25 mai 2023, ora 09:08

Șoferița de troleibuz, care a accidentat mortal o fetiță de 12 ani pe o trecere de pietoni la Ciocana, a fost trimisă în judecată. Procurorii din cadrul Procuraturii Chișinău au încheiat urmărirea penală și au expediat dosarul în instanță. Femeia este învinuită de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, care a cauzat din imprudenţă decesul unei persoane. 

„Mai exact, șoferița de troleibuz nu a ţinut seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condiţiile rutiere, existenţa unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea şi nivelul de organizare a traficului rutier, învinuita având obligaţia să se abţină de la mişcare, dacă alţi participanţi au prioritate, în spaţiul longitudinal al carosabilului, iar fiind în zona de acțiune a indicatoarelor rutiere „Trecere pentru pietoni” și marcajului rutier orizontal longitudinal „Trecere pentru pietoni” pe bd. Mircea cel Bătrân, din mun. Chișinău, a tamponat pietonul, care traversa carosabilul de la dreapta spre stânga, relativ deplasării mijlocului de transport”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii. 

Șoferița și-a recunoscut integral vinovăția și riscă o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În privința acesteia, a fost prelungit arestul la domiciliu. 

Amintim că o fetiță de 12 ani a murit după ce a fost lovită de un troleibuz de pe ruta nr. 13 în timp ce traversa strada regulamentar, pe o trecere nedirijată pentru pietoni. Accidentul s-a produs în data de 24 martie. Regia Transport Electric a deschis o anchetă în urma accidentului. 8 angajați ai RTEC au fost suspendați din funcții după accidentul cutremurător.

08 aprilie 2025, ora 11:12

15 persoane condamnate la detenție pe viață au beneficiat până acum de reducerea pedepsei, în baza Legii amnistiei. Datele au fost prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care precizează că din cele 77 de cereri depuse de Penitenciarul nr. 17, 36 au fost respinse definitiv, iar celelalte se află în proces de examinare.

Într-un comunicat, CSM explică că comutarea pedepsei nu înseamnă automat eliberarea condamnatului. Legea prevede posibilitatea transformării pedepsei cu detenție pe viață într-una cu termen determinat. După această etapă, dacă sunt îndeplinite condiții precum comportament pozitiv sau participarea la programe de reabilitare, condamnatul poate solicita eliberarea condiționată, dar doar dacă instanțele aprobă acest lucru.

În perioada 2022–2023, Inspecția Judiciară a primit numeroase plângeri din partea condamnaților sau a unor instituții publice, acuzând judecătorii că nu aplică legea amnistiei. Autorii solicitau chiar sancționarea disciplinară a unor magistrați. Toate aceste sesizări au fost respinse ca neîntemeiate, anunță CSM.

Legea amnistiei - o provocare?

CSM a menționat că aplicarea Legii amnistiei a fost o provocate pentru sistemul judiciar, „având în vedere complexitatea aplicării sale în contextul diversității situațiilor specifice fiecărui condamnat”. 

„De asemenea, s-a subliniat că legiuitorul este responsabil pentru reglementarea clară a condițiilor de executare a pedepsei comutate, în scopul protejării drepturilor victimelor și asigurării unei justiții echitabile. Este important de reținut că judecătorii au obligația imperativă de a aplica legea și de a respecta principiile constituționale. În acest sens, instanțele competente au analizat mai multe cazuri individuale, iar deciziile emise au reflectat atât reglementările legale în vigoare, cât și circumstanțele specifice ale fiecărui caz”, se mai arată în comunicatul Consiliului.

Cazuri concrete: de la respingere la liberare condiționată

CSM a dat exemple de dosare care ilustrează modul diferit în care a fost aplicată legea:

Iurie Radulov: condamnat pe viață, a fost eliberat condiționat după 25 de ani și 6 luni de detenție. Instanța superioară a menținut decizia, cu obligații suplimentare.

Dumitru Spătari: pedeapsa i-a fost comutată în 20 de ani de închisoare, iar apoi a fost eliberat și obligat la muncă neremunerată în folosul comunității (240 de ore).

Alexandru Glec: a trecut prin mai multe instanțe, iar în final pedeapsa i-a fost comutată în 30 de ani de închisoare, fiind eliberat condiționat după 27 de ani.

Alexandru Sinigur: a fost comutat în 30 de ani de închisoare și a obținut inițial decizia de eliberare condiționată, însă aceasta a fost anulată la recurs, cererea fiind respinsă ca nefondată.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață, pentru a stabili motivele care au stat la baza admiterii sau respingerii acestor demersuri.

TV8.md amintește că în urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.

Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Acum două săptămâni, interlopul Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, a fost eliberat din penitenciar. Acest lucru a fost posibil după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii. Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar Curtea de Apel Nord a admis recursul și a respins cererea de eliberare a lui Sinigur.

video sinteză