Exploatarea zăcămintelor minerale utile aduce, pe de o parte, un profit foarte mare proprietarilor de cariere, dar pe de altă parte, provoacă riscuri mari pentru mediu. În Ucraina, încă din perioada Uniunii Sovietice, au fost extrase multe minerale, în special granit valoros. Pe atunci, nu se acorda prea multă atenție protecției mediului. 

Deoarece hotarele Uniunii Sovietice erau doar arbitrare, iar denumirea de „uniune” una nominală, carierele și alte întreprinderi din Ucraina puteau aparține diferitor republici, de exemplu –Republicii Moldova. Totul s-a schimbat după prăbușirea Uniunii Sovietice și demarcarea hotarelor. La unele întreprinderi s-au găsit destul de repede soluții pentru legalizarea proprietății, în cazul altora, problema nu s-a rezolvat nici peste două decenii.

Jurnaliștii TV8, împreună cu Organizația Obștească din Ucraina „Зелений лист”, au investigat istoria unei astfel de cariere din regiunea Nikolaev, care aparține R. Moldova. Întreprinderea de extracție a pietrei de granit a fost de-a lungul anilor în epicentrul unor istorii criminale și ținta unori atacuri raider.

Cariera a fost inundată

În regiunea Nikolaev, situată în sudul Ucrainei, există o mică localitate numită Konețpoli. Anume aici, în apropiere de orașul Pervomaisk, mulți ani la rând a fost extrasă piatră de granit. În perioada Uniunii Sovietice, la carieră lucrau peste o mie de oameni, în trei ture, majoritatea locuitori din Konețpoli. Astăzi, localnicii nu mai au locuri de muncă, iar cariera stă inundată de câțiva ani.

După cum explică Inna Timcenko, profesorul Catedrei de Ecologie a universității „Taras Șevcenko” din Ucraina, regiunea Nikolaev este invadată de cariere. Iar exploatarea zăcămintelor este însoțită de o serie de riscuri pentru mediu, inclusiv modificarea landșaftului și biodiversității.

„Regiunea Pervomaisk este un teritoriu foarte valoros. Aceasta este o zonă de stepă din sudul Ucrainei. Exploatarea carierelor acționează asupra regimului apelor, atât celor subterane, cât și a celor de suprafață. Întrucât cariera de granit se află în apropierea râului Bugul de Sud, activitatea economică nu poate să nu afecteze râul. Este o carieră într-adevăr mare. Doar inundarea carierei, dacă aceasta și-a sistat activitatea, nu ajută. Pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, este necesar ca această carieră să fie conservată corect”, explică Inna Timcenko.

Riscurile ecologice

Potrivit ecologistului Vladislav Balinski, acum, teritoriul ocuptat de carieră, care a fost abandonat, este un loc unic cu biodiversitate și un ecosistem stabil. În cazul reluării activității întreprinderii, mediul va fi afectat inevitabil. E vorba și de poluarea cu praf toxic a localității care se află în apropiere, dar și de poluarea fonică din cauza lucrului echipamentelor și unităților de transport ale întreprinderii.

Câteva efecte negative asupra mediului se pot observa și acum, când cariera este inundată.

„Acesta este un exemplu de utilizare incorectă a terenurilor valoroase. Astfel de locuri unice ar trebui să lucreze în primul rând pentru comunitate, ca un spațiu de recreere. Dar aici vedem rămășițe de infrastructură de comunicații, stâlpi inundați, transformatoare,  drumuri distruse. Cel mai mare pericol este folosirea apei care curge din cariera inundată direct în râul Bugul de Sud. Acest râu este și o sursă de apă potabilă. În același timp, apa poluată cu granit  vine din carieră. Cel mai mare risc este radiația provocată de granit. Dacă proprietarii vor decide în cele din urmă să redeschidă cariera, va trebui să fie realizată o evaluare a impactului asupra mediului”,susține ecologistul Vladislav Balinski.                        

Redeschiderea carierei – lucru de o lună pentru pomparea apei

Deși cariera de granit din Pervomaisk este de ani buni inundată, nu ar fi atât de greu să-și reia activitatea. Acest lucru ne-a fost confirmat de paznicii clădirii administrative a întreprinderii. Potrivit acestora, toată apa ar putea fi pompată după aproximativ o lună de muncă.

Chiar dacă nu mai activează de circa 10 ani, pentru cariera aflată sub ape s-a dus o luptă activă. Până la rezolvarea tuturor problemelor legate de proprietate, cariera va rămâne inundată. Însă proprietarii, adică autoritățile R. Moldova, planifică redeschiderea carierei.

Infrastructura carierei include mai multe bunuri, care sunt proprietatea Moldovei: podul peste râul Bugul de Sud, drumurile spre toate zăcămintele, linii de înaltă tensiune și 10 substații electrice. Întreprinderea este un obiect strategic pentru R. Moldova, ne-a informat Agenția Proprietății Publice.

Problema legalizării proprietarilor

În anul 1998, potrivit normelor legale ale Ucrainei, a fost înregistrată compania „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”. Proprietar era concernul „Inmacom”, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova. În anul 2018, în calitate de fondator al întreprinderii a fost înregistrată Agenția Proprietății Publice a R. Moldova. Astfel, agenția este moștenitoarea întreprinderii moldovenești deschisă în perioada Uniunii Sovietice.

În 2019, în registrele ucrainene a apărut însă o clonă a companiei, un SRL cu aceeași denumire „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”. Adresa juridică a firmei este în orașul Kiev, iar în calitate de fondator figurează cetățeanul României, Eugen Buzgan, care este și cetățean al Republicii Moldova.

În același timp, Buzgan este conectat la o serie de companii cu denumiri similare unor proprietăți pe care le-a avut R. Moldova în Ucraina, de exemplu sanatoriile „Plai” și „Lazo” din stațiunea Sergheevca.

Istoria unui omor la comandă

Cariera R. Moldova din Pervomaisk a ajuns în centrul unor scandaluri cu iz penal încă în anul 2007. Atunci, într-un război pentru influență asupra întreprinderii, a fost ucis ex-directorul carierei, un bărbat de 42 de ani, cetățean al Republicii Moldova.

Doi killeri l-au împușcat pe fostul director al carierei lângă un bloc de locuit din orașul Pervomaisk, unde bărbatul închiria un apartament. Comanditarul omorului și unul dintre killeri au fost reținuți imediat și au fost condamnați pentru crimă. Al doilea ucigaș a reușit să fugă cu acte false în Federația Rusă. După 13 ani în care s-a ascuns de justiție, în anul 2020, ucigașul a fost reținut de autoritățile ucrainene.

Tentativă de atac raider asupra carierei

De asemenea, a existat o tentativă de atac raider asupra carierei moldovenești. S-a încercat acapararea proprietății prin înregistrarea unor datorii fictive. În anul 2015, autoritățile din Ucraina au deschis un dosar penal pe acest fapt. Potrivit investigațiilor, ar fi implicați în schemă reprezentanții companiilor „Denkar” și „Iavor”.

Compania „Iavor”, împreună cu întreprinderea moldovenească „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”, au fondat în anul 2015 o altă firmă – „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk” cu adresa juridică în orașul Kiev.   

La începutul anului 2021, fiind audiat la Comisia parlamentară de control al finanțelor publice pe subiectul ce vizează proprietățile R. Moldova din Ucraina, Eugen Buzgan, care era pe atunci angajat al Agenției Proprietății Publice, a vorbit despre aceste companii ucrainene și a declarat că falimentul carierei a fost pus la cale de Denis Danilciuk, fiul fostului administrator al întreprinderii moldovenești.

„În 2013 a fost inițiat falimentul artificial de către compania „Denkar” în care o cotă de 50% o deținea fiul directorului carierei, Denis Danilciuk și 50% le deținea o femeie din Rusia. Ei falimentează întreprinderea fără a atrage Moldova sau cu acordul tacit al autorităților. Planul de restructurare semnat de Danilciuk prevedea transmiterea tuturor bunurilor unei companii nou-create și licența să fie obținută de noua companie. Planul de restructurare noi l-am anulat. Am rugat Fondul de Stat al Ucrainei să se implice în acest proces și ei au anulat planul, dar averea Moldovei nu a fost întoarsă. A fost furată de compania  „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk”. Activele au rămas acolo, cu toată tehnica, cu absolut tot”, a povestit Buzgan în fața deputaților din comisia parlamentară.

În prezent, Denis Danilciuk este administrator la „Cariera de piatră concasată de granit Ceausovsk”, iar beneficiar al firmei în acte figurează un oarecare Rustam Mamedov, tot el proprietar al companiei „Iavor”.

Danilciuk este și administrator al companiei „Denkar”. Dar fondatori ai acesteia figurează în prezent o femeie cu cetățenia Belarusului și o companie din Rusia, lichidată în anul 2014. Prin intermediul altei companii ucrainene, Danilciuk a fost beneficiar al firmei din Moscova. 

Blocarea încercărilor de acaparare a carierei  

În noiembrie 2021, fostul cepreședinte al Parlamentului Alexandru Slusari a scris pe rețelele sociale că R. Moldova a pierdut cariera de granit din Ucraina cu minerale în valoare de trei miliarde de euro.

Slusari declara că în schemă ar fi implicat fostul deputat democrat Vladimir Andronachi care ar fi ajutat de Eugen Buzgan. Ultimul a fost angajat al Agenției Proprietății Publice. Cei doi, ar fi acționat în interesul cunoscutului oligarh ucrainean Vladimir Prodivus.

Pe 5 noiembrie 2021, Serviciul de Geologie al Ucrainei, după mai multe încercări nereușite, a vândut la licitație o autorizație de exploatare a zăcămintelor de granit în partea centrală a sectorului Pervomaisk. Este o parte din terenul carierei pe care o deține întreprinderea R. Moldova. Prețul inițial de vânzare la licitație a fost de la 17,1 milioane de grivne, dar a scăzut la 8,9 milioane de grivne, ce constituie aproximativ 220 de mii de euro.

Compania care a primit permisiunea de a exploata granitul este „Мостостроительный загон №112”. Aceasta face parte din imperiul de afaceri al oligarhului ucrainean Vladimir Prodivus. Această firmă este cofondatoare a corporației „Mostobud Group”, unde Prodivus este unul dintre beneficiari.

Vladimir Prodivus este fost deputat al Radei Supreme a Ucrainei, membru al Partidului Regiunilor, care era controlat de președintele fugar Viktor Ianukovici. Anterior în presă au apărut informații despre legăturile omului de afaceri cu așa-numita mafie a chihlimbarului. Site-ul “Війна&Санкції” a scris că Prodivus a apărut ca membru al unui grup de „hoți în lege” ruși în Franța.

Curios este faptul că fostul reprezentant al Agenției Proprietății Publice, Eugen Buzgan, este fondatorul unor companii a căror adresă juridică coincide cu adresa unor firme conectate la Prodivus și anume strada Panchivskaia 5 din orașul Kiev.

Conexiunea cu Vladimir Andronachi

Conexiunea între cariera de granit din Pervomaisk, Eugen Buzgan și fostul deputat Vladimir Andronachi o face un alt cetățean al Ucrainei, Victor Kanaev, care a fost interpusul lui Andronachi în mai multe afaceri. 

Victor Kanaev a fost o perioadă administrator al companiei clonă „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk”  fondată de Buzgan. 

La Chișinău, Kanaev a figurat ca fondator al companiei „Furnizare Energie” asociată cu Andronachi. Cutia Neagră PLUS a investigat anterior cum această firmă a ajuns printre cei mai mari furnizori de energie electrică din R. Moldova și a câștigat licitații pe bandă rulantă pentru livrarea energiei electrice în instituții de stat. 

De asemenea, Kanaev a figurat în acte, până în martie 2023, în calitate de fondator al companiei din Marea Britanie care deține Hotelul Național, al cărui beneficiar ar fi Andronachi. Victor Kanaev are legătură și cu scandalul ce vizează deposedarea R. Moldova de clădirea Consulatului din Odesa, iar urmele duc tot la Andronachi.

La audierile parlamentare de acum doi ani, fostul angajat al Agenției Proprietății Publice, Eugen Buzgan, a negat că ar fi omul lui Andronachi și ar fi acționat în interesul oligarhului Vladimir Prodivus. Întrebat de ce a înregistrat pe numele său o companie clonă a carierei din Pervomaisk, Buzgan a declarat că astfel a blocat tentativa de acaparere a carierei de către familia fostului director al întreprinderii, Anatolii Danilciuk.

„Eu am făcut acțiuni de prevenire nefiind angajat la APP, scriind note informative către autorități. Aflând că Danilciuk Denis a acaparat deja cariera și vorbea deja la Consiliul local și în Pervomaisk că Moldova inițiază o companie nouă, numele fiind deja rezervat de el, am rugat registratorii din Kiev, în mod abuziv să înregistreze compania după mine, să nu-i permită lui Denis. La ei deja era gata decizia Consiliului privind transmiterea bunurilor pe acestă nouă companie. Noi am înregistrat compania după noi ca să nu permitem. Compania a fost doar înregistrată, nu are nici conturi deschise, absolut nimic”, declara Buzgan. 

Jurnaliştii au trimis o solicitare către compania oligarhului Prodivus „Mostobud” în care au întrebat ce planuri are firma pentru cariera de granit din Pervomaisk după ce a cumpărat autorizația la licitația din 2021. Până la momentul publicării acestui material, nu am primit nicio reacție din partea companiei.

APP vrea să obțină o nouă autorizație pentru cariera din Pervomaisk

În octombrie 2021, Agenția Proprietății Publice a numit un nou administrator la cariera din Pervomaisk. Noua conducere s-a adresat în judecată pentru a anula licența oferită prin licitație de Agenția de Geologie a Ucrainei firmei conectate la Vladimir Prodivus. 

„Cariera pe piatră concasată de granit Pervomaisk” deține 63 hectare de teren care au fost puse la dispoziție încă pe vremea Uniunii Sovietice. Documentele corespunzătoare au fost semnate cu Ucraina. Cu toate acestea, în anul 2021, în pofida existenței unui litigiu privind obținerea licenței de producție, Serviciul de Stat pentru Resurse Geologice a scos la licitație jumătate din suprafața carierei pentru exploatare. Întreprinderea lui Prodivus nu poate desfășura procesul de producție, deoarece nu poate întocmi actele de utilizare a terenului. Teritoriul aparține „Carierei de piatră concasată de granit Pervomaisk” a R. Moldova”, explică jurista Natalia Prometna, care este și asistenta personală a directorului carierei Moldovei din Pervomaisk.

Jurista susține că APP a cerut prin instanță redobândirea licenței de exploatare a zăcămintelor pe care cariera a pierdut-o în 2015. Documentele urmează a fi eliberate de Agenția de Stat pentru Resurse Geologice. În această vară, solicitarea a fost examinată de Curtea Supremă a Ucrainei.

„Instanța a obligat Agenția de Geologie să examineze solicitarea carierei de a-și redobândi licența. Dar, până acum nu avem nicio informație de la agenție. Noi am trimis o cerere, dar nu am fost informați despre rezultatele examinării”, a precizat Natalia Promtena.

La solicitarea jurnaliștilor de a explica situația creată la cariera din Pervomaisk, Agenția de Geologie a refuzat să răspundă, făcând trimitere la „Legea marțială” aplicată în Ucraina de când a început războiul cu Rusia.

Potrivit juristei carierei, sarcina principală acum este obținerea actelor pentru delimitarea hotarelor terenului carierei. După reforma teritorială, care a avut loc în Ucraina acum câțiva ani, terenurile nu mai sunt în administrarea consiliilor sătești. Structura teritorială s-a schimbat și, prin urmare, compania plănifică să înregistreze hotarele terenului pentru a putea obține un nou contract de arendă a pământului de la autoritățile locale.

Eugen Buzgan, acuzat de prejudicierea carierei moldovenești

Potrivit Nataliei Prometna, înregistrarea unui SRL cu același nume „Cariera de piatră concasată de granit Pervomaisk” a fost o încercare a lui Vladimir Prodivus de a pune mâna pe întreprinderea care aparține Republicii Moldova cu ajutorul lui Eugen Buzgan.

„ În 2019, ei au numit o persoană apropiată în funcția de director al carierei. Din câte îmi amintesc, era  Iurii Scripnic, omul aflat sub controlul  lui Buzgan. Au ocupat abuziv cariera. Au intrat cu paza pe teritoriu. Apoi au scos și au vândut toate utilajele carierei vecine. Ce a mai rămas au vândut la metal. Ulterior, au reînregistrat întreprinderea, au creat o clonă și I-au schimbat adresa juridică în orașul Kiev”, acuză Prometna.

Pe de altă parte, la audierile comisiei parlamentare, Eugen Buzgan a recunoscut că a intrat pe teritoriul carierei cu paza, dar l-a acuzat pe Denis Danilciuk că ar fi vândut bunurile carierei la metal. 

„Am scris scrisori autorităților că cariera „pileat”. Noi am avut 10 linii de prelucrare a pietrei. Au lucrat 1200 de oameni. Acum a rămas o singură linie. Restul au fost tăiate la metal. Noi am intrat acolo cu „Alfa”, ca să înțelegeți”, declara Buzgan. 

Războiul a pus pauză acțiunile de urmărire penală

Încercările de acaparare ilicită a bunurilor carierei de granit din Pervomaisk sunt cercetate de aproape trei ani de procurorii moldoveni. La solicitarea TV8, Procuratura Anticorupție a informat că are în gestiune un dosar penal inițiat la 22 februarie 2021 de către Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice a Procuraturii Generale.

Până acum, procurorii au audiat mai mulți martori și au examinat acte și dispozitive electronice ridicate de la APP și Guvern. Procesul este tărăgănat din cauza răspunsurilor tardive pe care procurorii le-au primit de la autoritățile din Ucraina.

„De la 22 aprilie 2021 până la 10 septembrie 2021, în adresa organelor competente din Ucraina au fost formulate un șir de cereri de asistență juridică internațională în materie penală. În cele din urmă, din motive obiective (introducerea legii marțiale pe întreg teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022), cât și în baza notificării parvenite de la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, comisiile rogatorii au fost satisfăcute parțial. În prezent, organul de urmărire penală urmează să se expună asupra pertinenței informației primite din Ucraina și va decide asupra oportunității demarării procedurilor legale de formare a echipelor comune de investigații cu organele competente din Ucraina”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Instituția nu ne-a informat dacă există persoane cu statut de bănuit sau învinuit în cadrul dosarului penal ce vizează cariera din Pervomaisk.

Directorul Agenției Proprietății Publice afirmă că nu cunoaște dacă actuali sau foști angajați ai APP sunt vizați în cauza penală.

Am încercat să discutăm și cu Vladimir Andronachi, cel care a fost acuzat public de ex-deputatul Alexandr Slusari că ar fi implicat în schema de deposedare a R. Moldova de cariera din Pervomaisk. Reporterul TV8 a mers la una dintre ședințele de judecată pe dosarul în care fostul deputat PD este acuzat de escrocherie, fiind vorba de un episod din frauda de la Banca de Economii. Andronachi a refuzat să ofere comentarii.

Auditul promis la carieră nu s-a făcut

Acum doi ani, Agenția Proprietății Publice anunța că urmează a fi efectuat și un audit la cariera din Pervomaisk, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De vină ar fi războiul din țara vecină.

„Noi nu putem vorbi astăzi despre un audit clasic petrecut de către o companie de audit, mai mult despre un control al activității, mai ales în situația de război în care este Ucraina, când audite financiare funcționale este destul de complicat să fie efectuate. Un control al acțiunilor predecesorilor a fost făcut, dar în sensul deplin al cuvântului de audit nu a fost efectuat din cauza războiului”, a motivat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari. 

În viitorul apropiat, se planifică o deplasare a unei echipe de la APP la cariera din Pervomaisk, pentru a verifica la fața locului care este situația reală . 

În prezent, pe teritoriul carierei din Pervomaisk lucrează mai mulți oameni care asigură paza teritoriului. Directorul APP susține că nu se cheltuie bani din bugetul public pentru a plăti salariile sau a acoperi alte cheltuieli de întreținere.

„Toate cheltuielile sunt pe seama întreprinderilor. Suntem acum într-o procedură de analiză care sunt șansele ca în jumătate de an sau un an, această întreprindere să-și reia activitatea și să aibă un venit ca să-și poată acoperi cheltuielile ce țin de pază, cheltuieli pentru avocați, energie electrică, alte cheltuieli curente care ar mai putea fi. Am putea ajunge și în situația să solicităm acordarea de finanțe din buget pentru a acoperi aceste cheltuieli”, precizează Roman Cojuhari.

Chiar dacă cariera din Pervomaisk stă inundată de ani buni, autoritățile R. Moldova au planuri de restabilire a procesului de exploatare a zăcămintelor de granit.

„Pe termen scurt, vrem să aducem în albia legalității toată documentația și toată activitatea acestor întreprinderi, ele să fie în drepturi depline și să activeze. Suntem siguri că războiul se va termina, iar în procesul de renovare a țării, suntem siguri că aceste cariere vor fi necesare și vor putea aduce plus valoare mare atât R. Moldova, cât și Ucrainei”, afirmă Roman Cojuhari.

Potrivit informației oferite de APP, instituția responsabilă din Ucraina ( n.r. Agenția de Stat de Geologie și Resurse Minerale) a estimat că din cariera din Pervomaisk ar putea fi extrase circa 26 de milioane de metri cubi de piatră de granit. La preț de piață, valoarea zăcămintelor ar fi de peste 44 de milioane de dolari.

Investigația a fost realizată cu suportul „Journalismfund Europe”.

Un litigiu comercial inițiat în Viena de compania unui businessman din Moldova ar putea lăsa Primăria municipiului Chișinău fără 1 miliard de lei. Despre acest pericol conducerea Primăriei știe de mai mult timp, dar nu a întreprins aproape nimic pentru a evita procesul. Dimpotrivă, cazul a fost ascuns de opinia publică și a ieșit la iveală abia după ce un consilier municipal a publicat o scrisoare a companiei pierdută prin coridoarele Primăriei. Cutia Neagră PLUS a publicat încă acum patru ani o investigație despre această firmă și afacerile ei cu Primăria Chișinău. Astăzi venim cu noi detalii.

Despre faptul că Primăria Chișinău riscă să plătească din bugetul public peste un miliard de lei companiei Epamedia s-a aflat pe 22 aprilie curent. Mai mulți consilieri municipali au primit pe email o notă informativă semnată de șeful Direcției Juridice și au publicat-o pe rețelele sociale. Potrivit documentului, Primăria era somată să desemneze un arbitru care să-i apere interesele în Tribunalul din Viena într-un proces inițiat de „Epamedia”. Termenul limită pentru desemnarea arbitrului expira exact în ziua în care au fost înștiințați consilierii. Arbitrul nu a fost desemnat și a rămas la latitudinea companiei, care a dat Primăria în judecată, să aleagă unul, iar Primăria va trebui să-l plătească.

Timp de două săptămâni după ce s-a aflat despre litigiu, nici primarul capitalei, nici viceprimarii săi nu au oferit niciun detaliu. S-au limitat la un comunicat prin care anunță că nu recunosc suma pretinsă de „Epamedia” și dau vina pe consilierii PAS că ar fi politizat subiectul și ar fi blocat activitatea unui grup de lucru creat pentru a rezolva problema.

Ceban a pasat problema unui grup de lucru

Grupul a fost constituit în noiembrie anul trecut după ce Ion Ceban a primit o scrisoare de la Epamedia. Primarul era avertizat că firma va cere prejudicii de 66 de milioane de euro în arbitraj, dacă Primăria nu inițiază imediat negocieri, pentru a ajunge la o tranzacție de împăcare.

Vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, care a făcut parte din acel grup de lucru, susține că ședințele au fost convocate de Ceban doar pentru bifă. Nu s-au discutat scenarii concrete pentru împăcare, iar reprezentanții Epamedia nici n-au venit la unele ședințe.  

Dumitru Ivanov: „Ca să paseze responsabilitatea, Ceban a creat un grup de lucru unde s-a pus viceprimara Gutnic ca șefa grupului de lucru. Acolo o să vedeți că scrie: consilier municipal al fracțiunii. Nu este niciun nume, prenume și nu a fost o discuție prealabilă. Au fost câteva tentative de a avea ședința grupului de lucru și chiar s-a întrunit. A fost clar din primele ședințe că Primăria nu este pregătită să rezolve această problemă și s-a arătat clar că trebuie să fie depuse eforturi suplimentare”.

Și consilierii din fracțiunea Partidului Socialiștilor cred că Ceban s-a spălat pe mâini pasând problema unui grup de lucru creat spontan. Socialiștii acuză că au fost tăinuite informațiile ce vizează colaborarea Primăriei cu Epamedia.

Adrian Lebedinschi, președinte al fracțiunii PSRM în CMC: - Asta a fost o metodă cum primarul general a încercat să astupe greșelile pe care le-au comis ei pe parcursul anilor, să dea vina de pe ceea ce a făcut Primăria pe Consiliul Municipal. Eu sper foarte mult că organele de drept își vor da interesul să verifice.

Reporter TV8: - Dar grupul de lucru s-a întrunit sau nu?

Lebedinschi: - Da, a fost o ședință la care nimic concret nu s-a discutat. Au întârziat reprezentanții Primăriei, pentru că aveau ceva mai preferențial. Au fost două-trei astfel de ședințe. Niciodată nu a fost o ședință care să lucreze.

Reporter TV8: - Reprezentanții „Epamedia” veneau la ședințele astea?

Lebedinschi: - La una au venit, la alta nu au fost. În orice caz, la două la care eu am fost, care erau programate, la una au venit și la alta nu. Nimeni dintre ei nu a avut de gând să-și onoreze obligațiunile. Ei caută mișmașuri. Eu am cerut să mi se dea toate materialele care au stat la bază: câte stații au fost construite, câte au fost reparate, pe câte dintre ele a fost plasată publicitate, câți bani trebuia să primească Primăria din publicitatea asta? Câte panouri publicitare sunt folosite de către Primărie ca să-și facă promovare la angajații săi și pe urmă la toate secțiile? Noi am cerut lista. Să ni se dea concret ce lucrări au fost făcute. Au fost coordonate lucrările celea? Prețurile au fost coordonate? Toată informația asta nouă nu ni s-a prezentat. Respectiv, eu mi-am făcut concluzia că această comisie a fost o formalitate.

Reprezentanții Primăriei neagă acuzațiile consilierilor municipali.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei Chișinău: „ Vreau să vă spun că personal i-am transmis domnului Ivanov tot pachetul de acte, inclusiv și domnului Lebedinschi. Vreau să confirm că reprezentanții „Epamedia” au participat la ședințele grupului și și-au expus poziția după care pur și simplu consilierii nu au mai dorit să participe și grupul de lucru nu a putut să fie continuat”.

Cum (nu) răspunde edilul?

Prins de jurnaliști la ultima ședință a Primăriei, Ion Ceban a încercat să se eschiveze de la un răspuns despre ce a făcut  pentru ca pretențiile financiare ale Epamedia să nu crească sau pentru a rezilia contractul păgubos. 

Ion Ceban: - Eu mă bucur că dvs și mulți alții scot în sfârșit scheletele fostelor guvernări despre care am tot vorbit. Eu pot să vă spun câte grădinițe au fost înstrăinate, câte școli au fost înstrăinate, câte hectare de teren în interiorul curților blocurilor au fost cedate, câte spații verzi au fost distruse și tot așa mai departe. Din 2007 până în 2019 nu a avut nimeni nicio întrebare la acest capitol. Toate stațiile arătau de parcă erau vicee publice, distruse în totalitate. Astăzi avem peste 700 de stații dintre care 300 sunt administrate de „Epamedia” și restul de municipiul Chișinău. Da, noi întoarcem terenuri. Am întors peste 20 ha de pământ. Da, suntem în litigiu. Da, noi întoarcem clădiri publice. Da, am avut asemenea guvernări, cum astăzi PAS-ul ne spune că fără ei e potopul, integrare europeană și rezultat zero.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dl primar, vă rog să răspundeți la întrebările pe care vi le-am adresat.

Ceban: - Eu vă explic ceea ce mă întrebați dvs, dacă îmi permiteți să duc gândul până la capăt. O dată în plus, noi întoarcem hectare de pământ, întoarcem clădiri, ne judecăm, am dat panouri jos, am scos toate „butcile” (n.r. gherete) astea răpănoase din municipiul Chișinău care tot erau instalate ilegal.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dar pagubele invocate de companie sunt și pentru perioada în care dvs erați primar și nu ați răspuns la această întrebare.

Ion Ceban: - Dvs nu mă auziți? Există un litigiu.

La alte întrebări, Ion Ceban nu a vrut să răspundă și a promis o conferință de presă pe subiectul „Epamedia”, care a fost organizată joi, dar fără participarea sa sau a viceprimarilor.

Contractul păgubos, cu rădăcini în 2007

Cum s-a ajuns totuși ca un agent economic să ceară de la Primăria capitalei 66 de milioane de euro? Firma s-a plâns în arbitrajul din Viena că municipalitatea a încălcat condițiile unui contract de parteneriat încheiat cu 18 ani în urmă și a cerut recuperarea investițiilor efectuate în Chișinău și a profitului ratat.  

În ianuarie 2007, primarul interimar Vasile Ursu, susținut pe atunci de Partidul Comuniștilor, din care a făcut parte și Ion Ceban, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu SRL Epamedia, fondată de o companie din Austria. Firma s-a angajat să repare 300 de stații de așteptare a transportului public, iar în schimb a primit dreptul să plaseze publicitate în pavilioane.

Austriecii au promis investiții de 8 milioane de euro în următorii 10 ani cât va dura contractul. Dar în 2010, EPAMEDIA a intrat în proces de insolvență și nu și-a respectat obligațiile. Stațiile din Chișinău nu mai erau întreținute și au ajuns într-o stare jalnică.  

Contractul cu Epamedia expira în 2017 și Primăria trebuia să-și întoarcă în gestiune toate stațiile. Însă o clauză din document stipula că parteneriatul se prelungește automat cu 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu va anunța intenția de încetare a colaborării. Lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, contractul a devenit valabil până în ianuarie 2022.  

Acte dispărute la Primărie

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, susține că, în 2019, a avut intenția să rezilieze contractul cu „Epamedia”. Procesul însă s-a blocat. Din arhiva Direcției Transport a Primăriei ar fi dispărut, în condiții dubioase, mai multe acte ce vizau investițiile în stațiile pentru transportul public.

Ruslan Codreanu: „Am avut o întâlnire cu reprezentantul companiei românești care a cumpărat atunci contractul de la austrieci. Am avut o discuție cu directorul companiei în care l-am anunțat că angajamentele asumate prin contract nu sunt respectate, stațiile sunt în stare deplorabilă și l-am anunțat că în contextul respectiv, noi urmează să mergem pe rezilierea contractului. Când am solicitat de la Direcția transport toate documentele, corespondența cu „Epamedia” ca să văd rapoartele de monitorizare, să văd procesele verbale ale ședințelor prin care au fost avertizați și semnalate problemele că nu se respectă angajamentele din contract, am văzut că de fapt nu există corespondență. Nu existau scrisori. Contractul în general nu era. Mi s-a creat impresia că tot ce ținea de compania respectivă și contractul din 2007 s-au făcut dispărute, adică cineva intenționat parcă a șters urmele.

Primăria a vrut atunci să apeleze la serviciile unor avocați pentru a rezilia contractul cu „Epamedia”.

Ruslan Codreanu: „Am solicitat la Consiliul Municipal Chișinău (CMC) acceptul ca să putem contracta o companie de juriști, avocați din afara Primăriei ca să nu fie conflict de interese. CMC a susținut atunci cu majoritatea de voturi decizia de a acorda dreptul Primăriei să contracteze o companie din afară pentru a reprezenta Primăria pe diverse litigii mai serioase, inclusiv pe cazul „Epamedia”. Asta am reușit să obțin până atunci și apoi am plecat de la Primărie”.

Reprezentanții Primăriei din echipa lui Ceban au confirmat dispariția documentelor ce vizează colaborarea cu „Epamedia” până în 2020.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: „Principalele acte cu privire la acest contract Primăria le deține. Ceea ce ține de corespondență între partenerul privat și autoritatea publică locală există începând cu anul 2020. Într-adevăr anumite demersuri, respectarea clauzelor contractuale până în 2019 nu au fost găsite. Mai mult, când am încercat să identificăm care subdiviziune era responsabilă de implementarea acestui contract nu s-a reușit”.

Schimbare de retorică după vânzarea „Epamedia”

În momentul în care a ajuns primar al Chișinăului, Ion Ceban era pus rău împotriva contractului cu „Epamedia”. Edilul declara că „stațiile au fost acaparate de Epamedia printr-o schemă” și contractul ar trebui reziliat.

Ceban și-a schimbat retorica în 2020, după ce „Epamedia”a fost cumpărată de „Moldpresa Grup”. Fondatori ai companiei sunt doi oameni de afaceri care fac parte din Consiliul de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Presa a scris anterior că membrii comunității au fost apropiați de guvernarea comunistă, iar ulterior de fostul președinte Igor Dodon din partidul căruia a făcut parte și Ion Ceban. În 2019, Dodon i-a decorat cu distincții de stat pe 5 membri ai Comunității Evreiești, inclusiv pe președintele comunității Alexandr Bilinkis, unul dintre cofondatorii „Moldresa Grup” și respectiv coproprietar al „Epamedia”.

Într-o investigație „Cutia Neagră PLUS”, publicată în noiembrie 2020, am arătat cum a fost cumpărată compania „Epamedia” și am dezvăluit că aceasta era administrată după preluare de Igor Blanari, un fost candidat al Partidului Socialiștilor la alegerile locale din 2019, pentru funcția de primar al satului Budești. Blanari a muncit activ și pentru promovarea lui Ion Ceban în campania electorală.

În aceeași investigație arătam cum, după ce „Epamedia” a ajuns la noii proprietari, Primăria a încercat să schimbe regulile de joc pe piața publicității, cu intenția de a asigura un monopol al companiei. Se făcea prin proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău. Sute de panouri din oraș au fost demontate la cererea lui Ion Ceban.

„Absolut nimeni nu a crezut că vom declara război acestor două fenomene urâte din municipiul Chișinău și că vom reuși nu doar vom declara război, chiar dacă avem litigii în instanța de judecată. În mai puțin de un an, au fost evacuate peste 1200 de mijloace publicitare din municipiul Chișinău și acest lucru va continua”, avertiza Ion Ceban.

Jucătorii de pe piața publicitară îl acuzau pe primar că ar pregăti terenul pentru „Epamedia”, care va monopoliza sectorul reclamelor.  Or, contractul de parteneriat public-privat, semnat în 2007 cu firma, obliga Primăria să pună la dispoziția Epamedia 1580 de locații pentru amplasarea unor panouri publicitare mari și 600 de city-light-uri.

În 2020, Alexandr Bilinkis declara pentru „Cutia Neagră” că firma sa nu pretinde la instalarea unor panouri publicitare în locul celor demontate.

Alexandr Bilinkis: „Noi am informat Primăria că nu intenționăm să utilizăm acest punct din contract. I-am informat și oral și în scris. Nu intenționăm să ne folosim de acest drept. Nu vom instala niciun panou, niciun sity-light. La ziua de azi suntem total concentrați pe investițiile în schimbarea pavilioanelor din stații. Noi suntem parteneri pentru oraș. Noi nu vrem careva condiții prioritare și deosebite”.

Noul Regulament ce vizează publicitatea nu a mai fost adoptat după scandalul și învinuirile de monopolizare a pieței. Dar se pare că nu a existat nici acea notificare scrisă despre care a vorbit Bilinkis, prin care „Epamedia” să anunțe oficial Primaria că nu pretinde la spațiile pentru panouri mari.

Reporter TV8: - În 2020, dl Bilinkis declara că a informat în scris Primăria că nu va pretinde la panouri. Aveți o astfel de scrisoare de la „Epamedia” că nu va pretinde la această clauză din contract?

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: - Ceea ce ține de această clauză contractuală, precizez încă o dată că, potrivit tranzacției de împăcare, elaborate de părți în 2021, Epamedia a declarat sau este și scris că renunță la orice pretenții față de Primărie, inclusiv la dreptul lor de a plasa aceste 1580 de panouri publicitare”. 

Chirtoacă nu a vrut să fie „mafiot”

După ce s-a aflat de litigiul cu „Epamedia”, a reacționat pe rețelele sociale și fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă, care s-a referit la panourile publicitare și intenția de monopol.

„Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege. Nici fizic această clauză nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri, în condițiile în care în oraș deja erau 1500-2000 de panouri ale altor agenți economici. Singura „soluție” ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți de pe piața publicității, pentru ca Epamedia să primească autorizații în locul lor și să obțină monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal și, oricum, pentru asta ar fi avut nevoie de un primar mafiot. Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat. (...) Problema celor 1500 de panouri a decăzut de la sine. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de 10 ani. De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1500 de panouri.(...)

Undeva în anii 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile (mai bine spus ceea ce a rămas din ele) urmau să fie preluate de Primărie. (...) Problema prelungirii contractului a decăzut din motivul falimentului Epamedia. În general, problema rezilierii sau prelungirii contractului nu-mi amintesc să fi fost ridicată de cineva atunci și nici nu mi-a fost adusă la cunoștință”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Totuși am identificat o discuție la ședința Primăriei din decembrie 2010, la care fostul edil Dorin Chirtoacă a fost informat de subalterni că „Epamedia” nu mai întreține stațiile și s-a vorbit despre identificarea unor soluții pentru rezilierea contractului de parteneriat.

Acordul de împăcare cu „Epamedia” - 75 gherete „Moldpresa” 

În 2021, când Primăria a început să scoată activ la licitații locurile pentru instalarea gheretelor de comerț în Chișinău, Epamedia a venit cu o propunere la autorități. Firma era gata să renunțe la pretențiile legate de panourile publicitare, în schimbul dreptului de a plasa gratuit 75 de gherete Moldpresa. Se pregătise și un proiect de decizie în acest sens, dar nu a fost votat de CMC. Consilierii PAS l-au acuzat atunci pe Ion Ceban că ar fi în cârdășie cu „Epamedia”.

Roman Cojuhari, ex-consilier PAS în CMC: „În timp ce micii antreprenori sunt puși în situația să participe la licitații și să plătească sute de mii și chiar milioane pentru locul amplasării gheretelor, Ion Ceban oferă prietenilor săi, sponsorilor săi, oportunitatea de a-și instala 75 de gherete fără concurs, fără licitații, dar și cu încălcări, pentru că se pot vinde țigări și băuturi”.

Consilierii au atenționat și despre faptul că „Epamedia” ar putea iniția mai târziu un litigiu împotriva Primăriei.

„Trebuie să știți că în contract există o astfel de prevedere în care se spune că orice acord suplimentar este mai jos decât prevederile contractului de bază. Ei propun semnarea unui memorandum prin care chipurile se refuză la panourile publicitare în schimbul la 75 de gherete. După asta, după ce-și vor instala gheretele, ce poate face de fapt compania? Să revină la Primărie și să zică că ei totuși au avut cheltuieli suplimentare și să depună cerere pentru panourile publicitare care erau prevăzute în contractul de bază. În caz contrar, vor cere returnarea investiției. După cum știm din comunicatele de presă anterioare, aceste investiții valorează deja peste 100 milioane de lei”, a adăugat Roman Cojuhari.

După ce a primit refuz de la Primărie pentru instalarea gratuită a gheretelor, „Moldpresa Grup” a fost nevoită  să participe la licitații și să cumpere locurile. Potrivit datelor Primăriei, Moldpresa are în prezent 72 de gherete adjudecate la licitații. Pentru alte 24 de gherete autorizațiile sunt expirate și locurile sunt scoase la mezat.

Chiar pe 7 mai curent, „Moldpresa Grup” a licitat 6 locuri pentru gherete, pentru care va plăti Primăriei peste două milioane de lei. Fiecare loc a avut un preț de pornire la licitație de peste 300 de mii de lei.

Litigii în instanțele naționale pierdute de „Epamedia”

În ultimii ani, „Epamedia” a inițiat mai multe procese de judecată împotriva Primăriei în care s-a plâns că autoritatea refuză să-i elibereze autorizații pentru plasarea publicității în stații, contrar prevederilor contractului de parteneriat public-privat semnat în 2007. Juriștii Primăriei nici nu s-au prezentat la ședințele de judecată.

În unul dintre litigii, „Epamedia” a contestat refuzul Primăriei de a-i elibera autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului din fața Teatrului de Operă și Balet și a centrului comercial „UNIC”. Primăria motiva că aceste stații se află în centrul istoric al Chișinăului și plasarea publicității ar trebui coordonată cu membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Deși nu avea permisiunea, „Epamedia” a plasat nestingherit publicitate în aceste stații. Asta i-a nemulțumit pe membrii Consiliului Monumentelor Istorice care au refuzat să examineze o cerere de la „Epamedia” în cadrul unei ședințe din iunie 2022.

Iată ce s-a discutat la ședința CNMI:

„- Ei vor acum indirect să recunoaștem lacuna lor.

- Nu știu ce vor ei. Mai întâi m-am uitat că stația este în fața Teatrului de Operă și Balet și m-am gândit că poate vor să coordoneze cu noi această publicitate, pentru că e clădire publică din subordinea ministerului. Dar la „UNIC” de ce? Să le spunem că nu ne place culoarea verde? Dar mâine o să fie altă publicitate acolo.

- Înțeleg că deja există această publicitate.

- Este și altă întrebare. La Teatrul Mihai Eminescu este fix așa tip de stație, cu reclama pusă. De ce aceea nu se coordonează?

- Ei nu vor coordonarea publicității, ei vor coordonarea stației.

- Nu, ei vor coordonarea publicității care deja este instalată.

- Se respinge cererea de examinare a schiței de proiect pe motiv că CNMI nu examinează panourile de publicitate deja instalate.

În prima instanță, Epamedia a pierdut procesele cu Primăria pe subiectul autorizațiilor. Astăzi, lupta se dă la Curtea de Apel Chișinău.

Sponsorizări de milioane pentru un parc din Chișinău

În timp ce compania se afla în litigii cu Primăria, proprietarii „Epamedia” finanțau proiecte de infrastructură în capitală. De exemplu, în iulie 2022, primarul Ion Ceban participa alături de Alexandr Bilinkis la inaugurarea unui scuar din sectorul Râșcani al capitalei. Amenajarea parcului a costat 3 milioane de lei, oferiți de membrii Consiliului de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

„Întâi de toate vreau să mulțumesc celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Este vorba despre conducerea Comunității Evreiești. Eu știu foarte bine, adică am aflat, că aici erau rudele în preajmă, bunicii unora dintre ei. Eu vreau să vă spun că și eu am crescut în acest parc. Toată copilăria mi-am petrecut-o aici, părinții mei având aici o locuință. Cu certitudine vreau să-i felicit pe toți cei care se pot bucura de parcul renovat”, a spus Ion Ceban la inaugurarea scuarului după reparație. 

„Mult stimate domnule primar, stimați locuitori ai Chișinăului, vreau din numele Comunității Evreiești să spunem mulțumesc orașului natal. Noi aici ne-am născut, aici am crescut, aici locuim. Pentru noi tot ce este legat de Chișinău este aproape și foarte important. Noi am reparat acest parc și sperăm că generații de copii se vor juca aici, vor crește aici și vor iubi la fel ca noi orașul lor natal”, a spus Alexandr Bilinkis la același eveniment.

Campaniile Primăriei, promovate în stațiile „Epamedia”

În pofida neînțelegerilor cu autoritățile locale, Epamedia a avut o colaborare bună cu primarul și echipa sa și a plasat în stații publicitate la solicitarea Primăriei. De exemplu, anul trecut, în stații au fost plasate fotografii cu angajații Primăriei, iar banerele publicitare au fost realizate în culoarea verde, care se asociază cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, lansat de Ceban în vara anului 2022.

Zilele trecute, Primăria a emis un comunicat în care declara că informațiile Primăriei au fost plasate doar în stațiile gestionate de municipalitate. Pe de altă parte, în cererea prealabilă transmisă lui Ceban în toamna anului trecut, cu privire la litigiul din arbitraj, „Epamedia” scria negru pe alb că „s-a cerut frecvent să fie oferit gratuit spațiu publicitar în stații pentru mai multe campanii desfășurate de Primărie”.

Întrebați despre asta la conferință, funcționarii Primăriei au evitat să răspundă.

Reporter TV8:  - Primăria a conlucrat cu Epamedia în campaniile pe care le-a avut în ultimii ani? A plasat publicitate în stațiile gestionate de Epamedia, inclusiv campania de anul trecut cu fotografiile angajaților Primăriei care au împânzit stațiile de așteptare?

Valeriu Bogdan: - Scopul acestei conferințe este contractul încheiat între Epamedia și Primărie. Întrebarea dvs un pic depășește subiectul.

Reporter TV8: - Păi este colaborarea Epamedia cu Primăria. Vă întreb dacă s-a pus publicitate în aceste stații. În ce condiții, dacă a existat?

Valeriu Bogdan: - Întrebarea care s-a pus anterior, dar și asta nu este în baza contractului încheiat în 2007 între Primărie și Epamedia. Este un alt subiect la care noi nu suntem gata la moment să răspundem.

Cum a fost calculat prejudiciul de 66 milioane euro?

Tot din scrisoarea transmisă de „Epamedia” edilului toamna trecută aflăm cum a fost calculat prejudiciul de 66 de milioane de euro cerut de la Primărie. Firma susține că, între anii 2007-2009 a  instalat 306 stații în Chișinău, conform contractului de parteneriat public-privat. Din 2020 până în ianuarie 2022 a înlocuit și a modernizat repetat 196 de stații. Iar pe parcursul anului 2022, după ce expirase deja contractul, la solicitarea Primăriei, ar fi reparat încă 10 stații. În total, investițiile în modernizarea stațiilor au depășit două milioane de euro, echivalentul a peste 40,4 milioane lei, a calculat un auditor privat contractat de „Epamedia”.

Agentul economic susține că Primăria i-a eliberat timp de 15 ani doar 306 autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului și nu i-a oferit niciun loc pentru panouri publicitare mari din cele 1580 prevăzute în contract. Astfel, firma ar fi ratat un profit de peste 63 de milioane de euro, fără dobândă.  

„Epamedia” cere în arbitraj un așa-zis profit ratat pentru toți 15 ani în care a fost valabil contractul de parteneriat public-privat cu Primăria - câte 4 milioane de euro pe an. Asta în pofida faptului că, între anii 2010-2019, firma s-a aflat în proces de insolvabilitate și nu și-a onorat obligațiile contractuale. Stațiile aflate în gestiunea companiei arătau atunci ca după război.

Epamedia a inclus în calcule și venitul pe care putea să-l aducă panourile publicitare mari prevăzute în contract. Asta contrar celor declarate în 2020 de Alexandr Bilinkis, care dădea asigurări că nu va face uz de această clauză din contract.

„Ei solicită 4 milioane de euro pe an venituri ratate. Asta este un teren de joacă pe zi construit în municipiul Chișinău. 11 mii de euro pe zi venituri ratate. Un miliard de lei asta este o sumă enormă pentru bugetul municipal, aproape 12,5% din tot bugetul municipiului Chișinău. Noi ca fracțiune am solicitat convocarea de urgență a ședinței CMC la care va fi inclusiv subiectul de prezentare a informației referitor la acest contract și ce a făcut Primăria Chișinău ca să se asigure că locuitorii nu vor risca să plătească aceste milioane din banii lor”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov. 

Consiliului Municipal Chișinău va fi convocat pe 15 mai, a anunțat primarul Ion Ceban.

Trei ani de publicitate în stații fără contract și autorizații

Din ianuarie 2022, când a expirat contractul de parteneriat cu „Epamedia” și până astăzi, Primăria nu și-a întors în gestiune stațiile de așteptare, așa cum trebuia să se întâmple potrivit prevederilor contractuale din 2007. Agentul economic plasează în continuare publicitate în stații fără a avea autorizații.

Iată cum explică asta consilierul primarului pe domeniul economic Vladimir Mitru: 

„În momentul dat partenerul privat își are stațiile modernizate, îngrijite, pe care la timp le curăță, le apără de acte de vandalism, plasează publicitatea pe ele și achită un impozit Primăriei pentru această publicitate. Dacă în anul 2022 noi mergeam pe scrisori de a cere transmiterea stațiilor către municipalitate, eu cred că în acel moment se oprea orice discuție despre o tranzacție de împăcare cu Epamedia și ne trezeam în arbitraj”.

Contactat de Cutia Neagră PLUS, administratorul „Moldpresa Grup” Serghei Pușcuța, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a refuzat să ofere detalii despre litigiul inițiat de „Epamedia”, motivând că ar putea dăuna procesului pornit în arbitrajul din Viena. Pușcuța a precizat că în continuare compania este deschisă să ducă tratative cu Primăria, pentru a ajunge la un acord de împăcare.

Nu am reușit să vorbim cu fondatorul „Moldpresa Grup”, Alexandr Bilinkis. Acesta avea telefonul închis.

Avocatul contractat de „Epamedia” pentru a le reprezenta interesele în arbitrajul din Viena ne-a răspuns pe email că nu poate oferi niciun detaliu ce ține de proces. 

Nu a vrut să precizeze nici dacă a solicitat instanței să desemneze un arbitru din oficiu pentru  Primăria Chișinău, așa cum atenționa în ultima scrisoare transmisă municipalității.