Demult, cu vreo patru ani în urmă, mai abordasem subiectul ăsta odată/ El se numea sugestiv, așa cum vorbeau atunci dosarele, Calea Furată. Ca să treacă anii, ca să înțelegem că la această întreprindere strategică de stat, deși parcă trenurile nu stau locului, se înțelege că lucrurile nu s-au prea mișcat.
În februarie 2024, angajații Căii Ferate din Moldova au ieșit la protest, pentru că aproape 5.000 de angajați, adică 499, nici mai puțin și nici mai mult, nu și-au văzut salariile, fiți atenți, din luna august 2024, din august anul trecut. Șapte luni, în care angajații Căii Ferate nu stau locului, dar muncesc și tot li se spune, iaca mâine, iaca poimâine și tot banii munciți deja nu-i primesc.
Dacă aș fi în administrația acestei întreprinderi de stat, aș intra în pământ de rușine, să vezi zilnic cum îți cere banii pe care i-a muncit angajatul flămând. Apropo, în ultimii ani, doi manageri și-au dat demisia, unul dintre care nu demult.
Dar poate situația este așa de gravă că nu se poate nimic de făcut? Ori poate totuși sunt soluții, dar cineva nu vrea să le aplice? Că noi știm și așa cazuri, când cuiva tare îi mai place să se implice.
Restanțele salariale se ridică la 190 de milioane, pentru cei 5.000 de oameni, care au de plătit facturi, de mâncat, de îmbrăcat și de crescut copii. Asta este situația celor care muncesc în avans pentru Calea Ferată.
Dar am o întrebare la ăștia din conducerea întreprinderii, care poartă cravată, voi tot n-ați primit salariile în această perioadă, sunteți solidari cu angajații? Sau totuși ați primit regulat kapika, uitându-vă cum suferă alții?
Totuși vreau să întreb și pe mai marii acestei țări: Calea ferată din Moldova este sau nu un obiectiv strategic pentru stat? Dacă da, atunci cum a fost ani de zile, inclusiv ultimii ani gestionat? Ori nu vi se pare că o să se ajungă la așa datorii înregistrate de întreprindere, că o să fiți nevoiți să vindeți acest obiect strategic la privat? Ori poate asta și este scopul, urmărit nu de azi, dar de peste zece ani? Pentru că nu-mi închipui cum o întreprindere de transport să nu câștige bani.
Până om mai vedea ce se întâmplă mai departe cu Calea fură-ferată, vreau să mă adresez tuturor responsabililor încă o dată: Nu vă bateți joc de demnitatea omului, plătiți-le salariile cum se cuvine. 5.000 nu-i numai o cifră, 5.000 sunt oameni care trebuie să trăiască demn. Nu din cauza gestionării proaste a întreprinderii, să iasă sărmanii oameni la proteste și banii să-i cerșească.
Aici a fost Vania Băț...
*Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare