15 decembrie 2023, ora 05:12

Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova marchează trecerea de la etapa eforturilor diplomatice la cea la una în care mersul lucrurilor depinde aproape în exclusivitate de felul în care va fi reconstruită și reformată țara. Opinia a fost exprimată de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, în cadrul ediției de joi, 14 decembrie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.  Flenchea spune că sunt necesare mai mult decât reforme. 

„De fapt, ne așteaptă foarte mult de lucru. Va trebui să facem mai mult decât să bifăm simple acțiuni. Va trebuie să negociem felul în care țara noastră va fi reformată, pentru a corespunde criteriilor de aderare”, a punctat Alexandru Flenchea. 

Și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza este de părere că odată cu deschiderea negocierilor de aderare, pentru Republica Moldova începe o etapă mai complicată. Decisivă va fi viteza cu care vom reuși să implementăm restul condiționalităților UE. 

„Asta va conta foarte mult atunci când se va lua o decizie din partea unei țări europene”, a spus Groza.

Consiliul European a decis joi, 14 decembrie, să deschidă negocierile de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Consiliul European a decis, de asemenea, să ofere statut de candidat Georgiei, dar și să deschidă negocierile cu Bosnia și Herțegovina „odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare și a invitat comisia să raporteze până în martie în vederea luării unei astfel de decizii”.

De altfel, ministrul de Externe, Nicu Popescu a declarat că R. Moldova începe vineri dimineață, 15 decembrie, negocierile de aderare la UE. Potrivit lui Nicu Popescu, tot mâine vor începe discuțiile cu Comisia Europeană în vederea pregătirii unui calendar ambițios care va duce țara noastră în Uniunea Europeană. Ministrul susține că drumul va fi lung, iar Republica Moldova are mult de lucru pentru a se regăsi alături de statele UE. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a menționat că decizia reprezintă o pagină nouă în istoria țării noastre și că succesul se datorează întregii societăți. 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.