Sutele de brățări electronice, prin care sunt monitorizați suspecții, ar fi fost procurate prin licitații nu tocmai legale. Este principala constatare a monitorilor de la Agenția pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, care au analizat toate achizițiile organizate în perioada anilor 2019- 2021, de către Inspectoratul Național de Probațiune. Analiza scoate la suprafață faptul că pachetul de documente a fost elaborat în așa fel încât să câștige o singură companie.
Raportul a fost livrat Ministerului Justiției, care a sesizat organele de anchetă, pentru a face și mai multă lumină. Nu am reușit să discutăm cu șeful inspectoratului din acea perioadă - Andrei Iavorschi, funcționar pus în funcție de Guvernul Filip. Vara trecută, el a fost suspendat din funcție după ce procurorii i-au deschis un dosar penal. În schimb, am obținut comentarii de la conducerea companiei câștigătoare. Directorul adjunct a negat că a fost favorizat în vreun mod, pe durata celor cinci licitații.
Imaginile cu Mihail Șaran care-și scoate brățara de monitorizare de la picior, o aruncă apoi dă bir cu fugiții au provocat o mulțime de dileme în spațiul public. Cei mai mulți s-au întrebat cât de sigure și calitative sunt aceste dispozitive electronice, dacă omul de afaceri a înlăturat-o aparent fără mare efort. Instituțiile de drept s-au acuzat reciproc pentru breșele admise. S-au expus atunci și cei mai mari șefi de la procuratură.
Cazul lui Șaran, dar și altele similare au determinat monitorii de la Agenția pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă - este vorba de o organizație non-guvernamentală - să verifice modul în care a fost achiziționat și aplicat sistemul de monitorizare electronică a suspecților, în special în perioada anilor 2019-2021.
Pentru modernizarea sistemului de monitorizare electronică, autoritățile din Republica Moldova au fost asistate de experți externi care au contribuit și la întocmirea setului de documente, necesare pentru a putea lansa achizițiile publice. Însă, constată monitorii, o bună parte din recomandările experților au dispărut din caietul de sarcini.
În total, începând cu anul 2019 și până în 2021, Inspectoratul Național de Probațiune, în gestiunea căruia se află acest sistem, a desfășurat cinci achiziții de echipamente și de soft. Curios este faptul că toate cinci tendere au fost câștigate, rând pe rând, de o singură companie - Infoexpres.
În aceste condiții, raportul agenției sugerează că licitațiile ar fi fost trucate, fiind favorizată o companie anume, deși, la unele tendere, au participat și alți agenți economici. Din varii motive, au fost scoși din joc.
Despre compania Infoexpres, cea care a câștigat toate contractele, aflăm detalii chiar din scrisoarea de prezentare, anexată la pachetul de acte depus pentru tender. Potrivit informațiilor, compania a fost fondată în 2006, de Ivan Țîpîșev. Firma se descrie ca fiind specializată în producerea sistemelor de monitorizare GPS, sisteme de transmitere GSM în complexul sistemelor de pază, având colaborări și cu alte instituții de forță, dar și de pază, private în special.
Am reușit să vorbim despre colaborarea cu Inspectoratul Național de Probațiune cu directorul adjunct al companiei, Igori Iaschevici. Acesta ne-a declarat că achizițiile nu au fost aranjate și că Infoexpres nu a fost privilegiată în tot acest proces.
„Am elaborat o variantă de probă, care a corespuns cu parametrii formulați de cei de la Justiție. Am fost de acord să participăm la licitație. Apoi am fost anunțați că am câștigat, respectiv am încheiat contractul. Înțelegeri pe sub masă noi nu avem. Totul se face în bază de contract, ținem evidența contabilă”.
L-am întrebat pe Iaschevici despre serverul specific, elaborat de compania sa și care a fost procurat de Inspectoratul Național de Probațiune. A confirmat că este compatibil doar cu dispozitivele produse de firma sa.
„Serverul pe care l-am dat noi este autonom. Pot monitoriza doar prin intermediul serverului nostru, folosind brățările noastre. Brățările funcționează ca într-un fel de nor, așa să-i zicem. Acolo poate pătrunde orice alt client și urmări ce se întâmplă. Serverul nostru este închis. - Dumneavoastră aveți acces? - Nici nu noi putem. Dar nici alte dispozitive nu pot avea acces la acest server, nu sunt compatibile. Deci, este o legătură. Serverul și brățările noastre sunt un tot întreg.
- Ministerul Justiției trebuie întrebat despre calitate, instituția le folosește. Dar, din ceea ce vedem că ni se aduce la reparație, constatăm că nu este din vina noastră. Nu e legat de ce se află în interior. Este vorba de distrugerea fizică a acestor brățări. Fizică. Cineva a lovit-o cu ciocanul, altcineva a zis că s-a lovit de un colț. Ori a fost înecată în apă, asta chiar dacă ele sunt reziste o perioadă în apă”.
Potrivit site-ului Agenției Achiziții Publice, cele cinci licitații au umplut conturile companiei cu circa 4,5 milioane de lei.
Am încercat să avem o discuție despre constatările din raportul AGER și cu fostul șef al Inspectoratului Național de Probațiune, care se afla în acea perioadă în fruntea instituției. Andrei Iavorschi însă avea telefonul deconectat.
De altfel, Iavorschi, care a fost pus în funcție de Guvernul Filip, a fost înlăturat de la conducerea inspectoratului în iulie 2022, de către ministrul Justiției din acea vreme, Sergiu Litvinenco. El este cercetat penal pentru abuz în serviciu, soldat cu daune în proporții considerabile. Procurorii îl acuză că, în perioada anilor 2019-2022, ar fi încheiat din numele instituției, mai multe contracte privind achiziționarea unor bunuri și servicii de valoare mică, fără ca acestea să fie planificate. Pe de altă parte, Iavorschi pledează nevinovat și afirmă că a trecut un test la poligraf care-i dă dreptate.
Revenim însă la raportul elaborat de Agenția pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. Aflăm că analiza a fost transmisă Ministerului Justiției. Instituția, la rândul ei, a sesizat organele de anchetă pentru a face o claritate privind modul în care au fost desfășurate licitațiile.
Potrivit ministrei Justiției, în prezent sunt circa 259 de persoane față de care instanța a dispus purtarea brățărilor de monitorizare. Deși susține că sunt funcționale, Veronica Mihailov afirmă că este loc și pentru dispozitive mult mai calitative și confortabile.
Anterior, jurnalistul TV8, Cătălin Goria, a încercat pe propria piele cum e să porți o brățară electronică și dacă este ușor să o scoți.
De la șeful direcției de monitorizare electronică, din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune, aflăm că dispozitivul transmite semnale dacă se încearcă distrugerea lui.
„Dacă încearcă să o taie de la picior, să o scoată, imediat ne vine semnalul lipsă brățară, lipsă semnal. Are și contor, câte incluziuni are, a fost pus, a fost scos. Le vedem. - Ele cum simt că persoana în cauză a scos? Cum detectează? - Platforma nouă ne generează, aici este un acumulator, vede baza. Sunt setată la platformă, orice intervenție asupra ei, nouă ne vine alarma. La parvenirea alarmei este telefonată persoana monitorizată, nu răspunde, imediat se face apelul la 112 pentru a interveni la caz”, a spus Nicolae Furtună.
În perioada 2019- 2021, la balanța Inspectoratului Național de Probațiune se aflau circa 900 de dispozitive de monitorizare electronică. Dintre acestea, peste 160 au fost distruse de persoanele care le purtau. În stoc, gata oricând să fie aplicate se află 155 de dispozitive.
„Aceste dispozitive sunt dependente de anumiți factori, inclusiv de semnalul GSM. Cum pot fi ele rupte? Nu este vreun dispozitiv acum care să nu poată fi rupt ori tăiat, este important ca dacă este smuls, INP să primească prompt acest semnal. Sarcinile care au fost puse pe sistem au fost realizate. Niciun soft, niciun dispozitiv electronic nu poate fi performant mult timp. Cele cumpărate în 2019 sunt moral învechite. Ele trebuie în fiecare an dezvoltate”, a menționat directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă.
Pentru a îmbunătăți calitatea sistemului de monitorizare, Inspectoratul Național de Probațiune va beneficia de asistența unui expert internațional, care va evalua calitatea brățărilor electronice.
„Am apelat la un expert care să ne facă o analiză cost-beneficiu a brățărilor electronice care sunt pe piața europeană, în primul rând să avem parte și de o evaluare a calității acestora, dar și să cunoaștem platforme de unde putem să procurăm aceste brățări”, ne-a spus ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
„Vreau să văd recomandările expertului. În plan este achiziționarea a 110 dispozitive, dar pentru că avem în stoc, am suspendat achizițiile”, a declarat Viorel Sochircă.
Acum cinci ani, Procuratura Anticorupție comunica despre un alt caz de licitație trucată, fiind procurate echipamente electronice de monitorizare, ce s-au dovedit a fi ineficiente și mult prea scumpe. Agentul economic a fost favorizat, fiind prieten cu şeful interimar al Inspectoratului Național de Probațiune din acea perioadă. Am solicitat informații de la Procuratura Anticorupție pentru a afla cu ce s-au soldat investigațiile și dacă a fost pedepsită vreo persoană, dar răspunsul nu ne-a fost oferit până la această oră.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
