Publicația britanică The Telegraph, care analizează situația geopolitică din Europa, atrage atenția că Putin și-a propus un nou obiectiv - dezmembrarea NATO în bucăți și identificarea punctelor slabe ale Alianței Nord-Atlantice. Totodată, după mai bine de 19 luni de la începutul invaziei Rusiei din Ucraina, eșecul armatei roșii este unul evident, iar câștigurile de pe frontul de luptă sunt departe de obiectivele inițiale. Acum însă, Vladimir Putin are un plan secret de a câștiga războiul, având drept țintă Statele Unite, prin încetarea sprijinului militar acordat Kievului, notează Ziare.com. Totodată, Rusia a doborât 31 de drone ucrainene pe teritoriul său şi a respins o încercare de debarcare a forţelor ucrainene în peninsula anexată Crimeea, a anunţat miercuri dimineaţă Ministerul rus al Apărării, relatează AFP. Militarii ucraineni au postat imagini din timpul operațiunii:
Ucraina se luptă cu Rusia pe mai multe fronturi. Și așa cum progresele pe câmpul de luptă sunt greu de obținut, tot așa sunt și câștigurile sale diplomatice în aceste zile. De la invazia Rusiei de anul trecut, sprijinul occidental pentru Kiev a rămas în mare parte puternic. Dar încep să se formeze fisuri în alianța pro-Ucraina, potrivit BBC. După 588 de zile de război, un oficial al Alianței avertizează că aprovizionarea cu muniție occidentală ajunge la „fundul sacului”. Totodată, Casa Albă a îndemnat Congresul SUA să aprobe o suplimentare a finanțării de mai multe miliarde de dolari pentru Ucraina, avertizând că „timpul nu ne este prieten” în timpul războiului, relatează SkyNews. Ministrul de Externe de la Chișinău a subliniat și pericolul pentru Moldova în acest context. „În Moldova e pace, iar asta se datorează capacității Ucrainei de a rezista în fața armatei ruse și de a o ține departe de frontierele noastre”. Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar putea însemna aproximativ 186 de miliarde de euro în fonduri UE care să ajungă în această ţară în şapte ani, potrivit unei note interne a Consiliului UE, informează Financial Times şi Politico.
UPDATE Extinderea UE pentru a include nouă țări noi, inclusiv Ucraina și Moldova, ar costa statele uniunii mai mult de 256 de miliarde de euro, au arătat calculele interne. De asemenea, se estimează că multe țări se vor transforma din receptori financiari, în contributori, informează The Guardian, scrie Digi24.
UPDATE Preşedintele Republicii Cehe, Petr Pavel, a îndemnat miercuri Europa să nu se lase descurajată de prelungirea războiului din Ucraina. „Vă încurajez pe toţi să rezistaţi descurajării în faţa războiului. Rusia trebuie învinsă în Ucraina”, altfel „va fi un eşec extrem de costisitor pentru noi”, a spus Petr Pavel în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. „Vă încurajez să nu cedaţi promisiunilor false şi populismului. Susţineţi Ucraina din toate puterile”, a adăugat preşedintele Republicii Cehe, notează Adevărul.
UPDATE Ungaria şi Republica Moldova, care se învecinează cu Ucraina, vor încheierea rapidă a războiului, întrucât consecinţele directe ale acestuia asupra amândurora sunt „extrem de grave", a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează MTI, citată de Agerpres.
UPDATE Un sistem rusesc de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cel mai avansat de care dispune Moscova, aflat în apropiere de orașul rusesc Belgorod, a fost lovit de drone ucrainene, potrivit unor surse SBU, citate de presa ucraineană, relatează The Kyiv Independent, potrivit HotNews. Lovitura a fost efectuată în timpul nopții. În mai multe clipuri video care circulă pe canalele rusești de Telegram, care ar fi fost realizate în Belgorod și publicate miercuri dimineață, se aud explozii.
UPDATE Primul lot de tancuri ucrainene Leopard reparate în Polonia au fost returnate unităților ucrainene pentru a-și relua rolul în apărarea acestei țări împotriva invaziei ruse, relatează Notes from Poland, notează Adevărul.
UPDATE Eliminarea lui Kevin McCarthy de la șefia Camerei Reprezentanților, printr-un vot provocat de adepții aripii dure din Partidul Republican, ridică un nor întunecat deasupra perspectivelor, deja tulburi, de susținere militară a Ucrainei, arată CNN într-un comentariu pe site-ul său, potrivit Antena3.
UPDATE Navele Flotei ruse au încetat să se mai apropie de vestul Mării Negre, în faţa atacurilor tot mai intense cu drone şi rachete din partea Ucrainei, şi s-au retras practic pe coasta rusă a Mării Negre, fără a se apropia de vârful vestic al peninsulei Crimeea ocupate, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene, citată de EFE şi de postul de televiziune ucrainean Kanal 24. "În prezent, navele şi ambarcaţiunile Flotei ruse din Marea Neagră nu mai navighează în direcţia apelor teritoriale ucrainene", a declarat Natalia Gumeniuk, şefa centrului de presă al Comandamentului Operativ Sud, notează Știripesurse.
UPDATE Alte 12 nave sunt pregătite să intre în coridorul de transport maritim din Marea Neagră, pentru a ajunge la porturi ucrainene și încă 10 așteaptă să plece din porturi, a transmis marina ucraineană, notează B1.
UPDATE FIFA ia în considerare ridicarea suspendării Rusiei din competiţiile naţionale de fotbal, după ce UEFA şi-a relaxat poziţia în această chestiune săptămâna trecută, informează Sky News.
UPDATE Vladimir Putin a invadat Ucraina anul trecut pentru că a crezut că „NATO era slab”, afirmă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News. Grupul de reflecție american a declarat că Putin nu se temea de NATO, ci credea că alianța nord-atlantică era slabă iar eforturile sale de a recâștiga controlul asupra Ucrainei prin alte mijloace au eșuat. În plus, exista credința că instalarea unui guvern pro-rus la Kiev „ar fi fost (o sarcină) sigură și ușoară”. Scopul său nu a fost de a apăra Rusia împotriva unei amenințări de altfel inexistente, ci mai degrabă de a „extinde puterea Rusiei, de a eradica statalitatea Ucrainei și de a distruge NATO”, a declarat ISW, adăugând că acestea sunt obiective pe care le urmărește în continuare.
UPDATE Oficiali de rang înalt din Statele Unite și UE s-au întâlnit cu omologii lor ruși pentru negocieri secrete, în Turcia, cu scopul de a rezolva impasul privind Nagorno-Karabah, cu doar câteva zile înainte ca Azerbaidjanul să lanseze o ofensivă militară luna trecută pentru a prelua teritoriul separatist de sub controlul etnicilor armeni. Întâlnirea neoficială marchează un contact rar - deși în cele din urmă nereușit - între Moscova și Occident cu privire la o chestiune majoră de securitate, după ce debutul războiului din Ucraina a dat peste cap diplomația obișnuită. Un diplomat de rang înalt a declarat pentru Politico că întâlnirea a avut loc pe 17 septembrie la Istanbul și avea scopul de a convinge Azerbaidjanul să pună capăt blocadei sale de nouă luni asupra enclavei, care împiedica intrarea convoaielor de ajutor umanitar din Armenia, potrivit Libertatea.
UPDATE Guvernul de la Moscova se pregăteşte să ridice, parţial, embargoul vizând exporturile de motorină, informează cotidianul rus Kommersant citând surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul, relatează Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE Fostul cancelar german Gerhard Schröder a stat „mândru” în izolare la un eveniment în onoarea celei de-a 33-a aniversări a reunificării Germaniei.După cum relatează presa de la Berlin, nu numai cancelarul Scholz, ci și un număr de politicieni germani nu au vrut să-i stea alături și să facă fotografii comune pentru presă cu o persoană care susține deschis nu numai Federația Rusă, ci și pe Putin personal, notează Ziare.com.
UPDATE Șeful Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu-Eșanu, și jurnalistul Mihail Sirkeli au interdicție de intrare în Rusia, decizie luată de Kremlin ca răspuns față de expulzarea șefului Sputnik Moldova de la Chișinău. Ambasadorul moldovean a fost convocat la sediul MAE rus pentru a fi informat.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a decis destinația primei sale vizite în străinătate după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva sa, relatează AFP și Agerpres. „La invitaţia preşedintelui Kârgâzstanului, Sadir Japarov, la 12 octombrie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va efectua o vizită oficială în ţară”, a transmis Kabar, agenția de presă a Kîrgîzstanului, citând un responsabil al administraţiei prezidenţiale a acestui stat din Asia Centrală aliat cu Moscova.
UPDATE Ucraina a confiscat active în valoare de 5,5 milioane de dolari, inclusiv piese de elicoptere de luptă, fabricate la Liov, ale unei companii ruseşti de Apărare, Rostvertol PJSC, cu sediul la Rostov-pe-Don, anunţă SBU, potrivit NewsWeek.
UPDATE Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni, conform unui raport al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, prezentat miercuri la Kiev. Potrivit raportului, bilanţul civililor ucişi de la începerea ofensivei ruse pe scară largă în Ucraina a ajuns la 10.000, relatează Agerpres, care preia EFE. „La peste 20 de luni de la începerea invaziei ruse, civilii ucraineni continuă să plătească un preţ teribil, prin cei aproape 10.000 de morţi şi zeci de mii de răniţi", se arată în mesajul ONU.
UPDATE Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează miercuri ziarul Financial Times (FT), citat de EFE, potrivit Agerpres.
UPDATE Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, care a devenit un simbol al curajului în Rusia după ce a organizat anul trecut un protest îndrăzneț în direct la televiziunea de stat la o oră de maximă audiență, a fost condamnată miercuri la opt ani și jumătate de închisoare în lipsă, notează NewsWeek.
UPDATE Cei care vor retragerea ajutoarelor SUA din Ucraina nu înțeleg impactul devastator pe care un asemenea demers l-ar avea asupra mai multor țări – în special cele avute în vedere de Putin. Pentru Moldova, o mică țară din estul Europei, sprijinul internațional acordat Ucrainei vecine reprezintă garanția propriei sale securități. În acest moment, o asemenea retragere va distruge regiunea și ar stabili un grav precedent în fața întregii lumi. Acesta a fost principalul mesaj al ministrului moldovean de externe, Nicu Popescu, atunci când a fost intervievat la New York, săptămâna trecută, în culisele reuniunilor din cadrul Adunării Generale a ONU. „Ceea ce se întâmplă în Ucraina nu se limitează doar la Ucraina”, mi-a spus Popescu. „Ceea ce se întâmplă în Europa de Est nu se limitează doar la Europa de Est. Este vorba despre niște repercusiuni la nivel mondial”, relatează The Washington Post citat de Rador Radio România. „Orice ajutor acordat Ucrainei – militar, economic, financiar, energetic – înseamnă și o investiție în securitatea, pacea și stabilitatea Moldovei”, spune Popescu. „Din nefericire, eventualul sfârșit al războiului nu e deloc pe-aproape”, spune el. „Dar ucrainenii dispun de această uimitoare și continuă capacitate de a rezista. Ei nu vor renunța. Dar cu cât se bucură de mai mult sprijin, cu atât durata acestui război se va scurta”.
UPDATE Statele Unite îşi vor putea continua asistenţa acordată Ucrainei pentru "încă câteva luni" dacă Congresul nu va vota o nouă finanţare, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, a declarat că durata exactă va depinde de nevoile armatei ucrainene şi de ceea ce se va întâmpla "pe câmpul de luptă", odată cu apropierea iernii, notează Digi24.
UPDATE Ucraina a realizat o „pelerină de invizibilitate” pentru a-și ascunde trupele de atacurile rusești cu drone, denumită ”Phanton Skin”, care are rolul de a proteja trupele Kievului, potrivit iNews.Această ”pelerină de invizibilitate” folosită de militarii Ucrainei de pe câmpul de luptă are scopul de a ascunde trupele de senzorii dronelor rusești care patrulează neîncetat pe linia frontului, în timp ce armata Kievului încearcă să cucerească teritoriul ocupat de Moscova, într-o contraofensivă aflată în plină desfășurare, notează Ziare.com. Pelerina ”Phantom Skin” dezvoltată de Ucraina pentru soldați, este acum comercializată și armatelor occidentale, ca parte a unei serii de inovații militare ale Kievului realizate de la începutul războiului în urmă cu peste 19 luni, pentru a contracara avantajul Rusiei legat de numărul de trupe și armament. Odată acoperiți cu o cagulă sau un adăpost camuflat cu o asemenea pelerină, soldații pot dispărea efectiv din fața senzorilor de pe temutele quadcoptere care sunt folosite la scară industrială de ambele părți în conflict pentru a monitoriza frontul și tranșeele inamice 24 de ore din 24, pentru a declanșa atacuri. Deloc surprinzător, compoziția exactă a Phantom Skin este un secret bine păzit, dar folosește un strat de compuși nanotehnologici, inclusiv grafen, „materialul minune” de carbon care, printre alte proprietăți, poate masca sau absorbi semnăturile de căldură.
UPDATE Ministerul rus al Apărării a emis un comunicat, potrivit căruia aviația sa a interceptat un comando ucrainean care se îndrepta în ambarcațiuni mici, de mare viteză, spre Capul Tarkhankut, în extremitatea vestică a Crimeei. Nu este prima dată când rușii susțin că au interceptat astfel de grurpuri de asalt ucrainene, fără a oferi și dovezi în acest sens. Separat, autoritățile ruse susțin că, pe parcursul nopții trecute, au doborât 31 de drone lansate de Ucraina, deasupra regiunilor ruse Belgorod, Briansk și Kursk, potrivit Biziday.
UPDATE Ministerul Afacerilor Externe din Rusia l-a convocat marți, 3 octombrie, pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia pentru a protesta împotriva expulzării directorului Sputnik Moldova. Rusia consideră decizia drept "persecuția motivată politic" împotriva presei de limbă rusă din Republica Moldova, informează agențiile AFP și Reuters, scrie Agerpres. Directorul Sputnik Moldova, Vitali Denisov, a fost expulzat de la Chișinău după ce autoritățile l-au declarat persoană indezirabilă pe o perioadă de până la zece ani pentru implicarea sa în treburile interne ale țării. Chișinăul a acuzat agenția că răspândește „propagandă și dezinformare”. De altfel, echipa Radio Sputnik Moldova a anunţat pe 28 februarie, că şi-a dat demisia in corpore, pentru că este împotriva politicii editoriale a redacției, bazată pe dezinformări şi manipulări.
UPDATE O analiză New York Times arată că Rusia aplică o tactică de “apărare elastică”, menită să întârzie cât mai mult ofensiva ucraineană. Aceasta constă în retragerea deliberată din poziții mai greu de apărat, pentru a provoca cât mai multe pierderi ucrainenilor, atât în retragere, cât și în contraofensivă, după aceea. Tactica întârzie consolidarea de către ucraineni a pozițiilor câștigate și, implicit, și avansarea ulterioară a acestora, așa cum s-a întâmplat pe Frontul de Sud, la Robotine. Departe de a fi o noutate în materie de doctrină, acest tip de apărare a mai fost folosită de URSS, cu succes, în bătălia de la Kursk, în 1943.
UPDATE Rusia va efectua miercuri un test la nivel național al sistemelor de avertizare publică de urgență, declanșând sirenele și întrerupând emisiunile de televiziune pentru a înștiința populația de un pericol iminent, transmite Reuters. Testul, efectuat pentru prima dată în 2020, face parte dintr-o nouă inițiativă care impune autorităților să efectueze teste de două ori pe an, începând cu 1 septembrie. Acesta intervine însă pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai profundă criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor cubaneze din 1962, notează Digi24.
UPDATE Uniunea Europeană se pregătește să deschidă negocierile cu Ucraina cu privire la viitoarea aderare la blocul comunitar a țării devastate de război, un anunț oficial fiind așteptat în luna decembrie, scrie marți, 3 octombrie, Politico, citând trei diplomați europeni care au cunoștință despre această intenție, notează Libertatea.
UPDATE Stocurile de arme pe care Marea Britanie le-ar putea transfera în Ucraina s-au epuizat, informează ziarul "The Daily Telegraph" citând un reprezentant al comandamentului Forțelor Armate ale Regatului. "Am livrat (Ucrainei) aproape tot ceea ce ne puteam permite.Tancurile Challenger 2 care au rămas la noi vor fi modernizate la nivelul Challenger 3. Avem nevoie de ele pentru asta. Cu cât dăm mai multe tancuri, cu atât mai puține rămân în posesia noastră" - a spus sursa citată, care crede că Kievul cu greu poate conta pe noi livrări de tancuri britanice pe lângă cele 14 transferate deja anterior, informează Rador. "Vom continua să căutăm arme care pot fi transferate în Ucraina, dar acum ucrainenii au nevoie de sisteme de apărare antiaeriană și obuze de artilerie, iar noi nu mai avem nici una, nici alta" - a adăugat el. Potrivit sursei "The Daily Telegraph", Londra nu renunță la angajamentul său de a oferi 2,3 miliarde de lire sterline (2,8 miliarde de dolari la cursul de schimb) ca ajutor militar Ucrainei în decurs de un an, dar "acest lucru nu înseamnă transferul de arme britanice" de această valoare.
UPDATE Puterile militare occidentale rămân fără muniție pentru a-i acorda Ucrainei ca să lupte pentru a respinge invazia Rusiei, avertizează Marea Britanie și NATO, potrivit BBC. Amiral Rob Bauer, cel mai înalt oficial militar din NATO, a declarat la Forumul de Securitate de la Varșovia că „fundul butoiului este acum vizibil”, notează B1.
UPDATE Trupele Ucrainei ar rămâne în curând fără muniții și echipamente esențiale dacă republicanii duri reușesc să oprească ajutorul militar al SUA, subminând operațiunile de pe teren și reducându-le capacitatea de a se apăra împotriva atacurilor rusești, spun experți citați de AFP.
UPDATE Forțele ucrainene avansează în sudul țării, Rusia suferind pierderi de personal și echipamente, a declarat un oficial din Ucraina. Postând pe Telegram, generalul Oleksander Tarnavski a declarat că trupele au avansat în direcția Tavria, în regiunea Zaporojie - dar nu a dat alte detalii, potrivit Sky News. El a afirmat că soldații au efectuat 1.198 de misiuni în ultimele 24 de ore, iar forțele ruse au pierdut 261 de oameni și alți 10 au fost luați prizonieri, notează Antena3.
UPDATE Serviciile Secrete din Rusia și noile tehnologii au declanșat o acțiune de propagandă masivă în SUA, pentru a promova teoriile conspirațiilor, afirmă oficiali americani, potrivit The New York Times. Strategia Rusiei de a câștiga războiul din Ucraina este să reziste Occidentului. Dar cum plănuiește Vladimir Putin să facă asta? Oficialii americani s-au declarat convinși că Putin intenționează să pună capăt sprijinului american și european pentru Ucraina, folosind agențiile sale de spionaj pentru a promova propaganda care susține partidele politice pro-ruse și alimentând teoriile conspirației cu ajutorul noile tehnologii, notează Ziare.com.
UPDATE Volodimir Zelenski s-a adresat marţi seara compatrioţilor din apropierea frontului, aflându-se în regiunea Harkov, unde a vizitat trupele şi a stabilit cu liderii militari ce este făcut în următoarea perioadă pentru ca regiunea - considerată vitală pentru frontul de est - să reziste atacurilor ruse intensificate pe măsură ce se apropie iarna, scrie news.ro. „Astăzi mă aflu în regiunea Harkov, direcțiile Kupiansk şi Lîman, apoi oraşul Harkov. (...) Ca întotdeauna, am vorbit cu combatanții despre nevoile specifice ale unităţilor. Am vorbit despre arme şi provizii, precum şi despre dotarea brigăzilor. Sunt lucruri care trebuie făcute, în special, pentru a ne asigura că brigăzile noastre au mai multă motivaţie, mai multe capacități de luptă”, a arătat Zelenski în alocuţiunea video care părea înregistrată într-un subsol sau buncăr. Liderul ucrainean a spus că a avut, de asemenea, întâlniri separate şi lungi cu toţi cei responsabili de apărare şi de situaţia socio-economică din Harkov şi din regiune. „Sunt multe chestiuni importante pentru regiune. Mai ales înainte de iarnă şi mai ales având în vedere teroarea rusă constantă împotriva Harkovului, împotriva regiunii şi încercările ocupantului de a intensifica atacurile asupra poziţiilor noastre”, a spus Zelenski. El a menţionat că generalul Sîrski a prezentat un raport pe tema apărării regiunii Harkov, la fel şi şefii regionali din serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) şi din poliţia naţională.
