Federația Rusă ar fi cheltuit peste 1 miliard de lei prin intermediul unui grup criminal pentru a submina alegerile în Republica Moldova și a destabiliza situația. Declarațiile au fost făcute de șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, care mai spune că acțiunile s-au intensificat în a doua jumătate a anului trecut. Astfel, Moscova încearcă să preia puterea din Moldova la nivel local, după care primarii, controlați de forțe proruse, să boicoteze guvernarea de la Chișinău, după modelul Autonomiei Găgăuze. Astfel, Partidul Șansă a fost exclus din cursa electorală printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Un anunț în acest sens a fost făcut vineri, 3 noiembrie, de premierul de la Chișinău, Dorin Recean.

Rusia a lansat în cursul nopții cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni, lovind elemente critice de infrastructură în vestul și sudul Ucrainei, dar și imobile civile și comerciale. Cel puțin zece drone au lovit infrastructura civilă a orașului Harkov. Între timp, pe front, forțele ucrainene au respins un nou asalt al trupelor ruse în apropiere de oraşul Vuhledar, în regiunea estică Doneţk şi își continuă încercările de a avansa în sud, a anunțat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

UPDATE Moscova a investit 1 miliard de lei în alegerile locale din Republica Moldova, prin intermediul grupului criminal Șor, declară șeful Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit lui Alexandru Musteață, se încearcă o preluare a puterii la nivel local, după care primarii, controlați de forțe proruse, să boicoteze guvernarea de la Chișinău, după modelul Autonomiei Găgăuze. Ilan Șor nu a comentat deocamdată acuzațiile.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a înlocuit pe comandantul forţelor de operaţiuni speciale ale Forţelor Armate ucrainene Viktor Korenko, care era în funcţie din 25 iulie 2022, numindu-l pe Serghei Lupanciuk, relatează presa ucraineană, invocând decretele prezidenţiale pe această temă, notează Mediafax.

UPDATE Fostul cinematograf din sectorul Râșcani al Chișinăului, care de la începutul invaziei ruse în Ucraina devenise o nouă casă pentru sute de ucraineni, are acum ușile închise. Autoritățile au luat această decizie după ce acolo au rămas să locuiască doar 30 de persoane, când centrul este prevăzut cu peste 200 de locuri. Așa s-a întâmplat și cu alte 8 spații de cazare pentru refugiați. Autoritățile dau asigurări că niciun cetățean străin nu a rămas fără adăpost. În timp ce unii au mers să locuiască cu chirie, alții au fost transferați la alte centre, potrivit TV8.

UPDATE „Obiectivele şi strategiile Ucrainei sunt evidente şi de înţeles, avem o înţelegere clară a modului în care va arăta sfârşitul războiului, în ciuda tuturor dificultăţilor din stadiul actual al războiului”, spune oficialul ucrainean Podoliak. Consilierul prezidenţial prezice „retragerea necontrolată a forţelor ruse agresive, prăbuşirea miturilor fundamentale ale propagandei ruse şi eventuala scădere a influenţei lui Putin”, dar şi „autoizolarea Rusiei cu revolte interne şi înlocuirea actualelor elite ruse”. 

UPDATE „Rusia trebuie să iasă din Ucraina. Până nu va fi aşa, până nu vor fi dispuşi să facă asta, nu are rost să vorbeşti cu ei". Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a spus acest lucru, vorbind cu postul german Zdf. Dacă Rusia ar vrea cu adevărat să negocieze, nu ar mai lansa rachete în Ucraina „în fiecare noapte” şi nu ar mai trimite soldaţi şi tancuri. „Nu te comporţi aşa atunci când vrei să negociezi”, a mai spus ministrul de externe ucrainean. Întrebat dacă în prezent există discuţii între Kiev şi partea rusă „în spatele uşilor închise”, Kuleba a răspuns: „Nu”. Zilele trecute, ministrul de externe rus Serghei Lavrov se arăta dispus la negocieri de pace, notează Mediafax.

UPDATE Fostul consilier al lui Zelenski, Oleksii Arestovici, va candida la următoarele alegeri prezidenţiale din Ucraina. Informația a fost confirmată de Arestovici într-un interviu acordat pentru publicația independentă Meduza, dar și pentru alte instituții media. Arestovici, care a fost acuzat de mai mulți oficiali de la Kiev că ar fi un agent al Kremlinului, propune renunțarea la recuperarea militară a unor teritorii ocupate de Rusia, în schimbul aderării Ucrainei la NATO. ) În interviul pentru Meduza, Arestovici propune cedarea unor teritorii în schimbul aderării Ucrainei la NATO, poziție considerată tabu în discursul public al președintelui ucrainean. Nu este clar unde se află acum fostul consilier prezidenţial. El a precizat că a oferit interviul din afara Ucrainei şi că sar putea să nu se întoarcă în curând în ţară de teama represaliilor, după ce a fost acuzat că ar fi un 'instrument' al Kremlinului.

UPDATE Incapacitatea forțelor ucrainene și a celor rusești deopotrivă de a străpunge liniile frontului are la bază apărarea aeriană solidă a ambelor părți și linia de contact lungă care trebuie menținută, se arată în ultima evaluare a serviciilor de informații britanice.

UPDATE Standardele rusești trebuie introduse în noile regiuni ale Rusiei cu calm și cu respect față de societate, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. „Oamenii din Novorossia și Donbas, ei doar au trăit în astfel de condiții (corupte – n.r.), totul acolo este saturat de acest lucru”, a declarat Putin la întâlnirea cu noua componență a Camerei Publice a Federației Ruse. Președintele a adăugat că este necesar să se introducă standardele rusești cu calm, cu respect pentru societate și pentru oamenii care trăiesc acolo. „Bineînțeles, repet, avem și noi destule probleme de acest gen. Dar pur și simplu nivelul este complet diferit”, a spus Putin.

UPDATE Olanda va furniza Ucrainei "cantităţi semnificative" de muniţie în valoare de 500 de milioane de euro (532 de milioane de dolari), a declarat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, în timpul vizitei sale la Kiev, după cum a relatat postul de presă Het Parool. Livrarea va fi finalizată înainte de jumătatea anului 2024, potrivit lui Ollongren. Ea nu a precizat câte obuze va trimite Olanda în Ucraina, notează Mediafax.

UPDATE Încă o noapte sub alertă. Rușii au atacat masiv Ucraina cu drone. Doar 24 din cele 40 de aparate de zbor au fost doborâte de apărarea aeriană. Celelalte au lovit ținte civile din regiunea Harkiv și au provocat incendii. În Lviv alerta aeriană a durat mai mult de patru ore. Potrivit datelor preliminare, nu sunt victime, dar au fost afectate obiecte de infrastructură. 

UPDATE Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, vineri, în timpul unei vizite la Braşov, că Rusia și terorismul sunt amenințările directe ale Alianței, care se află în contact cu partenerii din Orientul Mijlociu.

UPDATE Grupul Wagner „de facto” nu există şi speculaţiile despre acesta se bazează de obicei pe nimic: purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliştilor, răspunzând la o întrebare despre modul în care Kremlinul comentează ştirile date de Wall Street Journal, conform cărora Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că mercenarii Grupului Wagner din Siria ar putea transfera sisteme de rachete antiaeriene grupului Hezbollah. „Am spus deja că, de fapt, un astfel de grup nu există, aşa că toate aceste argumente, de regulă, nu se bazează pe nimic, nu au nimic în spate”, a spus Peskov. Acest lucru a fost raportat de agenţia rusă Ria Novosti, notează Mediafax.

UPDATE Românii nu trebuie „în niciun caz” să fie speriați sau panicați din cauza războiului din Ucraina sau a celui din Orientul Mijlociu, pentru că problemele noastre nu sunt de securitate, ci mai degrabă de natură economică și socială, este de părere secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, notează Adevărul.

UPDATE Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat vineri că Rusia a pierdut 303.270 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei. Acest număr include 850 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 5.265 de tancuri, 9.901 vehicule blindate de luptă, 9.691 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 7.328 de sisteme de artilerie, 854 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 566 de sisteme de apărare aeriană, 322 de avioane, 324 de elicoptere, 5.495 de drone şi 20 de ambarcaţiuni, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski analizează „avantajele și dezavantajele" organizării de alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor, a declarat vineri ministrul său de externe, potrivit agenției Reuters.

UPDATE Deși economia Rusiei a fost afectată de sancțiunile impuse de Occident în urma războiului din Ucraina, președintele rus, Vladimir Putin, a ironizat decizia europenilor de a le suplimenta.

UPDATE Lituania a solicitat finanțare din partea Uniunii Europene pentru a extinde infrastructura sa de mobilitate rapidă destinată forțelor NATO amplasate la granița estică a alianței militare, a anunțat ministrul lituanian al finanțelor, Gintare Skaiste, potrivit Digi24.

UPDATE Parchetul ucrainean raportează că, printre obiectivele lovite de armata rusă în atacul lansat la Harkiv, în noaptea de joi spre vineri, se numără inclusiv Colegiul de Transporturi, construit în urmă cu mai bine de o sută de ani, în 1915. Potrivit Procuraturii Regionale Harkiv, clădirea instituției, situată în cartierul Osnoviansk, a fost parțial distrusă, notează Rador.

UPDATE Rusia susține că apărarea sa aeriană a distrus o dronă ucraineană care survola regiunea Belgorod, potrivit agenției TASS.

UPDATE Pierderile Rusiei – Rusia a pierdut 303.270 de soldați de la începutul invaziei, a anunțat joi Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În ultimele ore au fost uciși 850 de soldați ruși, cifră care urmează să fie confirmată.

UPDATE Potrivit forțelor aeriene ucrainene citate de Reuters, ultimele drone au fost lansate în valuri și au zburat în grupuri mici spre regiuni diferite. Alertele de raid aerian din unele regiuni au fost menținute timp de mai multe ore în cursul nopții, scrie Spotmedia.

UPDATE 16 drone au zburat și către regiunea Lviv, scrie publicația Suspilne. Atacurile au fost în mare parte respinse. Cinci drone au lovit totuși un obiect de infrastructură critică. Bombardamentele au vizat în total zece regiuni, printre care Zaporojia, Herson, Odesa și capitala Kiev. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat azi-noapte 40 de drone Shahed din regiunile Kursk și PrimorskoAkhtarsk, 24 dintre care au fost distruse de armata ucraineană, dar și o rachetă X-59 din regiunea ocupată Herson, care a fost de asemenea doborâtă.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că unele arme occidentale furnizate Ucrainei ajung prin contrabandă în Orientul Mijlociu, de unde sunt vândute talibanilor din Afganistan, informează Reuters.

UPDATE În regiunea Harkiv s-au auzit mai multe explozii în primele ore ale zilei. Au fost avariate 8 blocuri de locuit, 4 mașini, dintre care două ale Poliției, relatează presa locală. Pompierii s-au deplasat la fața locului pentru a stinge incendiile. Canalul de telegram Nexta scrie că a fost distrusă și o clădire istorică. Președintele Zelenski a promis un răspuns ferm pentru atacul masiv cu drone.

UPDATE Trupele ruse au atacat Ucraina cu drone. În regiunea Harkov au fost auzite mai multe explozii. Potrivit primarului orașului Igor Teherov în poziția lovită a izbucnit un incendiu, iar echipele de salvatori intervin, scrie agenția Unian, notează Adevărul. „Inamicul atacă Harkov. Sunt „lovituri" într-unul din cartierele orașului la obiective civile. Există un incendiu care este controlat de salvatorii noștri. Informațiile despre victime sunt clarificate”, - a scris primarul Igor Teherov pe platforma Telegram, potrivit Unian. În același timp, șeful administrației regionale de stat Harkov, Oleg Synegubov, a declarat că atacul a lovit infrastructura civilă nu doar în centrul regional, ci și într-una din zonele populate cu civili, adaugă Unian. 

UPDATE Situația din apropierea orașului Avdiivka, câmpul de luptă, ilustrează incapacitatea comandamentului militar rus de a învăța din greșelile trecute, a scris Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) în raportul său de 1 noiembrie. „Avdiivka este un microcosmos al eșecului general al Statului Major rus de a internaliza și disemina lecțiile învățate de forțele ruse în timpul eforturilor ofensive eșuate anterioare din Ucraina”, au spus analiștii. ISW a citat atacuri „la fel de catastrofale” ale infanteriei ruse care au implicat vehicule blindate, în special o ofensivă de iarnă în vestul Oblastului Donețk anul trecut. Campania Rusiei împotriva așezării bine fortificate de la Vuhledar a dus la pierderi de echipamente grele și de personal. Potrivit ISW, forțele ruse au lansat astfel de atacuri în mai multe sectoare ale frontului ucrainean de la începutul războiului total, notează Știripesurse.

UPDATE Rusia pregătește atacuri împotriva infrastructurii critice a Ucrainei odată ce temperaturile încep să scadă, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov. „Rusia se pregătește să ne facă rău, când va veni iarna. Vor încerca să lovească infrastructura noastră critică”, a spus acesta.

UPDATE În timp ce peste 6 milioane de ucraineni au fugit în străinătate din cauza invaziei ruse, doar un milion s-au întors, conform cifrelor ONU. Estimările preliminare ale Ministerului Economiei arată că atragerea a încă 4,5 milioane de oameni pentru a se întoarce va „accelera semnificativ ritmul redresării”, notează Mediafax.

UPDATE SUA intenționează să trimită un pachet de ajutor de 425 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va include capabilități contra-drone şi alte muniții, au declarat oficialii americani, notează Mediafax.

UPDATE Pentru a lovi o baterie Caesar, rușii trebuie să trianguleze sursa obuzelor care sosesc, să trimită o dronă pentru a observa obuzierele care trag, apoi să-și îndrepte propriile arme pentru a trage înapoi – totul în 180 de secunde, notează Adevărul. Operațiunea aceasta pare o misiune aproape imposibilă, întrucât armata rusă se pare că nu a eliminat niciunul dintre obuzierele Caesar ale Brigăzii 55, în timp ce acestea fac pagube serioase, mai ales în combinație cu obuzele cu fragmentație M864, de fabricație americană, fiecare dintre acestea împrăștiind 72 de bombe de dimensiunea unei grenade.

UPDATE Mai multe proprietăți aparținând oligarhului pro-rus Viktor Medvedciuk şi soției sale Oxana Marcenko nu au fost încă sechestrate de statul ucrainean, a informat publicația de investigaţie Bihus.info, citat de Mediafax.

UPDATE Rusia continuă să folosească batalioane disciplinare Storm-Z în atacuri frontale, care duc la pierderi foarte mari ce depășesc jumătate din efective, în doar câteva zile, susține Oleksandr Ștupun, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe ucrainean Tavria, care luptă la Avdiivka, scrie Adevărul.

UPDATE Importanți membri republicani din Congresul SUA i-au cerut preşedintelui Joe Biden să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, într-un gest de sprijin pentru Kiev în rândul parlamentarilor americani, în pofida opoziției mai multor congresmeni conservatori privind livrarea în continuare de ajutor Ucrainei, relatează Reuters.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins ultima rundă de sancțiuni impuse Rusiei de Statele Unite. „Este o continuare a politicii de provocare pe care ei o numesc o înfrângere strategică pentru noi. Vor fi nevoiți să aștepte în zadar ca să se întâmple așa ceva”, a spus ea la o televiziune de stat. Departamentul de Stat american a impus joi noi sancțiuni asupra capacităților energetice, evaziunii și producției de drone kamikaze ale Rusiei. Totodată, administrația Biden a adăugat mai multe companii din Rusia pe lista embargoului comercial și a anunțat măsuri împotriva eludării sancțiunilor în Emiratele Arabe Unite, Turcia și China, notează Spotmedia.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis compatrioților, joi seară, un mesaj de încurajare şi recunoștință, în condiţiile în care situaţia de pe front pare să se împotmolească într-o încleștare de lungă durată, iar forţele ucrainene par secătuite de rezerviști şi rămase fără mijloace militare care să le permită străpungerea liniilor fortificate ruseşti, scrie news.ro. „Sunt mândru de toți cei care luptă pentru Ucraina, distrugând ocupanţii, restabilind poziţiile noastre. Cine se află acum în tranșee. Cine se află acum în posturi de luptă. Cei care îi antrenează pe soldații noștri. Cei care produc arme, obuze şi echipamente pentru Ucraina. Cine îi învaţă pe copiii noştri. Cine ne tratează şi ne salvează după atacuri. Care asigură viaţa normală a orașelor noastre. Cine ne dă lumină. Toți cei care ne dau încredere - părinții noştri, copiii noştri... Cine ne iubește. Cine se roagă pentru noi, pentru victoria noastră. Cine ne ajută din toate colțurile lumii. Cine a supraviețuit beciurilor şi ocupației şi nu a cedat. Toți cei care fac totul în fiecare zi pentru a elibera Ucraina şi ucrainenii din captivitatea rusă”, a transmis Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară „din motive de securitate” și a anunțat că va dura „cât va fi necesar”. 

UE pregătește „planul B” pentru Ucraina. Ajutor de 30.000.000.000 de euro dacă Ungaria blochează împrumutul de 90.000.000.000 de euro. Ucraina îi dă lovitura lui Putin și recucerește o regiune întreagă. Pe de altă parte, Rusia a lovit Insula Șerpilor din Marea Neagră cu ajutorul bombardierelor Tu-22M3 și a două rachete supersonice H-32. 

UPDATE Armata ucraineană a eliberat în ultimele două săptămâni ale lunii februarie mai multe teritorii decât a pierdut, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). După cum se menționează în raportul ISW, acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată după contraofensiva din vara anului 2023 a Forțelor Armate ale Ucrainei.

UPDATE Guvernul rus pregăteşte o posibilă reducere cu 10% a tuturor cheltuielilor "neesențiale" în bugetul pe acest an, dar decizia finală va depinde de cât de sustenabilă va fi creşterea prețului petrolului declanșată de războiul din Iran, informează Reuters, citând surse din apropierea acestui dosar. În condiţiile în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an, Rusia se confruntă cu o dublă lovitură: scăderea veniturilor bugetare din vânzările de energie şi încetinirea economică, care afectează veniturile fiscale din alte sectoare ale economiei. „Ministerul Finanțelor a informat agenţiile care distribuie fondurile bugetare că este nevoie să se reducă cheltuielile. Acum stau şi se gândesc ce să taie", a dezvăluit una dintre surse, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit pe 10 martie că rapoarte interne clasificate ale Kremlinului, interceptate de serviciile de informații ale Kievului, estimează pierderile trupelor ruse la 1.315.000 de soldați (morți și răniți) de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, relatează The Kyiv Independent. Mai mult, liderul de la Kiev a subliniat că există motive întemeiate pentru a considera că aceste cifre sunt încă subevaluate de autoritățile ruse.

UPDATE Autoritățile ruse împărtășesc cu Iranul tactici avansate cu drone dezvoltate în timpul războiului împotriva Ucrainei, a declarat o sursă occidentală de informații pentru CNN.

UPDATE Senatori democrați din Congresul SUA şi-au exprimat marţi îngrijorarea cu privire la războiul din Iran, spunând că se tem că preşedintele Donald Trump ar putea desfășura forțe americane pe teritoriul iranian, avertizând asupra riscurilor ridicate, având în vedere sprijinul Rusiei pentru armata Teheranului, relatează miercuri Reuters.

UPDATE Stațiunea rusă de la Marea Neagră Soci a fost ținta unui val masiv de atacuri cu drone ucrainene timp de aproape 24 de ore, potrivit primarului orașului, Andrei Proșunin. „Astăzi ne-am confruntat cu un atac al inamicului fără precedent ca durată asupra orașului-stațiune Soci”, a transmis edilul pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, atacurile au continuat aproape toată ziua, cu doar scurte pauze. Raidurile aeriene au afectat serios și traficul aerian. Aeroportul din Soci a fost închis temporar, iar zborurile înregistrează întârzieri de o zi întreagă, lăsând numeroși turiști blocați sau fiind împiedicați să ajungă la destinație.

UPDATE Preşedintele conservator de dreapta al Poloniei, Karol Nawrocki, blochează participarea ţării la programul de armament al UE, Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), în valoare de miliarde de euro, în ciuda încercărilor guvernului de a-l convinge să nu ia o astfel de decizie, relatează dpa, transmite Agerpres. În schimb, Nawrocki a prezentat parlamentului din Varşovia propriul proiect privind finanțarea apărării. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri pentru agenţia de știri PAP că propunerea lui Nawrocki este chiar mai proastă decât se aşteptase. Din cauza amenințării tot mai mari din partea Rusiei, Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu costuri reduse în valoare de 150 de miliarde de euro pentru armament prin intermediul programului SAFE.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie de informare menită să-i ajute pe premierul Viktor Orbán și partidul său Fidesz să câștige alegerile parlamentare din aprilie 2026, potrivit Financial Times, citând surse familiarizate cu situația.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu cu jurnalistul și influencerul irlandez Caolan Robertson, că Rusia este capabilă să-și trimită trupele pentru a ajuta Iranul, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Kremlinul a acuzat, miercuri, implicarea specialiștilor britanici într-o lovitură ucraineană cu rachete britanice Storm Shadow asupra orașului rus Briansk, și a precizat că va ține cont de rolul Marii Britanii, relatează Reuters. 

UPDATE Ucraina ar putea intra într-o criză periculoasă de apărare antiaeriană, pe fondul războiului condus de Statele Unite împotriva Iranului, care consumă rapid stocurile globale de rachete Patriot, una dintre cele mai valoroase arme din arsenalul Kievului în lupta împotriva atacurilor aeriene ruseşti. Potrivit unei analize Bloomberg, Iranul a lansat de la începutul conflictului peste 2.100 de drone de atac şi cel puţin 688 de rachete balistice. Intensitatea acestor atacuri a determinat Statele Unite şi aliaţii lor să utilizeze masiv rachetele interceptoare PAC-3 pentru a neutraliza amenințările.

UPDATE Autorităţile din oraşul ucrainean Harkiv au raportat, miercuri, că armata de invazie a Rusiei a atacat o fabrică de mezeluri. Trei femei rănite în atac se află în stare gravă. „Această întreprindere nu are nicio legătură cu infrastructura militară. De asemenea, în apropiere, nu există niciun obiectiv militar. Este un act de teroare deliberată împotriva afacerilor noastre. Inamicul a lovit dimineața, când oamenii veniseră deja la muncă” – a declarat șeful Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov. După cum a precizat şi purtătoarea de cuvânt a administrației regionale, Anna Hontar, o femeie de 50 de ani se află în stare extrem de gravă, având nevoie de intervenţie chirurgicală. Alte două femei, de 44 și 61 de ani, sunt în stare gravă, iar cea din urmă urmează să fie operată. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, în urma atacului, au fost distruse elemente ale acoperișului unei clădiri cu un etaj a atelierului și a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 50 de metri pătrați, scrie Rador.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că o posibilă relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei ar reprezenta o „lovitură serioasă” pentru Ucraina și pentru reputația comunităţii internaţionale. Cu câteva zile în urmă, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că administrația de la Casa Albă analizează posibilitatea ridicării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pentru a compensa deficitul global cauzat de operațiunea militară împotriva Iranului. În același timp, secretarul american al energiei, Chris Wright, a dat asigurări că politica administrației Donald Trump privind petrolul rusesc nu s-a schimbat. Volodimir Zelenski a subliniat că, dacă sancțiunile impuse Rusiei vor fi, totuși, ridicate, „va fi o lovitură serioasă pentru noi”, deoarece Rusia folosește acești bani pentru achiziționarea de armament, scrie Rador.

UPDATE Ungaria a trimis în Ucraina o delegație cu misiunea de a investiga întreruperea livrărilor prin oleductul Drujba, în contextul în care Budapesta este și mai presată să repornească fluxurile de petrol rusesc din cauza creșterii globale a prețurilor, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

UPDATE Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a susținut o alocuțiune în Parlamentul lituanian, avertizând că Kremlinul vrea să câștige nu doar războiul din Ucraina, ci și mințile europenilor, și a subliniat că Kievul trebuie să fie ajutat, astfel încât ,,invazia Rusiei să eșueze”. De la tribuna Parlamentului de la Vilnius, lidera de la Chișinău a vorbit despre războiul Rusiei contra Ucrainei, subliniind că acesta este ,,însoțit de manipulare sistematică a informațiilor și de revizionism istoric”. Maia Sandu a mai spus că Rusia nu câștigă acest război, iar dincolo de titlurile triumfaliste și de revendicările teritoriale se află un sistem aflat sub o presiune enormă, notează Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a discutat conflictul din Orientul Mijlociu cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a anunțat Kremlinul. Rusia se află în contact constant cu conducerea iraniană și este pregătită să sprijine eforturile de restabilire a păcii și stabilității în regiune, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Războiul din Orientul Mijlociu "nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în Ucraina", a afirmat marţi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP.

UPDATE Insula Șerpilor din Marea Neagră a redevenit scena unor acțiuni militare intense, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Atacuri aeriene recente arată că această zonă continuă să aibă o importanță strategică majoră pentru ambele părți implicate în război. Potrivit informațiilor apărute în presa rusă și confirmate parțial de autoritățile ucrainene, bombardiere rusești au lansat rachete supersonice asupra insulei, relansând tensiunile din această regiune sensibilă, scrie B1.

UPDATE Șase persoane au fost ucise și 42 rănite în urma atacului cu rachete ucrainean asupra orașului Briansk din Rusia, a anunțat guvernatorul Alexander Bogomaz pe canalul său Telegram.

UPDATE Cameră Deputaților din Rusia, Duma de Stat, va studia un proiect de lege ce autorizează desfăşurarea de trupe în străinătate pentru apărarea cetățenilor ruşi, potrivit unei surse oficiale citată de agenția rusă de presă Interfax.

UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump a propus desfășurarea săptămâna viitoare a unei noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea Statelor Unite, a anunțat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform căruia discuțiile ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, transmite AFP.

UPDATE Marți, în cadrul unei ceremonii speciale din cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, președinta instituției, Roberta Metsola, a anunțat numele primilor laureați ai Ordinului European de Merit. Maia Sandu și Volodimir Zelenski sunt câteva dintre personalitățile care apar pe această listă.

UPDATE Concursurile de aruncat grenade au înlocuit orele de educație fizică, iar discursurile despre „denazificare” au devenit teme pentru acasă. Filmul realizat sub acoperire de Pavel Talankin despre campania de îndoctrinare din școala sa a câștigat un premiu Bafta și este considerat favorit pentru un Oscar, dar l-a lăsat pe autor în exil, relatează jurnaliștii de la The Guardian. 

UPDATE Rusia a negat că ar transmite Iranului informaţii despre activele militare americane din Orientul Mijlociu, a declarat marţi emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Ucraina a atacat marţi - cu rachete britanice - o fabrică militară la Briansk, în vestul Rusiei, a anunțat Kievul, iar autoritățile ruse au anunțat că acest bombardament s-a soldat cu cel puţin șase morți, relatează AFP.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Potrivit Ukrinform, Zelenski şi-a exprimat opinia într-un interviu acordat jurnalistului irlandez Caolan Robertson. „Dacă nimeni nu va opri rapid războiul din Orientul Mijlociu, acesta poate dura foarte mult și se poate transforma într-un război mondial” – a declarat Zelenski. Potrivit preşedintelui, lumea se află deja foarte aproape de un nou război mondial. „Suntem foarte aproape. Nu văd cum operațiunea din Iran ar putea fi una rapidă. Văd mai degrabă provocări globale. Dacă până în toamnă, războiul nu se va încheia, va dura mult timp” – a subliniat președintele Ucrainei. Zelenski a adăugat că Rusia ar putea, mai devreme sau mai târziu, să trimită unități militare pentru a sprijini Iranul. „Din punct de vedere tehnic, lumea nu este pregătită pentru asta. Europa nu este pregătită, doar unele țări se apropie de acest nivel. Germanii sunt foarte rapizi, dar nu este suficient. Nu mai este suficient timp pentru a ne pregăti pentru asemenea provocări în cursul acestui an” – a atras atenția șeful statului ucrainean, scrie Rador.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al lui Putin din țara vecină trece printr-o continuă dinamică, iar după ce armata rusă a pierdut accesul la rețeaua de internet Starlink americană a lui Elon Musk, totul pare a se complica. Ucraina îi dă lovitura lui Putin, recucerind aproape toată regiunea Dnipropetrovsk. Trupele Kievului au reușit o contraofensivă de succes în 2026 și au recuperat peste 400 de kilometri pătrați.Forțele ucrainene au recuperat aproape întreg teritoriul regiunii Dnipropetrovsk și peste 400 km² în total pe axa Oleksandrivka în timpul unei operațiuni de contraofensivă, a declarat pentru RBC-Ucraina șeful operațiunilor Statului Major General, generalul-maior Oleksandr Komarenko, potrivit Hromadske. Apărătorii ucraineni trebuie să termine încă ofensiva în trei așezări mici din regiunea Dnipropetrovsk și să curețe alte două. În plus, Statul Major General a declarat că în februarie Forțele de Apărare au recâștigat controlul asupra unei suprafețe mai mari de teritoriu ucrainean decât agresorul a capturat în aceeași perioadă. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată din 2024, când a avut loc operațiunea Kursk. 

UPDATE Președintele Poloniei blochează prin veto 44 de miliarde de euro destinate apărării prin programul european SAFE. Premierul Tusk numește decizia o „greșeală de neiertat”. Opoziția respinge creditarea și preferă achizițiile de armament din SUA și Coreea de Sud, scrie Cotidianul.

UPDATE Prima responsabilitate a Europei este să-şi protejeze cetățenii şi să se pregătească pentru impactul conflictului actual din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, conform Agerpres. Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a apreciat că o revenire a Europei la combustibilii fosili exportați de Rusia, pentru a încerca să compenseze creşterea prețurilor energiei, ar fi o ''eroare strategică''. ''În actuala criză, unii susțin că ar trebui să abandonăm strategia noastră pe termen lung şi chiar să revenim la combustibilii fosili ruseşti. Aceasta ar fi o greșeală strategică'', a spus Von der Leyen. Ea a adăugat că UE pregăteşte opţiuni în vederea scăderii prețurilor energiei, inclusiv măsuri privind ajutoarele de stat şi subvenții sau plafonări ale prețului gazului.

UPDATE Un bărbat implicat în expedierea unor colete cu dispozitive incendiare care au ajuns în rețelele de curierat din Europa a vorbit pentru prima dată despre operațiune, într-un caz investigat de autorități ca parte a unui plan de sabotaj atribuit Rusiei, scrie BBC. Trei dintre pachete au luat foc în 2024, unul chiar înainte de a fi încărcat într-un avion cargo cu destinația Londra, iar ancheta internațională a dus la arestarea a 22 de persoane în Lituania și Polonia, scrie Digi24.

UPDATE În urmă cu aproape șapte luni, oficialii ucraineni au încercat să le vândă americanilor tehnologia proprie pentru doborârea dronelor de producție iraniană – au venit la Casa Albă chiar cu o prezentare amplă, conform informațiilor Axios, în care arătau cum pot fi protejate forțele americane și aliații lor într-un război în Orientul Mijlociu. Administrația Trump a refuzat atunci, iar acum încearcă să obțină din nou aceeași ofertă de la ucraineni, după declanșarea războiului.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că a ascultat un raport al serviciilor de informații despre modul în care Rusia încearcă să profite de războiul din Orientul Mijlociu. „Ei (ruşii, n.r.) vor să folosească în avantajul lor atacurile din Iran. Rușii vorbesc despre ridicarea sancțiunilor și despre presupusa lor capacitate de a ajuta America în situația legată de Iran. Acestea sunt manipulări tipice rusești. Ei ajută doar acolo unde văd pentru ei înșiși posibilitatea de a domina. Nu știu să lucreze pe picior de egalitate. Sperăm că în America se văd și se înțeleg toate riscurile, toate dependențele și toate amenințările” – a remarcat Zelenski, într-un discurs video transmis marţi seară. Potrivit preşedintelui, chiar și ridicarea parțială a sancțiunilor impuse Rusiei ar putea avea consecințe extrem de negative, inclusiv pentru „alții care ar dori să pornească războaie împotriva vecinilor, așa cum face Rusia”.

UPDATE Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară "din motive de securitate". Totodată, Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a anunțat că aceste întreruperi de internet vor dura "cât va fi necesar", dar și că sunt făcute "în strictă conformitate cu legislația în vigoare". Peskov a declarat că impactul acestei măsuri asupra companiilor necesită o analiză suplimentară și că vor fi propuse soluții la problemele lor. În ultimele săptămâni, Kremlinul a luat măsuri pentru a bloca aplicațiile de mesagerie Telegram și WhatsApp, promovând serviciul MAX, susținut de stat, despre care criticii spun că nu este sigur.

UPDATE O dronă rusă a lovit miercuri o firmă privată în al doilea cel mai mare oraş din Ucraina, Harkov, provocând moartea a doi oameni şi rănirea altor cinci, au anunţat oficiali locali citaţi de agenția de știri Reuters, informație preluată de Agerpres. „Din nefericire, există informaţii preliminare privind doi oameni ucişi”, a postat primarul Igor Terehov pe Telegram.

UPDATE Uniunea Europeană va impune sancțiuni dacă Bienala de la Veneția nu revine asupra deciziei de a permite Rusiei să participe la expoziția sa internaţională de artă contemporană, a avertizat vicepreşedinta Comisiei Europene Henna Virkkunen, citată de agenția de știri AFP, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Europa are un plan pentru a menține Ucraina pe linia de plutire și pentru a face față războiului Rusiei. În cazul în care Ungaria și Slovacia continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, Kievul va primi, totuși, sub o formă sau alta, acești bani au spus doi diplomați UE, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.

UPDATE Premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, efectuează o vizită la Paris, unde s-a întâlnit deja cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Potrivit unui mesaj postat, miercuri, pe contul de Facebook al premierului, principalul subiect discutat în timpul întâlnirii au fost problemele energetice generate de atacurile ruseşti. „Am informat președintele Macron despre activitatea de restructurare strategică a sectorului energetic al Ucrainei și despre planurile de reziliență energetică a regiunilor, pe care guvernul le implementează împreună cu regiunile și comunitățile. Unul dintre elementele planului este dezvoltarea cogenerării. Ne-am pus de acord să creăm un grup de experți comun, cu participarea reprezentantului președintelui Franței pentru reconstrucția Ucrainei, pentru dezvoltarea obiectivelor de generare distribuită, inclusiv prin implicarea sectorului privat” – se arată în mesaj. Separat, după cum a menționat Sviridenko, partea franceză a fost informată despre consecințele atacului rusesc asupra conductei de petrol Drujba, scrie Rador.

UPDATE Administrația de la Washington a adoptat un ton neașteptat de moderat în reacția la informațiile potrivit cărora Moscova ar fi transmis Teheranului date sensibile despre pozițiile militare americane în Orientul Mijlociu. Deși publicația Washington Post a relatat vineri că Rusia ar fi furnizat Iranului informații secrete, inclusiv locațiile navelor de război și ale avioanelor americane din regiune, răspunsul Casei Albe a venit abia marți și a fost unul lipsit de fermitate, notează Kyiv Post. 

UPDATE Donald Tusk înțelege greșit situația! Ucraina nu poate primi „împrumutul de război” de 90 de miliarde de dolari atâta timp cât menține blocada petrolieră împotriva Ungariei cu intenția de a se amesteca în alegeri, a declarat marți pentru Agenţia de Presă MTI ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, scrie Rador.

UPDATE Conflictul din Iran evidențiază din nou rolul central al dronelor în războiul secolului XXI. În special când vine vorba de echipamente ieftine și ușor de produs. Iranul a folosit intens drona de atac Shahed, un vehicul aerian fără pilot proiectat pentru lovituri kamikaze, care poate fi transportat chiar și într-un camion. Dezvoltată în 2016 de compania iraniană Shahed Aviation Industries, drona costă între 20.000 și 50.000 de dolari. În comparație, rachetele Patriot folosite pentru interceptarea ei pot costa aproximativ 4 milioane de dolari fiecare. Acest aspect creează un dezechilibru economic semnificativ pe câmpul de luptă, arată Euronews.