autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenko, consideră că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei „depinde de poziția lui Trump și a Statelor Unite ale Americii”, potrivit unui interviu acordat Newsmax și citat de Ukrainska Pravda. Lukașenko a adăugat că Trump îl presează în principal pe Zelenski în ceea ce privește un „acord de pace”.

UPDATE Prețurile petrolului rusesc au scăzut la cel mai scăzut nivel de la izbucnirea invaziei la scară largă a Ucrainei, pe măsură ce sancțiunile occidentale își fac simțită prezența, a relatat Bloomberg pe 16 decembrie.

UPDATE Summitul liderilor UE de joi va pune la încercare capacitatea blocului de a rămâne unit sau dacă Donald Trump va reuși să-l divizeze. O dezbatere aprinsă între guvernele europene cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei scoate la iveală o diviziune mai profundă pe continent cu privire la modul de abordare a noii ordini mondiale și a presiunii fără precedent din partea SUA, notează Politico.

UPDATE Președintele american Donald Trump a trimis un mesaj de susținere pentru noul premier al Cehiei. Este vorba despre Andrej Babis, un politician cu opinii împotriva UE și a Ucrainei, informează Mediafax.

UPDATE Şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a dezvăluit tensiuni interne în administrația SUA pe diverse teme, de la aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea personalului guvernamental, şi l-a descris între altele pe preşedintele american Donald Trump ca având „personalitatea unui alcoolic”, într-o serie de comentarii publicate marţi de Vanity Fair, care prezintă o imagine nefavorabilă a rolului jucat de unii dintre apropiații republicanului, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.