O investigație transfrontalieră realizată de Cutia Neagră PLUS împreună cu redacția Zelionîi List din Ucraina a scos la iveală grave probleme de mediu provocate de activitatea termocentralei. Aceasta a adus suferințe serioase comunităților locale, inclusiv inundații, poluarea excesivă a aerului și apei, precum și contaminarea solului, având un impact devastator asupra sănătății populației, inclusiv un număr alarmant de cazuri de cancer în ultimii ani.
Localitățile din Ucraina suportă dezastrul deși toată povara financiară pentru întreținerea sistemului de pompare și drenaj al Centralei Termoelectrice Moldovenești cade pe bugetul comunei ucrainene Limanskoe.
În afară de reparațiile de rutină, întreținerea regulată și salariile angajaților, comunitatea trebuie să cheltuiască bani pe energie electrică pentru funcționarea sistemului de pompare și drenaj. Din 2004, au fost cheltuite deja 6,8 milioane de hrivne pentru aceste scopuri numai din bugetul comunei locale. În prezent, s-au acumulat cheltuieli de peste 170 de mii de euro. În realitate, suma este mult mai mare, având în vedere evoluția cursului de schimb din ultimii 20 de ani.
„Noi, ca primărie, pentru că Transnistria are activitate economică, ei produc energie electrică, nu avem niciun beneficiu. Ne revin doar daunele”,a menționat Larisa Gusak.
„Moldgres este categoric împotrivă să contribuie la reparație, să ajute cu tehnică. Ei refuză categoric, nu semnează niciun fel de acte. Au fost convocate comisii de mai multe ori în cazul Moldgres. Au fost reprezentanții Moldovei, ai Transnistriei, ai Ucrainei. Dar ei, reprezentanții Transnistriei, nu au semnat niciun fel de acte. Pe banii noștri, noi îi întreținem, le pompăm apă, noi asigurăm ciclul tehnologic al Centralei Termoelectrice, iar ei fac bani pe seama noastră. Și cât ne-am adresat prin administrația regională, prin administrația raională, ca ei să ne compenseze cheltuielile pentru electricitate, pentru reparație, ei sunt categoric împotrivă”,a menționat primarul satului ucrainean Cuciurgan, Anatoli Levițki.
„Limanskoe, Grădinița și Cuciurgan sunt trei sate care se află la granița Ucrainei cu teritoriul transnistriei. Aceste localități suferă cel mai mult din cauza funcționării Centralei Termoelectrice Moldovenești. Din cauza războiului, intrarea în aceste localități este interzisă”, susține jurnalista ucraineană Elena Cernîșova.
Centrala de la Cuciurgan a fost construită în 1964. Are o capacitate disponibilă de 1.700 de megawați. Moldgres poate să funcționeze pe cărbune, gaze naturale și păcură. Din cauza echipamentelor depășite, stația provoacă daune considerabile mediului. Potrivit Ministerului Mediului al Republicii Moldova, Moldgres a emis în atmosferă circa 3.000 de kilotone de dioxid de carbon doar în perioada 2015-2021.
Pentru comparație, în aceeași perioadă, cea mai mare centrală electrică cu termoficare de pe teritoriul controlat de Chișinău a emis de șase ori mai puțin dioxid de carbon. În același timp, Moldgres provoacă pierderi considerabile pentru mediu și sănătate în Ucraina. Printre acestea, se numără inundațiile în satele ucrainene din cauza Lacului de acumulare Cuciurgan și poluarea provocată de deșeurile rezultate în urma exploatării termocentralei transnistrene.
„Probleme de mediu, probleme de asistență financiară, probleme pentru sănătatea populației. Lacul de acumulare Cuciurgan a fost amenajat pentru activitățile economice ale Centralei Termoelectrice Moldovenești. Pentru a evita inundațiile, a fost creată o infrastructură de protecție. Era anul 1967”, menționează Larisa Gusak, viceprimar de Limanskoe, localitate din Ucraina.
„Până în 1999, Centrala Termoelectrică întreținea infrastructura, oferea gratuit electricitate. Pompele funcționau și salvau populația de inundații. Ulterior, stația a încetat să mai facă acest lucru. Și pentru a asigura procesul tehnologic al centralei însăși, comunitățile locale sunt nevoite să evacueze apa pentru a nu se îneca. Astăzi, acest întreg sistem este în stare avariată. Și nu este limpede la ce consecințe ecologice ar putea duce”, a declarat Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.
Svetlana Slesarionok studiază problemele acestei regiuni de la începutul anilor 2000. Ea spune că Lacul de acumulare Cuciurgan a fost construit exclusiv pentru necesitățile Moldgres. Lacul de acumulare este întreținut artificial pentru captarea apei și răcirea centralei termice la un nivel de până la 3,5 metri. Centrala folosește apă din râurile Nistru, Turunciuc și Cuciurgan. Satele ucrainene Cuciurgan și Limanskoe sunt situate sub nivelul lacului. Este un proces continuu: dacă nu se umple lacul, Moldgres nu se răcește, ceea ce ar putea să provoace o catastrofă.
În același timp, dacă stația de pompare nu funcționează pentru a regla nivelul apei în Cuciurgan, atunci satele din jurul lacului rămân sub pericolul inundațiilor. Sunt amenințate de inundații peste 380 de gospodării din satul Cuciurgan, ceea ce este o treime din localitate, și peste 100 de gospodării din Limanskoe.
„Ultima inundație a avut loc anul curent. Acestea sunt inundații sezoniere, de primăvară. Ca urmare, stațiile de drenaj nu pot să facă față. Inundațiile au loc periodic. Se întâmplă primăvara. În funcţie de starea limanului. Dacă există multă apă, se revarsă din cauză că toți colectorii de drenaj nu pot să facă față”, a subliniat Larisa Gusak, viceprimar de Limanskoe, localitate din Ucraina.
Am solicitat administrației Moldgres să ofere un comentariu despre problemele ecologice din satele Cuciurgan și Limanskoe. Serviciul de presă al companiei a confirmat că a primit solicitarea de informație: - Oksana Viktorovna, bună ziua! - Bună! - Vă deranjează reporterul de la TV8, dacă vă amintiți... -A... Îmi amintesc, da... Dar la noi astăzi e zi liberă, eu nu sunt la lucru. - Când pot să revin cu un apel? Mâine sau?... - Da, mâine, sunați la aceeași oră.
După această discuție, Moldgres nu a mai răspuns însă la apelurile reporterului.
Din spusele primarului satului Cuciurgan, până în 2020, Moldgres a lucrat pe unul dintre cele mai toxice tipuri de combustibil - cărbune. Centrala primea cărbune din Federația Rusă, sau, cel mai probabil, din Donbasul ocupat, transportat pe teritoriul Ucrainei chiar dacă începuse agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informației oferite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Moldgres a importat cărbune în Transnistria și din ianuarie 2020 până în octombrie 2022.
„Când era vânt puternic și sufla de acolo, era fum și cenușă. Se simțea în aer gustul acesta de fum și cenușă”, precizează primarul Anatoli Levițki.
Responsabilii de monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă calculează emisiile de la Moldgres în funcție de combustibilul folosit și cantitatea acestuia.
„Fiecare megawatt-oră, obținut pe gaze naturale, emite 0,202 megatone de CO2. Reieșind din proporția asta, noi calculăm emisiile de dioxid de carbon la centrala respectivă. Dacă ei funcționează pe cărbune, atunci se ia în calcul cota pe cărbune. Cărbunele are alt coeficient de emisie și calculăm proporțional cât gaz și cât cărbune și cantitatea de emisie. Așa noi calculăm emisiile. Trebuie să menționăm că centrala respectivă are un randament de sub 30%. Asta înseamnă că noi consumăm sub 3 kilowați-oră, iar șapte îi aruncăm în aer. Acesta e randamentul la centrala respectivă”, a precizat directorul Institutului de Energetică din Moldova, Mihai Tîrșu.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu are acces la Centrala Moldgres
Pentru stabilirea tuturor problemelor ecologice, în opinia șefului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, este necesar un control, dar, din motive politice, subalternii săi nu au acces la Centrala Moldgres:
„Noi am convenit că soluționarea acestor probleme trebuie să aibă loc la un nivel mult mai înalt. Și aici vorbim de formatul de negocieri 5+2, ca să ni se permită accesul și formarea grupurilor comune de control. Dar din cauza evenimentelor pe care le avem la hotar [n.r. - războiul din Ucraina], se știe că acest format nu mai este viabil. Din această cauză, nu putem verifica și să ne expunem poziția în conformitate cu legislația Republicii Moldova”.
Potrivit lui Ion Bulmaga, Tiraspolul are o abordare specială în ceea ce privește respectarea normelor ecologice. Dacă regimul separatist de la Tiras ol are nevoie de autorizații necesare unor întreprinderi să exporte în Uniunea Europeană, admite controlul. Dacă nu are nevoie de export pe piața UE, doar în Moldova, ei refuză accesul angajaților inspectoratului pentru efectuarea controalelor.
Altădată - nuferi, acum - pești morți
În ultimii 20 de ani, administrația centralei nu schimbă apa în Lacul Cuciurgan, ceea ce înrăutățește considerabil calitatea acesteia. Locuitorii satului Cuciurgan își amintesc că în lac erau odinioară raci și înfloreau nuferii. Acum însă peștii morți au devenit un fenomen obișnuit. Această informație este confirmată de angajații Inspecției de mediu de stat din Ucraina. O inspecție a lacului în 2017 a arătat depășirea normelor pentru cloruri, sulfați și reziduuri uscate.
„Când își spală reactoarele, sunt multe alcaline acolo. Aveam o stație de pompare în satul Cuciurgan care pompa apă din liman pentru irigare. După udare, pământul era alb din cauza acestor săruri”, a menționat primarul Anatoli Levițki.
În afară de problemele create de Lacul Cuciurgan, Centrala Termoelectrică Moldovenească a mai provocat o nenorocire în Ucraina. Mulți ani la rând, în apropiere de satul ucrainean Gradinița, angajații Centralei din Transnistria aruncau deșeurile toxice.
„Problema persistă. Avem această problemă de vreo 30 de ani. Pentru locuitorii satului nostru, există pericolul îmbolnăvirii de cancer. (n.r.- Pericolul vine de de la) Depozitul de deșeuri, care se află pe teritoriul nostru. Acum nu există acces acolo. Totuși, din cauza zgurii, pericolul pentru sănătatea locuitorilor satului nostru rămâne”, susține primarul satului Gradinița din Ucraina, Alexandr Savciuk.
Depozitul de deșeuri, situat exclusiv pe teritoriul Ucrainei, are o suprafață de aproximativ 130 de hectare. Comuna nu poate folosi acest pământ contaminat până când nu vor fi efectuate lucrări de înlăturare a substanțelor toxice. Acum acest teritoriu este acoperit cu vegetație, praful periculos nu se mai ridică în aer. Cu toate acestea, o perioadă îndelungată, depozitul de deșeuri a fost o sursă de pericol permanent pentru viața și sănătatea oamenilor din Gradinița. Când bătea vântul din partea gunoiștii, în aer persista un fum negru. În 2003, autoritățile medicale au stabilit că numărul celor bolnavi de cancer din localitate depășea media regiunii. Problema a rămas nerezolvată. Acum totul s-a complicat din cauza războiului.
„Aceasta este o problemă juridică. Și dacă nici acum nu vom reuși să o rezolvăm, va trebui să o trecem în câmp juridic. Există documente care probează cât au cheltuit autoritățile locale în toată această perioadă”, precizează Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.
Centralele termoelectrice sunt o sursă de poluare a mediului. Oamenii de știință evidențiază câțiva factorii care afectează grav mediul înconjurător. Printre aceștia: combustibilul de calitate proastă, tehnologiile de producție învechite și lipsa sistemelor adecvate de protecție a mediului
„Moldgres este una dintre cele mai mari centrale termice de acest tip din Europa. Nu poate să nu aibă influențe transfrontaliere”, menționează Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.