14 august 2023, ora 23:00

Dorin Recean cere analiza detaliată a vânzărilor de lemne de la Moldsilva. El a cerut ministerului Mediului să-i prezinte raportul până vineri. Se întâmplă după ce, într-o deplasare, Recean a depistat fapte de corupție.

„Eram în deplasare în teritoriu. Am trecut pe la Plaiul Fagului și acolo surpriză. Am văzut că o mașină plină cu lemne, care se numeau crengi. Și când m-am uitat în registre ea a fost vândută cu 500 de lei. Așa că, până vineri, vreau de la ministerul Mediului o analiză foarte clară pe tot ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în ceea ce ține de livrările de masă lemnoasă de la Moldsilva”, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.

Premierul nu a oferit mai multe detalii, inclusiv despre ce cantitate de masă lemnoasă era vorba. Pentru că ministra Mediului a lipsit de la ședința, jurnaliștii l-a luat la întrebări pe secretarul de stat.

„Mă informez, așa cum a fost indicație domnului prim-ministru. Dar după reformarea ministerului Mediului vor intra în reformă și instituțiile din subordine. Cum este și Moldsilva, Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Și asta va impulsiona un management mai eficient în fondul forestier”, a menționat secretarul de stat la ministerul Mediului, Grigore Stratulat.

Contactat de TV8, șeful de la Moldsilva ne-a spus că a fost inițiată o anchetă în acest sens. 

„Da, o să facem un raport la asta neapărat, iar pe cazul dat suntem într-o anchetă de serviciu, ca să stabilim circumstanțele care au fost, cauzele. Timp nu avem mult. Până pe 17 avem timp să stabilim care au fost cauzele. Am contactat persoanele. Am aflat cine și ce transporta, care erau facturile și în continuare lemnele au fost descărcate, analizate și să vedem ce lemne au fost în mașină și ce lemne au fost scrise în facturi”, a vorbit directorul Moldsilva, Valeriu Caisîn.

Echipa de la Moldova Gândește a abordat acest subiect în decembrie anul trecut. În plin sezon rece, Inspectorii de Mediu din Hîncești, au depistat în Ocolul silvic Bujor, circa 130 de metri cubi de masă lemnoasă necontabilizată. Lemnul urma să fie comercializat ilegal cetățenilor, cauzând prejudicii statului de aproximativ 100.000 lei. Vinovat pentru tăierea ilicită a lemnului a fost găsit șeful ocolului silvic, care a fost sancționat cu o amendă de 10.000 de lei și a fost eliberat din funcție. El a negat acuzațiile.

Din păcate, aceasta nu este singurul caz de tăieri ilegale. Inspectoratul de Protecție a Mediului semnalează astfel de ilegalități aproape zilnic. Deseori, însă, cantitatea de lemn depistat este într-un volum relativ mic, atât cât să încapă într-o căruță ori camionetă, semn că marile tăieri nu sunt depistate.

22 martie 2026, ora 18:00

Statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și membră a Comunității Statelor Independente, simultan este imposibilă, susține comentatorul politic Mihai Isac. Potrivit acestuia, retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă un pas normal spre procesul de integrarea europeană. 

Comentatorul politic, Ilian Cașu, a menționat că votul rămâne mai degrabă simbolic și trebuie completat de acorduri bilaterale funcționale care să protejeze cetățenii și interesele economice. În același timp, președinta ALDE, Arina Spătaru, consideră că autoritățile nu au comunicat suficient despre procesul de retragere a Moldovei din CSI. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Întreabă Ghețu” de la TV8. 

„În primul rând este un pas normal în procesul de integrare europeană. Nu poți să faci parte din două organizații, nici nu există un termen de comparație între Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente. CSI-ul a fost un mecanism impus de Federația Rusă pentru a-și menține dominația în perioada post-sovietică, post-imperială. Prin denunțarea acestor acorduri, practic, Republica Moldova nu face decât să respecte legislația internațională și națională”, a declarat Mihai Isac.

În opinia sa, CSI a fost „un mecanism impus de Federația Rusă pentru a-și menține dominația în perioada post-sovietică”, iar denunțarea acordurilor înseamnă, de fapt, încheierea unor angajamente asumate într-un context geopolitic diferit.

„Are o simbolistică politică importantă. Este clară o încercare de a ne rupe definitiv de trecutul post-sovietic, de a încerca să ne separăm de Rusia, tocmai pentru a reuși să ne europenizăm treptat pentru a ajunge acolo unde ne este locul, în Uniunea Europeană”, a adăugat Isac. 

El a precizat că, în ultimii 10 ani, Republica Moldova și-a orientat relațiile comerciale spre Uniunea Europeană, iar relațiile cu Federația Rusă sunt aproape inexistente. Totodată, pentru protecția cetățenilor moldoveni din Rusia și alte state CSI pot fi încheiate acorduri bilaterale, după modelul altor state care au renunțat la statutul de membru CSI, precum Georgia și Ucraina.

Pe de altă parte, comentatorul politic Ilian Cașu a subliniat că, dincolo de declarațiile politice, este nevoie de acțiuni concrete: 

„Aici se votează un acord geopolitic, dar în Parlament se joacă politic, fiecare acționează prin vot. Deci într-o democrație funcțională este un lucru normal. Eu vreau să comentez un pic ceea ce s-a votat, adică denunțarea foarte... pompos, niște declarații de astea, care noi ne-am obișnuit. Cineva pro-europen, cineva apără Rusia, auzim din Parlament, sunt niște declarații politice, dar PAS la guvernare de cinci ani de mult vorbea despre și în campania din 2021, despre denunțarea acestor acorduri”.

Cașu subliniază că retragerea din CSI trebuie însoțită de politici clare de menținerea a relațiilor democratice cu celelalte țări din comunitate: „Noi trebuie să dezvoltăm acorduri viabile bilaterale cu țările din est. Este o practică normală pentru orice stat și pentru că acolo avem interese economice și avem și cetățenii. Eu sper că prin denunțare se lucrează asidul la acele acorduri bilaterale funcționale cu niște țări care avem niște relații trecutul nu prea îndepărtat, avem interes economic, exportăm, chiar dacă se îndreaptă fluxul cel mare spre vest, oricum fiecare țară, într-o lume globalizată, luptă pentru fiecare bucățică”:

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, care consideră că decizia este corectă, dar întârziată: „Republica Moldova se leapădă de o formulă de existență a unui stat, o formulă învechită, o formulă de colaborare, care pentru mulți cetățeni din Republica Moldova se asocează cu buldozerele peste vinul moldovenesc, peste fructele, peste legumele din Republica Moldova”. 

Totodată, Spătaru a menționat despre faptul că nu s-a comunicat destul despre acest proces cu cetățenii. Ea a subliniat că autoritățile nu au prezentat suficiente calcule și garanții pentru cei afectați. 

„Problema nu este că ieșim din CSI, că despre asta s-a vorbit, s-a promis. Problema este cum ieșim, se comunică slab cu cetățenii. Pentru că lipsa de comunicare, lipsa de cifre, lipsa de calcule, pentru că pe lângă interesele economice, pe care noi nu prea le avem, noi avem cetățeni care locuiesc în aceste țări. Noi avem antreprenori din Republica Moldova, puțini, mulți, care totuși colaborează cu aceste instituții și nu se explică. Moldova se dezice de vechi, dar încă nu a creat ceva nou și durabil”, a subliniat președinta ALDE. 

TV8.md amintește că pe 20 martie, a fost aprobat în prima lectură în Parlament  proiectul de lege prin care Moldova denunță Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI). Despre retragerea treptată a Republicii Moldova din CSI s-a anunțat încă în 2023, decizia fiind influențată, în mare parte, de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.