/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 764: Explozii la Harkov și Zaporojie. ISW: Rusia probabil va pierde războiul

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Scandal ecologic în sudul Republicii Moldova: Cum a ajuns Trans-Oil sa facă legea în portul Giurgiulești

19 februarie 2023, ora 19:45

Un incendiu care a înecat în fum satul Girgiulești, la începutul acestui an, a atras atenția echipei Cutia Neagră PLUS asupra situației legate de companiile care activează pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Principalul rezident al portului este grupul Trans-Oil, controlat de businessmanul Vaja Jhashi. Una dintre companiile din acest grup se face vinovată și de incendiul izbucnit în port. 

Cutia Neagră PLUS a realizat o investigație care arată modul în care au fost favorizate de-a lungul anilor firmele din acest grup comercial, prin modificări de legi, atitudine indulgentă din partea instituțiilor de stat. În doar cinci ani, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de restituiri de TVA în valoare de peste un miliard de lei, în timp ce au plătit impozite de la stat de câteva ori mai mici. 

Câteva incendii de proporții produse la mijlocul lunii ianuarie pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești au atras atenția publică asupra lipsei de control a statului în legătură cu activitățile de pe teritoriul portului. 

Despre incendiile la silozurile cu șrot de semințe de floarea-soarelui ale companiei Danube Oil, parte a cunoscutului grup Trans-Oil, presa a aflat abia pe 16 ianuarie. În realitate, potrivit primăriței satului Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, focul mocnea acolo încă din luna septembrie, fără ca cineva să intervină și să verifice cauzele: 

Noi am dat semnale mai înainte de a se începe incendiul propriu-zis, pentru că localitatea, să zic așa, era bântuită de niște mirosuri provenite de la procesarea termică a răsăritei.  În septembrie-octombrie, noi am alarmat Ministerul Mediului, am trimis un demers pe problema asta ca ulterior să apară și incidentul ăsta cu incendiile. Știam de la salvatori că acolo sunt probleme la câteva dintre silozurile astea, știam că pe interior s-a constituit un proces de ardere, dar nu avea nimeni capacitatea de a lua măsuri concret, de a le demola sau de a le stinge. Și atunci, s-a așteptat procesul natural până au ars și au explodat. Și atunci, deja s-a alarmat toată lumea”, a declarat primărița.   

Deși pâcla de fum a înecat toată zona, inspectorii de mediu nu au putut să pătrundă pe teritoriul portului timp de mai bine de o săptămână. Orice intervenție în port necesită permisiuni speciale. 

 INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Înțelegem că este Zonă Economică Liberă, cu statut special, este și o lege care presupune că nu toate structurile statului care pot controla pe partea tehnică sau partea de mediu ceea ce se întâmplă în ZEL. Nu au acces, iar accesul este asigurat printr-un aviz al Cancelariei de Stat. Dar, oricum, din cauza că această situație a durat mai multe luni de zile, instituțiile statului trebuiau să se autosesizeze și să fie reacții mai rapide și urmează să vedem cine nu a întreprins măsuri prompte, la timp.” 

Cinci echipaje de pompieri au luptat cu focul timp de patru zile și, într-un final, au reușit să lichideze incendiul. Locuitorii din Giurgiulești își amintesc zilele în care aerul devenise greu de respirat din cauza fumului dens:

„Oamenii erau revoltați și înainte de incidentul ăsta propriu-zis, pentru că era un miros toxic, un miros care deja era ticsit și în haine și în case, era imposibil de respirat. Copiii chiar aveau probleme, nu puteau respira, dormi în case, era catastrofă în perioada aia”, ne-a spus Tatiana Gălățean. 

Un localnic pe care l-am întâlnit în Giurgiulești spune și el că fumul a provocat multe probleme sătenilor:

„El ca atare nu a fost așa mare incendiu. Pur și simplu, s-a degajat fum. Era greu și chiar, în sat, când voiai să faci o aerisire în cameră nu puteai, pentru că trebuia le ții (nr. geamurile) închise din pricina că era fumul ăsta care s-a degajat de la butoaiele astea”.  

Controalele efectuate de autorități după stingerea incendiilor au depistat o serie amplă de încălcări grave admise de companie și gestionarii portului. Directorul Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Ion Moraru, spune că rezervoarele care au luat foc erau destinate nu pentru șrot, ci pentru păstrarea semințelor:

„Însuși proiectul, silozurile date, erau preconizate pentru păstrarea cerealelor. Cu gabarite diferite. Dar, în proiect, în soluția de proiect este pusă pentru păstrarea șrotului.  Însăși păstrarea șrotului are alți parametri și nu corespunde. De aici și s-a produs tot incidentul”, a spus Moraru în cadrul emisiunii Teritoria Svobodî. 

Managerul financiar al Trans-Oil, Vitalie Butnaru, a respins aceste acuzații. Într-un răspuns transmis Cutiei Negre Plus, Butnaru a spus că silozurile erau exploatate adecvat.

Responsabilii de supravegherea tehnică au mai declarat că lipsea contractul de deservire tehnică și planul de acțiune de lichidare a eventualelor avarii. Mai mult, proprietara depozitelor activa fără avizul expertizei ecologice de stat și nu deținea autorizație de mediu. 

INA COȘERU, vicepreședinta Comisiei mediu și dezvoltare regională:

„Acest agent economic a fost informat că trebuie să obțină autorizația pe emisii și avizul expertizei ecologice în februarie 2022, dar nu a obținut aceste acte și a activat în continuare așa, fără ca instituțiile statului să poată intra pe teritoriul zonei economice libere. Pentru că legea spune că controlul poți să-l desfășori o dată pe an”. 

În consecință, pe 23 ianuarie, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a decis sistarea activității Danube Oil. 

Firma sancționată este însă una dintre companiile concernului cu o activitate economică nesemnificativă. În perioada 2019-2021, firma a lucrat în pierdere, cu venituri de doar 5 mii de lei, iar cheltuieli de sute de mii. Prin urmare, sistarea activității acestei companii nu reprezintă o pagubă pentru grupul Trans-Oil, care are rulaje anuale de zeci de miliarde de lei.

După ce a fost sistată activitatea Danube Oil, grupul de companii Trans-Oil a publicat pe site-ul său un comunicat prin care a recunoscut că incendiile au fost provocate de o eroare umană: 

Conducerea Trans-Oil, compania mamă a Danube Oil Company SRL, a revizuit, verificat și stabilit că unele dintre abaterile de proiectare implementate de conducerea companiei Danube Oil Company SRL, combinate cu o posibilă eroare umană inadvertentă, ar fi putut rezulta într-un lanț de evenimente care au determinat creșterea temperaturii în mariaprimărița Giurgiuleștiinteriorul silozurilor și declanșarea unui incendiu”, se menționa în comunicatul grupului.

A doua zi, comunicatul a fost șters de pe site-ul firmei și a rămas doar pe pagina oficială de pe Facebook. 

Pe 31 ianuarie, Trans-Oil a emis un nou comunicat prin care a informat că una dintre companiile sale a donat locuitorilor din Giurgiulești 40 de mii de sticle de ulei. Sursa citată a menționat că donația vine ca o reafirmare a susținerii pe care Trans-Oil o acordă cetățenilor Republicii Moldova. 

Pe de altă parte, primărița de Giurgiulești, Tatiana Gălățeanu, spune însă că a primit doar 20 de mii de sticle: 

Nu știu de unde ați auzit, ați dublat suma. Nu a fost vorba de 40 de mii sticle, dar de 20 de mii, pe care le-am primit. Le-am acceptat! Cu multe comentarii, unii au zis că nu trebuia să le luăm, alții au spus de ce să nu le luăm dacă cetățenii au nevoie. Părerea mea, ar fi fost una personală. Eu am decis că cetățenii au nevoie”. 

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mediu și dezvoltare regională, Ina Coșeru, consideră că se fac vinovate de incendiul din Portul Internațional și unele instituții ale statului. Acestea nu și-au făcut treaba și urmează ca Procuratura să se expună pe acest caz: 

Toată informația a fost transmisă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția de Supraveghere Tehnică, care este în subordinea Ministerului Infrastructurii și Ministerul Mediului, cu procesul-verbal elaborat de Inspectoratul Protecția Mediului. Toate aceste documente au fost transmise la Procuratura Generală, care urmează să se expună deja pe ceea ce s-a întâmplat în Zona Economică Liberă”, susține deputata PAS.

La rândul său, administrația Portului Internațional a precizat pentru Cutia Neagă Plus că rezidenții sunt cei care poartă răspundere deplină pentru realizarea proiectelor de investiții: 

Nu este rolul și nu ține de competența operatorului portuar Danube Logistics SRL să evalueze sau să controleze dacă obiectele rezidenților PILG corespund reglementărilor legale, aceasta fiind sarcina autorităților de stat relevante responsabile de controlul conformității, competență care le este atribuită prin lege”, a afirmat Danube Logistics, firma care gestionează Portul Giurgiulești.

Trans-Oil este cea mai importantă afacere de pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Managerul financiar al grupului este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhasi, un apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc. Colaborarea dintre companiile din grupul lui Vaja Jhashi și Portul Internațional a început încă în 2004, după ce ultimul a ajuns în gestiunea Danube Logistics.

Investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, Danube Logistics SRL, a primit în locațiune terenul portului de la Guvernul Republicii Moldova în baza unui Acord de Investiții semnat acum 19 ani. 

Rolul acestei companii este să dezvolte portul. Pentru realizarea acestui obiectiv, Danube Logistics semnează contracte de sublocațiune cu agenți economici. Ultimii se angajează să efectueze investiții pe terenurile luate în sublocațiune și se califică drept rezidenți ai portului. 

Conform datelor cadastrale, peste jumătate din cele 79 de clădiri și construcții de pe teritoriul Portului International Liber Giurgiulesti aparțin și sunt administrate de firmele conectate la Vaja Jhashi. Cele mai multe sunt înregistrate pe companiile Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics.

Grupul Trans-Oil este cel mai important exportator de cereale din Moldova. Conform informațiilor Biroului Național de Statistică, Trans-Oil deține 35% din totalul exporturilor de cereale din 2021 și o pondere de 46% pe piața semințelor de floarea-soarelui. 

În interviurile acordate unor portaluri și în comunicările prezentate în cadrul unor conferințe internaționale, managerul financiar general al Trans-Oil, Vaja Jhashi, vorbește de multe ori despre importanța afacerii sale pentru Republica Moldova, prezentându-se drept unul dintre cei mai importanți investitori locali. 

Cutia Neagră PLUS a verificat cine de fapt a avut mai multe de beneficiat din aceasta afacere: Grupul de companii Trans-Oil sau Republica Moldova și bugetul acesteia? 

Informațiile descoperite de Cutia Neagră arată că datorită relațiilor apropiate pe care le-a avut Vaja Jhashi cu reprezentanții tuturor guvernărilor de până acum, companiile din grupul Trans-Oil au beneficiat de tratament special din partea statului.

În 2011, au fost adoptate mai multe modificări la Legea cu privire la Portul International, care au permis scutirea de taxe vamale a produselor prelucrate de companii rezidente ale portului. Excluderea acestei prevederi din lege a făcut posibilă importarea produselor nefinisate pe teritoriul portului, prelucrarea și apoi comercializare lor pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de produse autohtone. În cazul în care sunt considerate autohtone, produsele sunt scutite de taxa vamală. Articolul care a fost abrogat stipula că: 

Mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient pe teritoriul Portului Internaţional, la scoaterea lor de pe acest teritoriu pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului”.

Doi ani mai târziu, în februarie, Guvernul a adoptat o nouă hotărâre în favoarea companiilor-rezidente ale portului. 

Conform punctului 13 al acesteia, cererea de restituire a TVA este satisfăcută fără un control din partea statului în cazul în care agentul economic întrunește anumite condiții.

O sursă apropiată Trans-Oil a declarat că această hotărâre nu a reprezentat o dedicație pentru grupul de companii respectiv. În același timp, sursa citată a declarat că companiile din cadrul Trans-Oil nu au beneficiat de restituiri de TVA fără control: 

Hotărârea asta este moartă. Poate unii au beneficiat. Din câte știu, Trans-Oil nu a beneficiat niciodată de TVA fără efectuarea controlului. Tot timpul a fost un control foarte minuțios. Au mai fost cazuri din astea, când managerii, șefii de silozuri, băgau acte de achiziție cu persoane care erau moarte de vreo doi ani. Aceste cazuri au fost investigate de autorități. Se mergea până la actele primare. Și acolo găseai o firmă înregistrată pe Ixulescu într-un apartament, unde nu puteai găsi pe nimeni. Se făceau asemenea prostii, era un fel de spălare de bani, pentru că marfa este, iar tu trebuie să îi demonstrezi proveniența. Nu poți spăla bani fără marfă, marfa este fizic. Acum toți fug de astfel de metode. Mulți producători voiau să vândă pe cash fără să figureze undeva”.     

Tot în 2013, în textul aceleiași Legi cu privire la Portul Internațional a fost operată o nouă modificare care a extins numărul de cazuri în care firmelor rezidente ale portului pot să solicite restituire de TVA. 

Astfel, pentru mărfurile și serviciile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pentru mărfurile și serviciile scoase de pe teritoriul Portului Internaţional în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a fost înlocuită sintagma „se scutesc de taxa pe valoare adăugată” cu „se impozitează cu taxa pe valoare adăugată zero”. 

Modificarea la legea a fost votată în regim de urgență de deputați la pachet cu politica bugetar-fiscală și legea bugetului de stat pentru 2014. 

O analiză a Cutiei Negre Plus arată că în varianta inițială a proiectului de lege, această prevedere nu exista. Ea a fost introdusă mai târziu, între prima și a doua lectură, printr-un amendament. Am încercat să aflăm cine este autorul modificării, dar pe site-ul Parlamentului este imposibil să deschizi avizul comisiilor de specialitate. 

Iureșul în care erau adoptate aceste documente l-au revoltat atunci chiar și pe Igor Dodon, deputat socialist la acel moment: „Stimați colegi, noi propunem să fie exclus de pe ordinea de zi proiectul 491, politica fiscală și proiectul 488, bugetul pentru anul 2014. Pentru informație, vreau să vă spun că azi dimineață, la ora 10, încercarea Comisiei finanțe și buget de a analiza proiectele de decizie nu s-a încununat cu succes. Acum, cu jumătate de oră înaintea ședinței Parlamentului, ne-am convocat în comisie și fără a avea dreptul de a acorda întrebări autorilor s-a pus la vot în regim de urgență, pentru ca acum să ne pună în fața necesității de examinare în regim de urgență a politicii fiscale și bugetului”,  a declarat Igor Dodon atunci în Parlament.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei finanțe-buget din acea perioadă, spune că nu își mai aduce aminte cum au avut loc aceste modificări: „Da nu mai țin minte, ce glumiți? Dar ce articol? Vă dați seama că vorbim de 10 ani în urmă. Dar ce articol? Ce lege? - Este vorba despre legea cu privire la Portul Giurgiulești? -  Și asta de unde o venit? Nu știu! Idee n-am! Habar nu am, asta e zece ani în urmă.” 

Cea mai importantă modificare la legislația fiscală care a oferit avantaje de sute de milioane companiilor rezidente ale Portului s-a produs în 2015. Schimbarea cadrului legal a fost făcută printr-o asumare de răspundere a Guvernului Gaburici. 

Noile modificări prevedeau că toate mărfurile livrate în și din port vor fi impozitate cu taxa pe valoare adăugată zero.

Premierul Gaburici pretindea că modificarea operată va asigura condiţii fiscale egale pentru toţi agenţii economici. 

 În realitate, au fost create condiții privilegiate de restituire a TVA doar pentru companiile care activau pe teritoriul portului. 

Vlad Vlaicu, avocat specializat în dreptul fiscal, menționează că mai multe modificări care au avut loc la legislația fiscală moldovenească privilegiază companiile rezidente ale Portului Internațional. Aceste modificări, a adăugat el, creează o concurență neloială între agenții economici din țară: „Sub aspectul respectării legislației fiscale și aplicării acestora, rezidenții Portului Internațional Giurgiulești sunt favorizați spre deosebire de alți agenți economici din Republica Moldova prin faptul că lor li se aplică un regim fiscal mai lejer, cu impozite mai mici. Achitând impozite mai mici, costul producției este mai mic, respectiv vânzarea se face la un preț mai mic. Astfel se crează o concurență neloială. Rezidenții portului respectiv primii 10 ani de activitate achită 25% din impozitul ce urmează achitat. De exemplu, dacă impozitul pe venit este anul acesta 12%, rezidenții portului achită doar 3%. După 10 ani, până la finele activității, ei achită doar 50% din impozit, respectiv vor achita doar 6%.” 

Contactat de Cutia Neagră Plus, Gaburici a refuzat să ne spună dacă modificările făcute în perioada când era prim-ministru au fost făcute sub influența Trans-Oil. Fostul prim-ministru ne-a îndemnat să ne adresăm Cancelarie de Stat pentru informații. 

Vitalie Butnaru spune pentru Cutia Neagră Plus că Trans-Oil niciodată nu a făcut lobby sau nu a influențat direct sau indirect implementarea unor modificări legislative. 

Principalii beneficiari sunt firmele din grupul condus de Vaja Jhashi. Trans-Oil beneficiază de aproape 80% din totalul TVA-ului restituit rezidenților portului.  

Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Fiscal, în perioada 2018-2022, patru companii din grupul Trans-Oil, rezidente ale Portului Internațional, au beneficiat de restituire de TVA de la stat în valoare de peste un miliard de lei.

În 2022, anul crizelor, al războiului și al inflației, restituirile de TVA obținute de firmele lui Vaja de la stat au explodat. Acestea au ajuns la aproape jumătate de miliard de lei. În unele cazuri, suma restituită sub formă de TVA este și de nouă ori mai mare decât în anii precedenți. 

De exemplu, în primele opt luni ale anului 2022, companiei Floarea Soarelui SA, parte a grupului Trans-Oil și rezidentă a portului, i-au fost returnate TVA în valoare de 255 de milioane de lei, de aproape opt ori mai mult decât tot anul anterior. 

Suma șochează mai cu seamă după ce în mai 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a emis o decizie prin care a anulat returnarea TVA la produsele de ulei exportate. Din răspunsul Fiscului observăm că suma acceptată pentru restituire este foarte apropiată de suma solicitată.  

Agrofloris Nord SRL, o altă companie din grupul Trans-Oil, a primit în schimb de la stat de trei ori mai puțin decât a solicitat. Chiar și așa, valoarea TVA-ului returnat în primele opt luni ale a+nului 2022 a crescut de peste nouă ori comparativ cu anul 2021. 

În total, în primele opt luni ale lui 2022, statul a livrat în conturile a trei companii din grupul Trans-Oil 460 de milioane de lei. 

CUTIA NEAGRA a încercat să afle cum se explică creșterea în 2022 de până la nouă ori a sumelor care provin din TVA-ul intors de stat companiilor din grupul Trans-Oil. 

Datele statistice arată că în 2022 au crescut semnificativ importurile de semințe de floarea-soarelui din Ucraina. 

Creșterea de peste 30 de ori a importurilor din Ucraina, dar și recolta de cereale record din anul 2021, au adus o creștere substanțială a exporturilor de uleiuri și semințe oleaginoase. Exporturile de uleiuri vegetale și grăsimi vegetale au crescut de peste patru ori pe parcursul anului 2022. Cea mai însemnată creștere a exporturile de ulei de floarea-soarelui a fost spre Iran. Republica Moldova a vândut în această țară de aproape 3 mii de ori mai mult de cât în 2021 și a ajuns până la 52 de milioane de dolari. 

O sursă apropiată grupului de companii Trans-Oil a explicat această creștere prin creșterea exportului. În perioada 2018-2021, a subliniat sursa citată, contractele încheiate a fost pe partide mici: 

Floarea-soarelui a fost importată din Ucraina la prețuri mici. Uleiul s-a vândut la prețuri mari. De aici derivă discrepanța la restituirea TVA de 12%. Atunci când vinzi ulei, produs finit, TVA este de 20%. La cereale și floarea-soarelui, materie primă, TVA constitui 8%.” 

În ciuda generozității statului, afacerile lui Jhashi merg în pierdere. De exemplu, Trans-Oil Commodities declară că în perioada 2017-2020 a avut pierderi în valoare de 379 milioane. 

O altă companie care a mers doar în pierdere în ultimii ani este Agrofloris Nord. Chiar dacă are cifra de afaceri de zeci de miliarde și returnări de TVA de sute de milioane, subsidiara Trans-Oil declară că în perioada 2018-2021 a suportat pierderi de 330 milioane de lei. 

În total, cele patru companii afiliate lui Vaja Jhashi au declarat în perioada 2018-2021 pierderi de 438 milioane de lei. În exact aceeași perioadă, firmele au primit doar de la stat peste 600 de milioane de lei.  

Vitalie Butnaru spune că pierderile au fost generate în anul 2020, care a fost unul devastator pentru agricultura autohtonă, provocat de seceta puternică. Datele statistice arată însă că aceste companii declară pierderi mari și în anii precedeți secetei din vara lui 2020. Vlaicu ține să precizeze că favorurile fiscale oferite rezidenților PILG prejudiciază bugetul Republicii Moldova: 

Noi putem afirma cu certitudine că legea cu privire la Portul Internațional Giurgiulești și facilitățile fiscale care se acordă acestui port, nu că sunt în detrimentul Republicii Moldova, dar ele favorizează agenții economici din aceste zone MUSCA În situația în cauză, favorurile fiscale care se fac rezidenților duc la prejudicierea Republicii Moldova și a bugetului său”. 

De-a lungul anilor numele grupului Trans-Oil a fost implicat în mai multe scandaluri publice. În primăvara anului trecut, companiile din trustul lui Vaja Jhashi au intrat într-o dispută publică cu conducerea statului în contextul majorării peste noapte a prețului la ulei. Iar un an mai devreme, numele Trans-Oil a răsunat în cazul unui scandal legat de vânzarea și exportul de grâu din rezerva de stat. 

În mai 2022, Trans-Oil a fost implicată într-un scandal de proporții. În contextul valului de scumpiri, în Moldova a crescut spontan prețul la ulei cu 25%. Igor Grosu, președintele Parlamentului, a acuzat compania Trans-Oil că deține monopolul și speculează cu prețul de piață. 

Noi zilele acestea am analizat foarte bine de unde cresc picioarele la această scumpire. S-ar părea că floarea-soarelui avem, semințe de floarea-soarelui avem, rezerve sunt, producem, dar de aici se scumpește. Secretul este simplu. Un individ, o companie, care este monopolist și căreia va trebui să-i venim de hac. - Și cum va fi soluționată această problemă? - Mâine o să vedeți”,a spus Grosu la Radio Moldova.

Conducerea Holdingului Trans-Oil a reacționat imediat, explicând că creșterea spontană a prețurilor a fost provocată de distribuitori, și nu de producător: 

Noi am informat distribuitorii că prețul per sticlă de ulei va fi majorat cu 7 lei doar în a treia decadă a lunii mai curent, dar distribuitorii, în două ore, deja au schimbat prețul la produsele de pe raft, pe care le-au cumpărat de la noi cu prețul încă neschimbat… Noi nu putem controla și nici influența acest lucru, noi suntem responsabili doar de prețul sticlelor de ulei care ies de la fabrică, iar acest preț n-a fost majorat”, a explicat Vaja Jhashi.

În consecință, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat restituirea TVA-ului la exportul uleiului de floarea-soarelui conform hotărârii guvernului din februarie 2013. 

Trans-Oil a replicat la rândul sau ca după nerambursarea TVA la exportul de ulei de floarea-soarelui nu mai exista niciun suport pentru subvenționarea prețului mic pe piața moldovenească: 

Menținerea prețului producătorului la nivelul de 29,1 lei pentru piața locală se cuantifică în suma de 400-500 mii de dolari pierderi pe lună pentru Grupul Trans-Oil din cauza vânzării sub costul de producere a uleiului Floris. Profitul din export trebuia să acopere pierderile Grupului rezultate din vânzările pe piața locală”, afirma Trans-Oil într-un comunicat.

La câteva luni după scandal, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, a spus că nu a crezut în coincidență și că a fost necesară intervenția promptă a guvernării: 

Au fost discuții și la fracțiune și la guvern. Că el (nr. Trans-Oil) spune: „Nu-i treaba lui, că asta distribuitorul, că eu nu mai produc, dar cu distribuitorul nu am treabă, că nu au înțeles ăștia corect mesajul, rețeliștii”. Eu am spus: Nu cred în coincidență din astea. Nu cred!”   

Pe 20 mai 2022, SRL AGROFLORIS-NORD, SRL TRANS OIL REFINERY și SA FLOAREA SOARELUI, toate părți componente ale grupului Trans-Oil, au acționat în judecată Comisia pentru Situaţii Excepţionale și a solicitat anularea prevederilor privind suspedarea restituirii de TVA: „Faptul că funcționarii de rang înalt precum Președintele Parlamentului, care nu este membru al Comisiei, cu o zi înaintea primirii de către Comisie a Dispoziţiei contestate, s-a exprimat deja despre viitoarea decizie denotă clar că deciziile de la punctele 6-8 nu sunt nicidecum menite să asigure securitatea alimentară a ţării, ci constituie o ingerință disproporționată, ilegală şi nejustificată în activitatea de întreprinzător a reclamanților”. 

Pe 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile celor trei companii. 

Cu un an mai devreme, în 2021, o firmă din grupul Trans-Oil a fost protagonista unei afaceri controversate. Este vorba de o tentativă de comercializare a aproape 17 mii de tone de grâu din rezerva de stat. 

Sub pretextul împrospătării rezervei de stat, o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil au pus la cale o schemă care, conform oamenilor legii, a adus în buzunarele beneficiarilor un profit de peste 10 milioane de lei. 

În iulie 2022, Procuratura Anticorupție a efectuat o serie de descinderi la domiciliile fostului ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, și foștilor angajați ai Agenției Rezerve Materiale.

Procuratura Anticorupție informa atunci că mai multe persoane de demnitate publică ar fi favorizat un agent economic la eliberarea grâului alimentar din rezervele de stat, care a fost exportat în afara țării, defavorizând în acest fel producătorii de panificație autohtoni. 

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor
Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
Tomac readuce în prim-plan ideea transformării Prutului în râu navigabil. „Trebuie să îl transformăm într-o autostradă verde”
Tomac readuce în prim-plan ideea transformării Prutului în râu navigabil. „Trebuie să îl transformăm într-o autostradă verde”
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 763: Atac la Harkov și victorie pentru ucraineni. Zelenski cere din nou apărare antiaerienă
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 763: Atac la Harkov și victorie pentru ucraineni. Zelenski cere din nou apărare antiaerienă
/VIDEO/ TV8, acum și mai aproape de tine! Cum ne poți urmări prin Pachetul de Satelit Svoboda
/VIDEO/ TV8, acum și mai aproape de tine! Cum ne poți urmări prin Pachetul de Satelit Svoboda
/VIDEO/ Mister dezlegat: Cine e tatăl copilului fetiței care a născut la 11 ani
/VIDEO/ Mister dezlegat: Cine e tatăl copilului fetiței care a născut la 11 ani

investigații

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM

18 martie 2024, ora 08:10

Investigația pe care v-o propunem astăzi nu este doar despre corupție, dar și despre lipsa de bun simț a unor foști demnitari de stat - deputați și miniștri. Istoria își are începutul în furtul miliardului și descrie circulația a 26 de milioane de lei sustrași din Banca de Economii exact cu o zi înainte de introducerea administrării speciale. Vă spunem cum foștii deputați Vladimir Andronachi și Constantin Botnari și ex-ministrul Vasile Botnari, devenit ulterior șef al SIS, au cheltuit banii sustrași din BEM pe mașini unice în Moldova, imobile, tratamente cosmetice în una dintre cele mai prestigioase clinici din Elveția, pentru studiile copiilor la universități prestigioase din Europa și pur și simplu pentru shopping în cel mai luxos centru comercial din Londra. 

Povestea a început de la fostul conac Râșcanu-Derojinschi din centrul Chișinăului, cumpărat pe bănuți de la stat, printr-o schemă sofisticată. Compania „Universal Proiect”, afiliată fostului deputat democrat Vladimir Adronachi a inițiat reconstrucția acestui edificiu. 

Pe 24 noiembrie 2014, Consiliul de Administrare al Băncii de Economii, condus pe atunci de Ilan Șor, a decis să investească 119 milioane de lei într-un nou sediu al băncii, la parterul unui hotel ce urma să fie construit în curtea clădirii-monument. Banca a bătut palma cu firma lui Andronachi la distanță de zece zile după ce Guvernul aprobase acordarea garanțiilor de stat pentru salvarea celor trei bănci implicate în furtul miliardului. 

Cotractul de investiții a fost scris în defavoarea BEM-ului. Banca s-a obligat să-i transfere firmei lui Andronachi un avans de 60% din sumă, deși hotelul se afla încă la faza de proiectare. La două zile de la semnarea contractului, președintele interimar al BEM, Viorel Bîrcă, aproba deja transferul primei rate din avans de 32,8 milioane de lei către „Universal Proiect”. Exact a doua zi, Banca Națională a introdus administrare specială la BEM.

Banii BEM, transferați firmei „Sermastra Sales”, controlată de Andronachi

Banii încasați de „Universal Proiect” au fost convertiți în valută și scoși din țară. Un milion de dolari și aproape 800 de mii de euro au fost transferați către compania britanică „Sirmastra Sales”, controlată tot de Vladimir Andronachi. Firma avea deschis un cont la o bancă din Letonia, implicată în furtul miliardului și în Laundromat.

De la „Sirmastra Sales” banii au fost pulverizați către alte companii afiliate lui Andronachi, declara anterior șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin:

Banii au fost urmăriți prin probe concrete. Rulaje bancare, documente din poșta electornică, calculatoare, telefoane ridicate în cursul perchezițiilor, demonstrează cum au circulat banii și demonstrează că acești bani au fost spălați prin mai multe companii offshore, stabilite în jurisdicții cum ar fi Belize, Marea Britanie, Cipru și altele. Majoritatea fondurilor care au fost transferate din Banca de Economii au fost trimise către o companie care se cheamă „Black Sea Holding SA” a cărei beneficiar efectiv, în proporție de 75% era Nadejda Andronachi”.

După ce s-au învârtit într-un carusel de firme, o parte din banii sustrași din Banca de Economii s-au întors în R. Moldova. 

În iulie 2015, „Universal Proiect” a reziliat contractul semnat cu BEM, dar i-a restituit băncii doar 6,8 milioane de lei. Restul sumei avansului a fost calculat drept penalități în favoarea companiei lui Andronachi.

11 milioane de lei din banii scoși din BEM s-au întors în Moldova direct pe conturile unor companii afiliate lui Vladimir Andronachi. Firmele au folosit banii pentru achiziția unor imobile și mașini de lux.

5,8 milioane de lei din banii BEM, cheltuiți pentru trei mașini  

La 11 mai 2015, compania „Individual Auto”, administrată de Anatolie Blonschi, omul de încredere al lui Vlad Andronachi, a primit pe cont 300 de mii de euro de la offshore-ul  „Webwest Alliance” controlat de proaspătul deputat democrat. La rândul ei, firma primise banii de la off-shorul soției lui Andronachi „Black Sea Holding SA”. Transferurile au avut la bază contracte fictive de împrumut.  

Anatolie Blonschi a convertit toți banii în lei și i-a direcționat către doi dealeri auto din Chișinău de la care a cumpărat 3 mașini de lux: un „Porche Cayenne” și două suv-uri de marca „Land Rover”. Bolizii au costat 5,8 milioane de lei.

L-am luat la întrebări pe Anatolie Blonschi pe coridoarele Judecătoriei Buiucani, după una dintre ședințele din dosarul penal în care este judecat pentru spălare de bani, împreună cu Vlad Andronachi.

Reporter TV8: - Dl Blonschi, ne spuneți câteva detalii despre achizițiile pe care le-ați făcut prin „Individual Auto”?

Anatolie Blonschi: -  Nu ofer niciun comentariu.

Reporter TV8: - Mașinile erau pentru activitatea companiei sau personal pentru domnul Andronachi?

„BMW X5” din Rusia, cumpărat prin aceeași firmă „Individual Auto”

Interceptări ale discuțiilor telefonice ale lui Andronachi, ajunse acum doi ani în posesia Cutiei Negre, demonstrează că deputatul și-a cumpărat în aceeași perioadă și alte mașini, dar din afara țării. A folosit tot compania „Individual Auto”.

De exemplu, în septembrie 2015, Andronachi a pus ochiul pe un „BMW X5 M” scos la vânzare de un dealer auto din Sankt Petersburg. Asemenea mașini nu existau la acel moment în Chișinău. Andronachi văzuse mașina pe internet și a sunat la magazinul din Rusia să afle detalii.

V. Andronachi: – Cum poate fi rezervată mașina?

Consultant salon auto: -  Vlad, dvs de unde sunați, din Belarus?

V. Andronachi: - Din R. Moldova.

Cosultant salon auto: - Chiar? Din Moldova încă nu ne-a sunat nimeni.

V. Andronachi: - Mașina are tot habitaclul alb sau nu?

Consultant auto: - Da, un alb foarte frumos. Un habitaclu luxos. Eu acuș vă fotografiez și vă trimit. E o mașină foarte luxoasă.

V. Andronachi: - Bine, aștept.

Ulterior, Andronachi a coordonat procesul de import al BMW-ului din Rusia. Interceptările atestă că fostul deputat avea omul său de legătură la Serviciul Vamal, care îl ajuta să perfecteze actele pentru mașini.

V. Andronachi: - Mașina este în Sankt Peterspurg „MX5”. Are 1000 km la bord. Ea are dotări de 8,5 milioane de ruble, dar noi o cumpărăm cu șapte (n.r. milioane de ruble). O să primim și TVA pentru dânsa până la Anul Nou încă vreo 16 mii de euro. 

Valeriu: - Cumpărătorul cine este?

V. Andronachi: – Tu o plătești de pe „Individual Auto”, dar o aduci pentru „Diplomat”.

Valeriu: - Eu fac legătura cu persoana ceea care atunci am vorbit la Vamă, cu juristul cela, cu Andrian. Vorbesc cu dânsul.

V. Andronachi: – Spune-i să hotărască întrebarea așa cum te rog eu, că altfel nu o să fie posibil. Bine? Eu am zis că 100 de mii pentru mașina asta e bun preț. Din Germania nu o iei mai ieftin.

Peste câteva săptămâni, mașina cumpărată din Rusia a ajuns la Chișinău. Fiind plecat din țară în acel moment, Andronachi își suna amicii să-i întrebe detalii, arzând de nerăbdare să ajungă la volanul noului său BMW.

Dorel: - Am mers numai ce cu mașina ta.  

V. Andronachi: - Și?

Dorel: – Vadimka nu poate vorbi, ca să înțelegi, numai umblă și se linge pe bot.

V. Andronachi: – Dar e rigidă? Ții minte, acela alb nu era rigid ?

Dorel: – Nu era. Eu tot îi spun lui Vadim că pentru Vlad o să fie cam rigidă, dar el zice că anvelopele sunt „runflat” și trebuie să fie umflate piatră. Am pus-o în parcare, chiar pe mijloc. 

V. Andronachi: - E primul „MX5” în oraș.  Îți dai seama?  

Discuția nr.2

V. Andronachi: - Ce faci?

Dorel: – Iaca am fost și ți-am spălat mașina și merg în ea. Merge moale, merge bine mașina. Presiunea în roți încă nu am dat-o.  

V. Andronachi: – Îți place cum merge, da? Iată între Cayen-ul cela al meu și acesta?

Dorel:  – Merge un pic mai dur, se simte, dar mașina e mai manevrabilă, frate.

V. Andronachi: - Îi pun anvelope de iarnă deodată. Eu ies din iarnă cu dânsa și o dăm și gata.

Dorel:  – E frumos salonul ăsta. E alb, frate. Trebuie să o spălăm numai la spălătorie la „Veranda”. Acolo băieții spală bine, știi? Ce-i cu tine?  Aici trebuie să te îmbraci în haine noi ca să te urci în mașina asta. Tu când vii, azi?

V. Andronachi: – Da, la ora zece și jumătate. Eu nu am răbdare. Voi umblați și vă plimbați cu mașina mea.

În aceeași perioadă, Vladimir Andronachi i-a cumpărat o mașină nouă și unei femei. Așa reiese dintr-o altă discuție telefonică.

V. Andronachi: - A venit mașina ta nouă.

Femeie: – Chiar?

V. Andronachi: - Da. Poate treci pe la Vadim, la parcare și te uiți la mașină.

Discuție nr.2

Femeie: - E tare mașina. Eu acum fac un cerc cu dânsa. Ea este fără numere. Eu pot să mă duc cu ea?

V. Andronachi: – Nu. Ea e fără „Casco”, fără nimic. Luni eu voi face „Casco”. Ea ție îți place?

Femeie: – Tare îmi place. Eu aș fi vrut neagră, dar...

V. Andronachi: - Ție îți merge albă.

Femeie: – Culoarea e frumoasă, un alb imaculat, ca la „Porche”.

V. Andronachi: – Da, nu este alb de ăsta ieftin.  

Nici autoturismul de marca „Porche”, nici BMW-ul cumpărat din Rusia, pomenite în interceptări, nu s-au regăsit în declarațiile de avere depuse de Vladimir Andronachi din funcția de deputat. În 2015, acesta declara doar o mașină de marca „Land Rover” luată în comodat. 

Vladimir Andronachi a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre.

Imobile industriale - 4,6 milioane de lei

Pe lângă mașinile de lux, Andronachi și-a cumpărat și imobile cu banii scoși din Banca de Economii. La 12 martie 2015, o altă companie administrată de Anatolie Blonschi „Impecabil Grup”,  a primit pe cont 300 de mii de euro de la offshore-ul soției lui Andronachi. Toți banii au fost direcționați spre procurarea unor imobile pe șoseaua Balcani din Chișinău.

Cu 4,6 milioane de lei, „Impecabil Grup” a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri de la Întreprinderea de Arendă Baza de Transport Auto Nr. 1. Întreprinderea se afla în proces de lichidare și a scos activele la vânzare.

Imobilele cumpărate de „Impecabil Grup”, situate pe șoseaua Balcani 1, au fost vândute peste 5 zile 

Familia Andronachi desfășura afaceri pe această adresă cu mult înainte să pună mâna pe clădiri și teren. Potrivit unei decizii judecătorești, încă în anul 2012, la adresa șoseaua Balcani 1 activa compania „Vladecacom”, cofondator al căreia în acte era Tudor Andronachi, tatăl fostului deputat democrat. Firma a fost învinuită de evaziune fiscală de peste 4 milioane de lei. Judecătoria Buiucani a decis amendarea și lichidarea companiei „Vladecacom”.

Administratorul special al Bazei Auto, aflată în proces de lichidare, ne-a dezvăluit că imobilele de pe șos. Balcani 1 nu au fost vândute la o licitație, dar prin negocieri directe cu firma controlată de Andronachi.

Victor Lupea, lichidatorul întreprinderii: - A fost adunarea fondatorilor întreprinderii care a decis cum trebuie să vândă și la ce preț. S-au prezentat la adunare ofertele și au fost examinate, aprobate.

Reporter TV8: - Dar cine a selectat companiile invitate să propună oferte?

Victor Lupea: - Au fost mai multe anunțuri că se examinează posibilitatea de vânzare, cum de vândut și așa mai departe. Au fost desfășurate mai multe adunări ale fondatorilor, cu publicarea anunțurilor în Monitorul Oficial.

Reporter TV8: - Vă amintiți, au fost atunci mai multe oferte? Mai multe companii s-au arătat interesate de aceste imobile sau doar „Impecabil Grup”?

Victor Lupea: - Au fost două oferte. Ulterior una, să spunem așa, nu a fost luată în considerație și s-a vândut la „Impecabil”.

Reporter TV8: - Se știa că această companie are legătură cu deputatul Vladimir Andronachi?

Victor Lupea: - Nu!

Clădire cumpărată de la firma partenerului de afaceri

La 20 august 2015, în aceeași zi în care a cumpărat imobilele de la Baza Auto, compania „Impecabil Grup” a mai achiziționat o clădire de pe același teren de la SRL „Transfactor”, cu un milion de lei. Firma l-a avut printre fondatori pe avocatul Ruslan Berlinschi, un alt apropiat de-al lui Andronachi. 

sursa foto:zdg.md

Potrivit unei încheieri judecătorești, în anul 2007, Berlinschi a fost învinuit în cadrul unui dosar penal, iar procurorii aplicase sechestru pe bunurile acestuia, inclusiv 40% din capitalul social al firmei „Transfactor”. Instanța l-a achitat ulterior pe Berlinschi în acel dosar.

Ruslan Berlinschi este un vechi partener de afaceri cu Vladimir Andronachi și a fost protagonistul unei investigații la Cutia Neagră PLUS. În 2021, chiar înainte ca procurorii să descindă cu percheziții, Andronachi i-a transmis lui Berlinschi pachetele de acțiuni pe care le avea în diverse companii. Astfel, firmele au scăpat de sechestre.

Ruslan Berlinschi a fost avocatul Bazei de Transport Auto Nr.1 în mai multe litigii pe care întreprinderea le-a avut cu statul, pentru a obține dreptul de proprietate asupra imobilelor din șoseaua Balcani 1.

În prezent, Berlinschi este proprietarul a 19 ari de teren și o clădire - foste active ale Bazei Auto Nr.1, situate pe aceeași adresă șos. Balcani 1. Aici sunt înregistrate mai multe companii gestionate de avocat. La fața locului nu am găsit oficii ale firmelor. Câțiva muncitori ne-au declarat că nu-l cunosc pe Ruslan Berlinschi și nici de companiile acestuia nu au auzit.

L-am sunat pe Ruslan Berlinschi pentru reacție. Acesta  ne-a promis că revine mai târziu, dar nu ne-a mai contactat.

„Impecabil Grup” nu a fost mult timp proprietara imobilelor din șoseaua Balcani 1. Peste cinci zile de la achiziție, le-a vândut unui alt agent economic.  Anatolie Blonschi a refuzat să comenteze aceste tranzacții.

Andronachi, în căutare de apartament

În septembrie 2015, ex-deputatul Vladimir Andronachi căuta să-și cumpere un apartament de peste 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. Asta am aflat din aceleași interceptări ajunse în posesia Cutiei Negre.

Fostul deputat l-a sunat pe un agent imobiliar să-l întrebe ce oferte de apartamente are.

V. Andronachi: - Ceva apartamente bune în Centru, mari, 200 m2, este ceva în vânzare, dar în case bune?

Ion: - Facem așa, eu toate le fotografiez, îți scriu metrii și ți le trimit pe „Viber”.

V. Andronachi: -  Și prețurile.

Ion: - Gata, ne-am înțeles!

Ulterior, agentul imobiliar l-a sunat pe Andronachi să-i prezinte câteva oferte bune.

Ion: - Palatul Republicii, știi unde-i? Vizavi este casa ceea nouă.

V. Andronachi: - Aceea tărcată, urâtă?

Ion: - „Zolotoi dom” îi zice.

V. Andronachi: - Nu, nu-mi place.

Ion: - Acolo putem să luăm la un preț foarte interesant.

V. Andronachi: - Dar ce este acolo?

Ion: - Sunt apartamente bune, dar sunt mici, câte 126 de metri. Dar putem să luăm două, le unim și tocmai bine. Prețul de start este 800 de euro.

V. Andronachi: - Nu, nu-mi place. Iată care era ideea mea: de pildă vreo 150 de mii să dau pe 200 de metri bunișori, în Centru. Azi, crede-mă pe mine, eu sunt sigur că mulți ca și mine nu sunt, care sunt gata să cumpere așa metraj. E cam greu în țară. Mie îmi trebuie 200 de metri buni unde să-mi fac reparație și să-mi trăiesc viața ca lumea.

Ion: - Am înțeles.

Discuția nr.2

Ion: - „Coliseum”! Am fost acum într-un apartament, pur și simplu am rămas șocat, dar pozitiv. Are 200 de metri și 100 de metri terasa. Dar e așa, în pădure, se vede tot orașul în larg. E foarte înteresant. Liftul se ridică numai pe etajul ăsta și numai la apartamentul ăsta. Când vii, trebuie să mergi să-l vezi și apoi vorbim.

V. Andronachi: - Dar e cu reparație?

Ion : - Nu! E fără, așa cum trebuie. Eu doar am înțeles mesajul tău. Eu doar nu-ți propun toate prostiile. De ce să te deranjez?

V. Andronachi: - Și câți bani vrea?

Ion: - Prețul este 300 de mii pentru 300 de metri.. Dar eu ți-am spus că totul e discutabil.

Studii la „Cambridge” și tratament în Elveția din banii BEM

Din banii scoși din Banca de Economii de firma afiliată lui Andronachi nu s-a înfruptat doar fostul deputat democrat. Zeci de mii de euro au fost cheltuite pentru luxul familiilor altor demnitari de stat apropiați de Vladimir Plahotniuc. De exemplu, familia lui Vasile Botnari, care era pe atunci  ministru al Transporturilor, iar ulterior a ajuns director SIS, a beneficiat de peste 60 de mii de euro din banii BEM-ului.

La 12 decembrie 2014, după ce a primit pe conturi banii de la BEM, compania „Sirmastra Sales” a transferat aproape 14 mii de lire sterline, echivalentul a 330 de mii de lei, către Colegiul de Arte și Științe din cadrul Universității Cambridge din Marea Britanie. Transferul avea mențiunea „pentru studenta Anastasia Botnari”, fiica lui Vasile Botnari.

Vasile Botnari cu fiica sa Anastasia sursa foto:Facebook.com

Într-un interviu oferit în aceeași perioadă unei reviste dedicate părinților, Natalia Botnari, soția demnitarului, se lăuda că fiica lor a obținut o bursă la un colegiu din Marea Britanie și vrea să devină designer de interior. 

La finele anului 2014 și offshore-ul Nadejdei Andronachi a transferat peste 24 de mii de euro la contul Nataliei Botnari, deschis la o bancă din Letonia, cu precizarea „contract de chirie”. Iar în vara anului 2015, același offshore transferă alte trei mii de euro către o agenție imobiliară din Londra, cu mențiunea „chirie Botnari”. 

În septembrie 2015, offshore-ul virează către Clinica „La Prairie” din Elveția 19 500 de franci, echivalentul a peste 300 de mii de lei pentru „pacientul Botnari”. 

Clinique „La Paririe”; sursa foto: luxewellnessclub.com 

 

Această clinică este amplasată într-o locație exclusivistă, în munții elvețieni și oferă programe personalizate de diagnostic, proceduri de frumusețe și revitalizare. În această locație de lux și-a întremat sănătatea Natalia Botnari, iar offshore-ul lui Andronachi a plătit pentru serviciile clinicii elvețiene.

I-am întrebat pe soții Andronachi în ce condiții au făcut transferurile de zeci de mii de euro către familia lui Vasile Bontari, dar ambii au evitat să răspundă.

Reporter TV8: - Dna Andronachi, vreau să vă întreb despre transferurile care s-au făcut către familia Botnari.

Nadejda Andronachi: - Nu comentez.

Reporter TV8: - I-ați împrumutat banii familiei Botnari? Sunteți prieteni? În ce condiții firmele dvs au făcut transferuri către Natalia Botnari?

Nadejda Andronachi: - Eu nu răspund la întrebări. Mă iertați!

L-am sunat și pe Vasile Botnari pentru comentarii la subiect, dar acesta avea telefonul închis. La un alt număr, pe care îl avea anterior fostul șef de la SIS, a răspuns o femeie care ne-a declarat că numărul nu-i mai aparține lui Botnari.

Shopping la Londra

Zeci de mii de euro a primit pe contul său din Letonia și Vladimir Andronachi de la offshore-ul soției sale. Banii au fost cheltuiți la shopping de soții Andronachi, susțin oamenii legii.   

Șefa Procuraturii Anticorupție a declarat anterior că au fost și alte persoane din anturajul lui Plahotniuc, care au făcut shopping la Londra din banii Băncii de Economii.

Veronica Dragalin: „La 13 martie 2015, compania „Sirmastra”, care a primit banii de la Banca de Economii, a trimis 9000 de euro către o altă companie fondată în Belize. Patru zile mai târziu, soția persoanei apropiate lui Vladmir Andronachi și Vladimir Plahotniuc a folosit mai mult de 3000 de euro din această sumă la cumpărături la magazine de lux în Londra: 900 de euro la magazinul „Nike”, peste 1000 de euro la magazinul „Harrods”, unul dintre cele mai luxoase magazine din lume și multe alte cumpărături în Londra.

Cutia Neagră a aflat că cele 9000 de euro au fost cheltuite de Victoria Botnari, soția fostului deputat democrat Constantin Botnari, cunoscut drept purtătorul de borsetă al lui Plahotniuc.

Și fiica fostului parlamentar, Laurenția Botnari, care și-a făcut studiile în Marea Britanie, a primit pentru cheltuieli personale câteva mii de dolari de la offshore-ul Nadejdei Andronachi.

Familia lui Constantin Botnari s-a stabilit la Londra în anul 2019, după ce democrații au pierdut guvernarea. Fostul deputat este cercetat penal și anunțat în căutare de Interpol.

Avionul lui Plahotniuc

De la companiile lui Vladimir Andronachi s-au făcut transferuri și către offshore-urile controlate de Vladimir Plahotniuc, susțin procurorii. Aproape jumătate de milion de dolari au fost utilizați pentru achiziția unui avion. Banii au fost adăugați la alte 21 de milioane de dolari scoși din BEM prin intermediul unei firme afiliate lui Ilan Șor. Astăzi avionul cumpărat de Plahotniuc este înregistrat în Federația Rusă și se află în proprietate privată.

La 5 decembrie 2014, „Sirmastra Sales” a transferat  444 de mii de dolari din banii veniți de la „Universal Proiect” către o companie britanică, pe un cont bancar deschis în Letonia. De acolo, banii au migrat prin alte trei firme, conectate la Vladimir Plahotniuc și au ajuns pe contul unei companii din Cipru – „Seppota Services”.

Același offshore a primit încă 21 de milioane de dolari scoși din Banca de Economii prin intermediul firmei „Dracard”, afiliată lui Ilan Șor. „Seppota Services” a virat mai apoi banii către compania „Embraer”, pentru achiziția unui avion de model „Legacy 650”.

Avionul cumpărat pentru gruparea lui Plahotniuc face parte din categoria business și poate transporta la bord 14 pasageri. Pentru confortul acestora, avionul e dotat cu o mini-bucătărie, are un mic birou și o canapea, iar o parte dintre fotolii pot fi transformate în loc de dormit. Pasagerii au acces la telefon și internet prin satelit.

Interceptările făcute în septembrie 2015 demonstrează că la Chișinău exista un avion privat zborurile căruia erau coordonate de Vladimir Andronachi.

Elena: - Vlad, bună ziua!

V.Andronachi: - Bună ziua!

Elena: - Am vrut să întreb. Alexandru a întrebat deja despre zbor. El mai are o întrebare. Unde este acum avionul dvs?

V.Andronachi: - Eu acuș aflu și revin cu un sunet.

Discuție nr.2

Persoana X: - Bună ziua, Vlad! Vă ascult.

V. Andronachi: - Voiam să întreb unde se află acum avionul. Un client vrea să vadă.

Persoana X: - În Chișinău. 

V. Andronachi: - Dar ce orar are acum?

Persoana X: - Deocamdată nu avem nimic hotărât.

V. Andronachi: - Doar Kîrghistan?

Persoana X: - Deocamdată nu am discutat despre acest zbor.

Tot în 2015,  presa a scris că avionul lui Plahotniuc l-a adus la Chișinău pe președintele Kîrgistanului. Acesta a avut o întâlnire secretă cu oligarhul.

Avionul este acum la Moscova, în proprietate privată

Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre pe site-uri specializate, avionul cumpărat de Plahotniuc a fost înregistrat în decembrie 2014, dar oficial se afla în flota unei companii din Austria.

Peste 5 luni, aeronava a ajuns la o companie offshore din Insulele Bermude, gestionată de cetățeni ruși, unde s-a reținut timp de 8 ani. O perioadă scurtă, s-a aflat în flota unei companii din Kazahstan.

În ianuarie 2024 avionul cumpărat din banii BEM-ului a fost înregistrat în Federația Rusă, în proprietate privată. Aeronava efectuează zboruri în fiecare zi. De la începutul lunii martie, a circulat de la Moscova spre Dubai și Cairo.

Holdingul din Rusia care a încasat bani din BEM și afacerea lui Andronachi cu cărbune

Familia Andronachi a avut și alte companii în paradisuri fiscale, nu doar cele despre care am pomenit mai sus, prin care au trecut banii obținuți din Banca de Economii. Unele aveau denumiri practic similare, pentru a încurca mai bine ițele. Firmele au fost folosite și în alte afaceri, de exemplu, export de cărbune de la companii rusești acuzate de extracții ilegale din Donbas.

În iunie 2015, firma britanică „Sirmastra Sales” a transferat 400 de mii de dolari din banii primiți de la „Universal Proiect” companiei „Black Sea Holding LP” din Belize. Offshore-ul are o denumire similară cu cealaltă companie a familiei Andronachi - „Black Sea Holding SA”, care a încasat majoritatea banilor scoși din BEM.

100 de mii de euro au fost trimise la o altă companie „Manos Aliance” stabilită în Marea Britanie a cărei beneficiar efectiv este Nadejda Andronachi”, a declarat anterior șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Manos Alliance” a fost fondată în 2010 și lichidată în anul 2017. Prin această firmă britanică, dar și prin offshore-ul din Belize „Webwest Alliance”, Vladimir Andronachi a făcut afaceri cu cărbune importat din Federația Rusă.

Potrivit datelor publicate pe un site specializat, care oferă statistici privind exporturile de cărbune, „Manos Alliance” a cumpărat din Rusia aproape 200 de mii de tone de cărbune. Iar „Webwest Allinace” a achiziționat aproape 140 de mii de tone de cărbune. 

Partenerul principal în tranzacții a fost un grup de companii cu denumire aproape identică - „Угольные Технологии”. Numele acestor firme rusești au fost vizate într-un scandal în Ucraina legat de extragerea ilegală a cărbunelui de pe teritoriul necontrolat de autoritățile ucrainene din Donbas.

La holdingul rusesc „Угольные Технологии” au ajuns și o parte din banii sustrași din Banca de Economii. În iunie 2015, offshore-ul „Black Sea Holding LP” a transferat 300 de mii de dolari către „Угольные Технологии”.

Toate aceste detalii despre modul în care Vladimir Andronachi și oamenii din anturajul său au cheltuit cele 26 de milioane de lei sustrase din Banca de Economii sunt examinate într-un dosar penal judecat cu ușile închise.

/VIDEO/ Copii, lăsați contra bani, dar fără acte, în familia unei străine. „L-a lovit cu capul de sobă”. Reacția autorităților
/VIDEO/ Copii, lăsați contra bani, dar fără acte, în familia unei străine. „L-a lovit cu capul de sobă”. Reacția autorităților
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
Sprijină jurnalismul de calitate! Redirecționează 2% din impozitul tău pe venit către TV8
/VIDEO/ UPDATE: Focuri de armă la Crocus City Hall de la Moscova. Sunt cel puțin 40 morți și 100 de răniți
/VIDEO/ UPDATE: Focuri de armă la Crocus City Hall de la Moscova. Sunt cel puțin 40 morți și 100 de răniți
/VIDEO/ TV8, acum și mai aproape de tine! Cum ne poți urmări prin Pachetul de Satelit Svoboda
/VIDEO/ TV8, acum și mai aproape de tine! Cum ne poți urmări prin Pachetul de Satelit Svoboda
Mărturiile unei moldovence, pasageră în avionul lovit de fulger: „Noi am auzit. A fost stresant”
Mărturiile unei moldovence, pasageră în avionul lovit de fulger: „Noi am auzit. A fost stresant”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram