Război în Ucraina, ziua 739: Traficul pe podul Crimeei, temporar închis. Zelenski face un nou apel asupra aliaților occidentali

social

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon

30 ianuarie 2023, ora 07:41

Timp de patru ani, între 2010 și 2014, prin intermediul a 17 judecători, 3 executori judecătorești și o bancă comercială, prin Republica Moldova au fost spălate 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă. Schema poartă semnătura de autor a lui Veaceslav Platon. Laundromatul ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume. Pe 4 ianuarie curent, un judecător care a doua zi a ieșit la pensie, a emis o sentință de achitare în privința angajaților Băncii Naționale (BNM). Printre cei vizați este fosta viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbîrță. 

Cutia NEAGRĂ PLUS a intrat în posesia unor documente care dezvăluie relația strânsă dintre Tăbîrță și Platon, precum și premisele inedite care explică circumstanțele în care a fost emisă sentința de achitare. Fostul procuror care a gestionat dosarul angajaților BNM îl numește astăzi un „dosar sicriu”.

Totul a început în august 2016, atunci când viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, și alți trei angajați ai instituției - Matei Dohotaru, Ruslan Grate și Vladimir Ţurcanu, șefii Departamentul reglementare şi supraveghere bancară și Direcţia monitorizare a activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor, au fost săltați de procurori și plasați în arest, fiind vizați în dosarul Laundromat.  

Cei patru au fost acuzați că nu ar fi întreprins toate acțiunile necesare pentru a bloca transferurile bancare dubioase. Acest fapt a permis tranzitarea a circa 22 de miliarde de dolari prin Republica Moldova în anii 2010-2014. 

 „În această dimineață, procurorii anticorupție au reținut în bază de ordonanță persoanele suspecte”, a spus fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în august 2016. 

„Temei pentru reținere au servit și declarațiile unor martori care au început să apară după intensificarea investigațiilor în legătură cu faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Dacă acuzarea se va menține în baza articolului 329, alineatul 2, Codul Penal, pe faptul neglijenței, riscă șase ani de închisoare cu privarea de a ocupa anumite funcții până la zece ani.” 

 La șase ani distanță, aflăm că nu s-a menținut acuzarea despre care vorbea fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Cei patru angajați ai BNM au scăpat basma curată, fiind achitați recent de prima instanță. 

Sentința a fost pronunțată pe 4 ianuarie de către judecătorul Ion Morozan în ultima sa zi de muncă în calitate de magistrat, după care a plecat onorabil la pensie.

În martie 2017, procurorul anticorupție Eugen Balan a transmis în instanță dosarul angajaților BNM, învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave în baza articolului 329, alineatul 2, litera b) din Codul Penal, care prevedea următoarele:

„Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care a provocat alte urmări grave, se pedepsește cu închisoare de la doi la șase ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.

Primul pas: sesizările avocaților

În octombrie 2019, la doi ani de la trimiterea dosarului în instanță, două sintagme care se regăsesc în acest articol din Codul Penal - „intereselor publice” și „urmări grave” - au fost declarate neconstituționale. Hotărârea Curții Constituționale i-a favorizat pe foștii angajați ai BNM și i-a scăpat practic de condamnare.

Mai multe sesizări pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „urmări grave” au fost trimise la Înalta Curte la finele anului 2018 la solicitarea avocaților magistraților implicați în Laundromat. Aceștia au fost judecați în baza Articolului 307 din Codul Penal pentru „Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave”. 

Sesizările au fost examinate de Curtea Constituțională după aproape un an. Hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată pe 17 octombrie 2019, iar din complet a făcut parte și Vladimir Țurcan, fostul deputat socialist numit judecător pe 16 august 2019. În acel moment, Țurcan era președinte al instanței.

Cu puțin timp înainte de a fi învestit în funcția de judecător al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan l-a vizitat în penitenciar pe Veaceslav Platon, învinuit de procurori că ar fi pus la cale „Spălătoria rusească”. Atât Țurcan, cât și Platon au recunoscut că s-au întâlnit în închisoare.

Veaceslav Platon: „Desigur că a fost... Eu am comunicat cu omul care a fost vicepreședintele Comisiei pentru investigarea furtului miliardului”, a spus Veaceslav Platon în cadrul emisiunii „Politica” pe 27 mai 2020. 

Prin Hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2019 a fost declarată neconstituțională și sintagma „intereselor publice” din articolul 329 al Codului Penal. Pe acest aspect au depus sesizări patru avocați, care își apără clienții în dosare ce nu au tangență cu Laundromatul. Angajații Băncii Naționale, judecați în baza aceluiași articol, pur și simplu, au profitat de hotărârea Curții Constituționale.

Aviz pozitiv la sesizări de la președintele Igor Dodon

În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat și opiniile principalelor instituții ale statului. Reprezentantul Guvernului a declarat că normele contestate nu contravin Constituției. Parlamentul nu a dat o calificare, considerând că judecătorii constituționali trebuie să decidă. Președintele Igor Dodon a fost singurul care a susținut categoric faptul că normele contestate ar trebui declarate neconstituționale.

 „În opinia Președintelui, noțiunea de „interese publice” utilizată la articolul 329 din Codul Penal este una generală, care nu poate fi definită. Astfel, aceasta contravine articolelor 1, 22 și 23 din Constituție”, se menționează în motivarea Președinției citată în  hotărârea Înaltei Curți. 

Mai mult, Igor Dodon a opinat că Parlamentul trebuie să revizuiască legea pentru a exclude calificativul „urmări grave”, ce se conține în zeci de articole ale Codului Penal. Nu am reușit să îl găsim pe Igor Dodon pentru a comenta demersul pe care l-a făcut atunci la Curtea Constituțională. 

 Potrivit avocatului Ștefan Gligor, decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție. Până în prezent, Parlamentul nu a competat aceste norme și nu a dat calificare, pentru că urmările unor infracțiuni pot să fie într-adevăr grave, iar cei vinovați pot scăpa de pedepse. 

Ștefan Gligor: „Prin hotărârea Curții Constituționale sunt vizate practic toate articolele prin care se fac responsabili în fața legii funcționarii publici, înalții funcționari”, a opinat avocatul Ștefan Gligor. „Decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție Și atunci, iese că legea este impotentă. Noi suntem statul în care s-a comis Landromatul cu acoperirea statului și instituțiilor de supraveghere MUSCA. Și atunci, iese că noi nu putem trage pe nimeni la răspundere pe motiv că articolele din Codul Penal în urma hotărârilor Curții Constituționale sunt ciunte”.

Pasul doi: Rechizitoriul precar al procurorilor

După hotărârea Curții Constituționale, procurorul responsabil de dosarul angajaților BNM s-a văzut nevoit să ceară în instanță recalificarea faptelor inculpaților în baza unui alt alineat din același articol al Codului Penal - neglijență în serviciu, dar fără urmări grave. Infracțiunea face parte deja din categoria celor ușoare și inculpații nu mai pot să fie trași la răspundere, pentru că a expirat termenul de prescripție. 

Eugen Balan, procurorul care a instrumentat dosarul Emmei Tăbîrță și a celor trei angajați ai BNM, este fratele avocatului Iulian Balan, care îl apără pe Ilan Șor. Eugen Balan a mai fost responsabil de dosarul fostului șef al Băncii de Economii, Grigore Gacichevici, ajuns pe masa judecătorilor în 2013 și examinat și astăzi în primă instanță. În martie 2021, Eugen Balan a demisionat din Procuratură. 

L-am contactat la telefon pentru a-l întreba despre recalificarea faptelor foștilor angajați ai BNM, însă acesta a refuzat să ofere comentarii, motivând că a plecat din sistem și, în prezent, sunt alți responsabili de dosar.

„Eu nu pot să vă ofer comentarii asupra unui dosar care îi „grob” (sicriu - n.r.). El o să fie,  probabil, contestat la Curtea de Apel. Trebuie să se expună, dar Dvs vreți să faceți din toate astea un show”, a spus fostul procuror Bălan.

În cadrul procesului de judecată, avocata Emmei Tăbîrță a reclamat și încălcări de procedură admise de procurori la reținerea și arestul angajaților Băncii Naționale. 

„Ordonanța de reținere din 4 august 2016 nu a fost întocmită și dispusă de procurorul general interimar al Republicii Moldova, ci marcată cu sintagma ACCEPTAT de către ultimul”, a motivat avocata. „Ordonanța de punere sub învinuire din 5 august 2016 a fost emisă, de asemenea, de un organ judiciar necompetent. În continuare, ordonanța de inițiere a procedurii de aplicare a arestului preventiv pe un termen de 30 zile a fost de asemenea marcată cu sintagma ACCEPTAT de procurorul general interimar. Nulitatea absolută a ordonanței din 5 august 2016 atrage nulitatea tuturor actelor ulterioare acesteia”, se spune în motivarea sentinței emise de Ion Morozan.

Solicitat să comenteze aceste acuzații legate de erori de procedură, Eduard Harunjen, procuror general interimar în acea perioadă, a declarat că au fost respectate toate normele legale. 

 Eduard Harunjen, ex-procuror general interimar (martie - decembrie 2016: „În anul 2016, atunci când a avut loc fapta propriu-zisă și când au fost reținuți membri ai organului de conducere al BNM, era altă prevedere legală, care prevedea că reținerea, arestarea, trimiterea în judecată se face la decizia procurorului general sau a unui adjunct”, a spus Eduard Harunjen,  „La decizia” nu înseamnă prin ordonanță, dar „cu încuviințarea” și aceasta este o garanție pentru membrii organului de conducere al BNM ca o verigă de control suplimentară din partea procurorului general. Aceasta era practica Procuraturii Generale de până la anul 2021, când legea propriu-zisă a fost modificată”.

Pasul trei: Verdictul magistratului Morozan

Dosarul foștilor angajați ai BNM învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave s-a aflat în procedura magistratului Ion Morozan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, aproape șase ani. Dosarul a fost trimis în instanță de procurori în martie 2017. Judecătorul a emis însă sentința prin care i-a achitat total pe inculpați în ultima sa zi de muncă, înainte de a pleca la pensie. 

Cutia Neagră a mai identificat un dosar ce vizează Laundromatul în care Ion Morozan a reușit să emită o sentință după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat cererea de demisie. Pe 25 noiembrie, Morozan a achitat-o pe fosta judecătoare Aurica Us, învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii. Ex-magistrata a permis în 2013 un transfer de 500.000 de dolari din „Spălătoria rusească”. Ion Morozan a tras concluzia că „fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”.  

Cererea lui Ion Morozan de demisie din funcția de judecător în legătură cu atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani a fost aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii pe 9 septembrie 2022.  Dar hotărârea CSM stipula că Morozan se eliberează din funcție din data de 5 ianuarie 2023.

La 4 ianuarie, cu o zi înainte de pensionare, Ion Morozan a pronunțat sentința de achitare a fostei viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță și a foștilor săi colegi învinuiți în același dosar pentru neglijență în serviciu. Judecătorul a considerat că probele prezentate de procurori nu demonstrează vinovăția inculpaților.

„Analizând probele cercetate în şedinţa de judecată, instanţa a tras concluzia că învinuirea adusă inculpaților nu s-a confirmat. Inculpații sunt învinuiți de o serie de acțiuni și inacțiuni, care se presupune că au dus la exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, care nu sunt de fapt concretizate în măsura în care să clarifice acuzațiile aduse inculpaților prin referire la fișa de post, alte acte purtând un caracter general”, a motivat judecătorul Morozan.

L-am contactat telefonic pe magistrat pentru a-i adresa câteva întrebări, dar el a refuzat să facă comentarii despre sentința pe care a pronunțat-o.

Ion Morozan, ex-judecător: „Tot ce am avut de spus este scris în sentință. Sentința este publicată pe site-ul instanței”, a declarat Ion Morozan. „Nu în ultima zi. A ieșit că au fost pronunțări pe 28, mi se pare, și nu reușeam să finalizez dosarele și de asta le-am pus în ultima zi, ca să reușesc”. 

Pasul patru: Procuratura nu a făcut recurs

În condițiile în care magistratul Ion Morozan i-a achitat pe foștii angajați ai BNM, există riscul ca statul să le plătească acestora și despăgubiri, consideră avocatul Promo-LEX, Alexandru Postică:

„Legea 15/45 prevede expres dreptul persoanei de a cere despăgubiri. MUSCA Legea prevede mai multe tipuri de despăgubiri”, a declarat Alexandru Postică. „Deci, este despăgubirea atât materială, cât și despăgubirea morală, pentru prejudiciul acordat. Și aici, iarăși, nu avem anumite cuante, ceea ce foarte important în contextul întrebării dvs. care ar fi întinderea acestor despăgubiri, fiindcă îi revine judecătorului care va examina această cauză să se expună asupra argumentelor părții care a fost achitate și va dicta anumite cheltuieli. Deci, dacă vorbim despre cine va achita acestea, evident că suma este achitată din cadrul bugetului de stat a Republicii Moldova.”  

La rândul său, Inna Soțchi, avocata Emmei Tăbîrță, a spus că nu știe dacă clienta sa intenționează să solicite despăgubiri.

 „Clienta mea încă nu mi-a spus decizia pe care a luat-o pentru dosarul respectiv, dacă va solicita sau nu. Și cred că e prematur. Ar trebui să așteptăm să vedem dacă sentința este definitivă și irevocabilă”.  

Între timp, Procuratura Anticorupție a decis să nu atace sentința emisă de Ion Morozan pe 4 ianuarie curent la Curtea de Apel Chișinău. 

„Considerăm că această sentință nu este ilegală sau neîntemeiată. Acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță. Acuzatorul a considerat relevant că, la investigarea cazului în perioada 2016 - 2017, nu s-au luat în considerație prevederile articolului 38 al Legii privind instituțiile financiare, potrivit cărora aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă, în privința Moldindconbank, nu era o obligație, ci un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea parte inculpata Emma Tăbîrță.

Posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank nu era de competența inculpaților Vladimir Țurcanu, Matei Dohotaru și Ruslan Grate, care la acel moment exercitau funcții de șefi de direcții. Respectiv, comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu au produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat”, se menționează în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.

Detalii inedite!  Relația dintre Emma Tăbîrță și Veaceslav Platon

Cutia Neagră a intrat în posesia unor conversații pe care fosta viceguvernatoare Emma Tăbîrță le-a întreținut pe Skype, în decursul anului 2013, cu o persoană care, potrivit surselor noastre, ar fi Veaceslav Platon, cel căruia îi este atribuită organizarea și punerea în aplicare a „spălătoriei rusești”. Discuția a avut loc în perioada în care Emma Tăbîrță deținea funcția de viceguvernator al BNM, iar Laundromatul era în plin proces de desfășurare.

Personajul cu care fosta viceguvernatoare discută pe Skype figurează cu nickname-ul „Lazurit5555”. Potrivit unei surse oficiale a Cutiei Negre, acesta ar fi Veaceslav Platon. Cele două persoane au discutat despre subiecte legate de Moldincondbank, situația de la Moldova Agroindbank, ASITO.    

De exemplu, pe 22 mai 2013, „lazurit5555” o întreabă pe Emma Tăbîrță dacă fostul guvernator al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, poate să fie membru al Consiliului Moldincondbank. Viceguvernatoarea îi răspunde că se va interesa. 

Pe 20 ianuarie 2015, Leonid Talmaci a devenit preşedinte al Comitetului de conducere a BC Moldindconbank.

Pe 30 august 2013, Emma Tăbîrță îi mulțumește interlocutorului său pentru un cadou „foarte frumos”. Această dată este ziua de naștere a fostei viceguvernatoare a BNM.  

Cei doi mai discută despre atacul raider la Moldova Agroindbank. La începutul anului 2013, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de 43% din acțiuni la Moldova Agroindbank  cătră companii controlate de Platon, fără acordul Băncii Naționale. 

De altfel, acțiunile lui Platon de la Moldova Agroindbank par să fie motivul deteriorării relațiilor dintre acesta și Emma Tăbîrță la începutul anului 2014. Documentul ajuns în posesia Cutiei Negre arată că, în ianuarie 2014, Platon îi scria deja pe un ton amenințător viceguvernatoarei BNM despre refuzul Băncii Naționale de a recunoaște modificările în structura de acționariat a Moldova Agroindbank.  

Platon o acuza pe demnitară că prin acțiunile sale BNM au avut un rol distructiv și a paralizat cea mai mare bancă din Moldova și amenința să se adreseze Tribunalului din New York și Londra. Tăbîrță însă nu a mai răspuns la niciunul din aceste mesaje. 

Avocata Emmei Tăbîrță, Inna Soțchi, a declarat că nu știe despre o asemenea discuție a clientei sale cu Platon și că această conversație nu a fost prezentată drept probă în cadrul procesului.

„Nu cunosc nici despre înregistrări, nici despre faptele pe care le-ați relatat”, a declarat Inna Soțchi. „Toate probele, materialele, declarațiile sunt cu lux de amănunte descrise în sentință. Mai mult decât ceea ce este în sentință și ce a fost prezentat în dosar eu nu cunosc, nu posed asemenea informații și  nu pot să comentez.”

Cutia Neagră l-a contactat și pe Veaceslav Platon pentru reacție. El însă a declarat că această conversație este o invenție a TV8.

Veaceslav Platon: „Cu Doamna Tăbîrță, am comunicat în cadrul interacțiunilor BNM ca organ al reglementării activității bancare și băncilor comerciale unde eu am fost acționar. Formatul comunicării noastre a fost extrem de oficial, extrem de formalizat, și nu mi-am putut permite să fac acest lucru [despre cadou]. Vreau să declar că această conversație, dacă există, este o conversație mai curând între Emma Tăbîrță și Dvs., Ilie, împreună cu Mariana Rață.”

Statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei

Tranzacțiile dubioase din Laundromat au fost constatate în cadrul unui control efectuat de BNM la Moldindconbank încă în vara anului 2011, iar apoi și de alte controale efectuate anual până în 2014. Emma Tabîrţă a fost învinuită că avea toată informaţia privind spălarea banilor, dar nu a propus retragerea licenţei băncii pentru a bloca acțiunile de spălare de bani sau măcar amendarea corespunzătoare a băncii. Astfel, statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei din amenzile care ar fi trebuit aplicate Moldindconbank. Prin acest fapt, a fost provocat un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, acuza procurorul.

În timpul procesului de judecată, Emma Tăbîrță a confirmat că știa de la bun început despre tranzacțiile de miliarde. 

 „Copii ale raportului privind rezultatele de control au fost expediate la adresa Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Anticorupție. Suplimentar, în cadrul CNA a fost organizată o şedinţă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din stat precum: Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi la care am discutat modul de executare a hotărârilor judecătoreşti prin intermediul Moldindconbank”, a declarat Emma Tabîrță în judecată.

Fostul angajat al BNM, Vladimir Țurcanu, a dezvăluit că Departamentul reglementare și supraveghere bancară pe care l-a condus a cerut după controlul din 2014 aplicarea unei amenzi maxime prevăzute de legislație pentru Moldindconbank - 6 milioane de lei, dar suma a fost redusă până la două milioane la solicitarea Departamentului juridic al BNM.

Angajații BNM au declarat în instanță că au informat de fiecare dată Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre abaterile depistate la Moldindconbank, dar acțiunile care au urmat nu au stopat „spălătoria rusească”. 

Fosta conducere a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a recunoscut în cadrul audierilor Comisiei parlamentare de anchetă privind Laundromatul că instituția a înregistrat încă în octombrie 2010 prima tranzacție suspectă din acest caz. Cu toate acestea, nu a putut să intervină eficient deoarece instituțiile străine de la care au solicitat informații nu au oferit răspunsuri complete. Banii suspecți din Rusia au continuat să tranziteze R. Moldova chiar și după inițierea unei cauze penale.

 EVGHENII SÎRBU, ex-vicedirector SPCSB: „Serviciul toate acțiunile care le făcea aveau un efect zero datorită efectului sustensiv. Era o luptă între organizatorii acelei tranzitări și instituțiile statului, cel puțin, în persoana Serviciului”, a declarat Evgheni Sîrbu, fost vicedirector al SPCSB. „Noi, circa opt luni de zile, când deja făceam blocări, era inițiată cauza penală, oricum tipologia mergea. Dacă dosarul penal a fost inițiat pe 14 februarie 2014, ultima tranzacție a avut loc pe 16 mai 2014. Din câte vedeți, instituțiile statului, inclusiv Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nu a avut capacitatea de a bloca imediat aceste tranzacții. Probabil, organele de urmărire penală trebuie să aibă răspuns la întrebări ce i-a determinat pe organizatorii schemei să se oprească.” 

Emma Tăbîrță nu se află în Moldova

Fosta viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță a plecat din R. Moldova, motivând că are nevoie de tratament în afara țării. Aceasta este învinuită și în dosarul fraudei bancare, împreună cu fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțanu, și ex-viceguvernatorul Ion Sturzu.  În septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a transmis în instanță dosarul doar pe numele a doi figuranți. Emmei Tăbîrță nu i-a putut fi înaintată învinuirea deoarece se află în afara țării. Procurorii au trimis o comisie rogatorie în țara unde se află, pentru a-i aduce la cunoștință învinuirea.

 Avocata Emmei Tăbîrță susține că nu știe dacă clienta sa intenționează să revină în R. Moldova.

„Eu nu cunosc despre planurile doamnei Emma Tăbârță de a se întoarce sau nu sau unde dumneaei domiciliază la moment”, a spus avocata.

Începând cu anul 2016, în R. Moldova au fost pornite mai multe dosare penale ce vizează „spălătoria rusească”. Executorii judecătorești implicați în schemă au fost achitați de instanța de judecată. Pe rând, au scăpat de pedepse și judecătorii acuzați de pronunțarea hotărârilor contrare legii. 

Într-un alt dosar în care magistrații erau învinuiți de complicitate la spălarea banilor, procurorii și-au retras învinuirea. Cinci dintre judecătorii vizați în dosarul „Laundromat” au și revenit în funcții, iar statul le-a plătit salariile pentru perioada în care au fost suspendați. 

Cauza penală inițiată în privința lui Veaceslav Platon ce vizează Laundromatul încă nu a fost transmisă în instanța de judecată de procurorii moldoveni. 

Pe de altă parte, sora sa Elena Platon a fost condamnată încă doi ani în urmă în Federația Rusia pentru Laundromat. Aceasta a primit 10 ani de închisoare pentru spălare de bani. 

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum ajung milioane de euro de la UEFA în buzunarele oligarhului prorus Victor Gușan din Tiraspol
/VIDEO/ Cutia Neagră Plus: Un an de stare de urgență. Deciziile controversate luate de Comisia Situații Excepționale
/VIDEO/ Evacuarea, de 3 ori mai scumpă decât amenda minimă pentru parcare. Magda Tur explică de ce anume 790 de lei
/VIDEO/ Evacuarea, de 3 ori mai scumpă decât amenda minimă pentru parcare. Magda Tur explică de ce anume 790 de lei
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
A făcut senzație la „SuperStar”, acum cucerește scena „Românii au Talent”: Moldoveanul Artiom Topal a ridicat juriul în picioare
A făcut senzație la „SuperStar”, acum cucerește scena „Românii au Talent”: Moldoveanul Artiom Topal a ridicat juriul în picioare
/VIDEO/ Un autocar arde pe traseul Anenii Noi - Mirnoe. Un șofer beat a pierdut controlul volanului și a ajuns într-un copac
/VIDEO/ Un autocar arde pe traseul Anenii Noi - Mirnoe. Un șofer beat a pierdut controlul volanului și a ajuns într-un copac
/VIDEO/ Coadă la mormântul lui Alexei Navalnîi. Mii de oameni continuă să-i aducă flori: „Era ca un prieten pentru noi”
/VIDEO/ Coadă la mormântul lui Alexei Navalnîi. Mii de oameni continuă să-i aducă flori: „Era ca un prieten pentru noi”

investigații

/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău

03 martie 2024, ora 21:33

Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari. Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.

Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură. În felul acesta, Primăria Chișinău își propune să economisească aproape 400 de milioane de lei. „Ion Ceban a făcut așa sărbători, a cheltuit atâția bani și a împrumutat bani. Bine! Oare chiar nu se găsesc bani să susțină mamele cu copii?”, s-a întrebat o doamnă. O altă femeie, venită la protest, spune că nu știe ce să facă cu copilul după ore.  Am o fetiță în clasa I. Domnule Ivan Ceban, ce fac eu cu copilul de clasa I după ore? Îl aduc la primărie? Vin aici, cu dumneavoastră împreună, să munci cu copii lângă noi. Dacă ați găsit bani pentru luminițe, concerte scumpe, pentru artiști scumpi, vă rugăm frumos, nu tăiați din alimentația copiilor, din educația copiilor”, s-a revoltat femeia.

Pentru a justifica optimizările bugetare, Primăria Municipiului Chișinău a dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile centrale că nu transferă suficienți bani în bugetul municipal.  „Când spun că statul ne fură și se bagă în buzunar la noi, în primul rând, ei ne transferă o sumă mizeră. Nu o să găsiți o altă capitală în lume unde există o astfel de relație între stat și capitală. Ei iau totul încolo și ne dau nouă practic nimic”, a declarat Ion Ceban într-un video postat pe pagina sa de Facebook.   

Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău

În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni. „Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul capitalei.    

Campania 50% pentru Chișinău a luat amploare la mijlocul lunii ianuarie și a degenerat într-un adevărat război împotriva presei și societății civile. În luptă sunt folosite toate instrumentele aflate la dispoziția Primăriei. 

Mesaje războinice sunt auzite zilnic de zeci de mii de călători din transportul public din Chișinău. Vocea din difuzoare îndeamnă chișinăuienii să semneze petiția lansat de primarul Ion Ceban cu privire la restituirea taxelor. Zeci de mii de pliante, cu același conținut, au invadat străzile capitalei și scările blocurilor.  

Consilierul municipal, Victor Chironda, spune că nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit primăria pentru această campanie. „Nimeni nu știe din ce surse este finanțată această campanie. Nimeni nu știe din ce surse sunt plătite toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze”, ne-a spus concilierul municipal.

Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri. Ilie Ceban ne informează totuși că până acum au fost cheltuite 45 mii de lei.

Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite. O asemenea practică nu am văzut. Asta nu este normal, ca să fie livrate 50% capitalei. Toate afacerile se află de obicei în capitală, 80% din PIB-ul unei țări se formează în capitală. Nu poți să dezvolți doar Chișinăul și să lași restul orașelor și comunelor doar cu veniturile lor, care sunt foarte mici. Plus valoarea asta trebuie împărțită. Asta este o practică internațională”, a declarat Gospodarenco pentru Cutia Neagră. 

Victor Chironda consideră că scopul campaniei este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ceban. „Această campanie este mai mult o acțiune de propagandă și piar a primarului, ca să se scuze că face aceste tăieri din bugetele sociale”, crede Chironda. 

Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?

Cutia Neagră Plus a încercat să verifice argumentul primarului legat de reducerea transferurilor de la bugetul de stat. Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Au crescut de aproape două ori și veniturile din taxe și impozite - 1,2 miliarde în 2020 și 2 miliarde în 2024.

Ion Ceban ne-a acuzat că am operat cu date false. „Aveți cifre eronate - Avem cifre din…. - De unde? De la cei care au tăiat 500 milioane de la educație anul trecut, în comparație cu anul acesta? - Cifrele sunt din bugetul dumneavoastră provizoriu”. 

În 2019, pe când Ion Ceban era candidat la primărie, susținea că în Chișinău fonduri sunt mai mult decât suficiente, dar sunt prost gestionate. „Este problemă de administrare fiscală, administrare financiară. Astăzi avem așa bani (n.r. arătând până la nivelul gâtului), credeți-mă! Foarte mulți bani avem în municipalitate”, declara în 2019 Ceban. 

La patru ani distanță, ajuns primar, Ion Ceban a schimbat macazul. Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus ce l-a făcut să-și schimbe poziția, primarul a dat vina pe guvernarea PAS. „Un Recean, un Spînu, un Alaiba, și-o băgat laba în bugetul municipal și au scos de acolo bani, sau, ne-a pus presiune suplimentară pe niște lucruri care nu țin de competența noastră”, se scuză acesta.

Tot în 2019, viitorul edil chiar promitea o majorare a compensațiilor la căldură până la 60% din costul facturii. „Astăzi, acoperim, prin recalcul, 40% din facturile pentru perioada rece. Voi majora, împreună cu colegii, până la 60%. Îl rog foarte mult (n.r. pe Andrei Năstase), să termine această retorică anti-oameni, care nu au capacitate. Nu voi admite anularea compensațiilor. Din contra, vom mări asistența pentru fiecare categorie de locuitori ai municipiului”, propitea atunci Ion Ceban.

În 2024, chișinăuienii nu vor mai primi aceste compensații. Ion Ceban are o explicație și la asta: „Acum, există condiții egale pentru toată lumea, venite din exterior. Compensațiile se achită, se achită jumătate de factură. Și așa este corect. MUSCA Reiterez, compensația este în factură. - Din partea guvernului! - Nu e din partea guvernului, este din partea donatorilor externi, pentru toată populația Republicii Moldova. - Dar Chișinăul a renunțat anul acesta la….- Nu a renunțat la nimic, a pus în condiții egale pe toată lumea - Deci a renunțat? - Domnule! Nu mai manipulați. Cum se achita 50%, așa și se achită. Nu putem achita 120% celor care au venit 3000 și celor care au 3100 de lei - altă sumă”.

Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.

Am analizat bugetele Primăriei Municipiului Chișinău din ultimii ani, pentru a înțelege totuși din ce motive în 2024 nu au mai ajuns bani pentru elevi, familii defavorizate și persoanele cu nevoi speciale. Am descoperit că, în timp ce edilul capitalei se plânge că în bugetul Chișinăului nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.

Aflată la început de martie, Primăria Chișinău nu are încă un buget anual aprobat. Ceban și aici dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. Victor Chironda crede însă că bugetul nu a fost încă aprobat din cu totul alte cauze. „În toți anii precedenți totul s-a întâmplat exact la fel. Primăria a avut tot timpul și toate resursele necesare să adopte bugetul până la finele anului. Cauza adevărată a acestei situații este că bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023. De asemenea, nu a fost o majoritate în consiliul municipal la acea etapă și bănuiesc că până la moment au loc negocieri între partidul primarului (n.r. MAN) și Partidul Socialiștilor”, este de părere Chironda. 

În acest moment primăria operează cu un buget provizoriu, care ar trebui să fie identic cu cel de anul trecut. „Un buget provizoriu este o oglindă a bugetului anului trecut. Legea 397 spune că dacă entitatea nu a aprobat bugetul cu trei zile înainte de finalizarea anului bugetar, printr-o decizie sau o dispoziție, se pune în vigoare bugetul din anul precedent. Adică formarea și executarea bugetului din anul curent se face fix ca în anul precedent”, spune expertul.   

Bugetul provizoriu, aprobat prin dispoziția lui Ion Ceban, la sfârșitul lui decembrie, prevede cheltuieli pentru asistenții personali, compensații la facturi, dar și pentru grupele cu program prelungit. Spre exemplu, pentru asistența personală au fost planificate 177 milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât în 2023, pentru compensațiile la căldură, la fel ca și anul trecut, 150 milioane, iar pentru grupele cu program prelungit - sursele alocate au scăzut de patru ori, de la 72 la 18 milioane de lei. L-am întrebat pe edil de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu. Și de această dată Ion Ceban a acuzat guvernarea. „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. - Dar de ce ați planificat aceste bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, ne-a spus edilul capitalei. 

Ceea ce spune primarul și legea, vine în contradicție cu mai multe modificări pe care le-am depistat în bugetul provizoriu. În timp ce a tăiat de la social, primăria a majorat substanțial cheltuielile pentru plantarea gazonului, de la 17,3 la 25 milioane, pentru asistență juridică de la 2 la 12 milioane. S-au dublat cheltuielile pentru întreținerea WC-urilor publice și au crescut cu 90% cheltuielile pentru curățarea străzilor. Pentru amenajarea trotuarelor primăria își propune să cheltuie anul acesta 225 milioane de lei, exact la fel ca și anul trecut.

Zeci de milioane de lei pentru concerte

Cea mai mare creștere a bugetelor le-au revenit activităților culturale. Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023. Banii cheltuiți pentru astfel de distracții au crescut brusc în anul electoral 2023, iar trendul este păstrat și în acest an.

Cei mai mulți bani primăria capitalei i-a cheltuit anul trecut pentru serbarea “Hramului orașului”. În 2021 pentru această  serbare au fost cheltuiți 700 mii de lei, în 2022 un milion de lei, iar în 2023 bugetul a ajuns la patru milioane. Cheful, care a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegeri, a durat în premieră două zile. Pe scena din PMAN au urcat mai multe vedete naționale. Invitatul special al evenimentului a fost trupa românească Holograf. Pentru ai aduce la Chișinău, primăria a plătit peste 400 mii de lei.

Și pentru sărbătorile de iarnă primăria a băgat adânc mâna în buzunar. Trei milioane de lei a cheltuit în 2023, față de 1,1 milioane în 2022. Cu doar câteva zile înainte ca Primăria să anunțe tăierile bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali, la Chișinău artiștii făceau coadă la intrarea în scenă. 

În seara dintre ani, pe scena din PMAN urcau Frații Advahov și Zinaida Julea,  Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi, Dara. Invitatul special al evenimentului a fost Carlas Dreams. Pentru prestația de jumătate de oră trupa au fost plătită de primărie cu 586 mii de lei. 

Un alt concert fastuos a avut loc o săptămână mai devreme, când a fost inaugurat pomul de Crăciun. Cu această ocazie specială, la Chișinău ajungea Ștefan Bănică Junior. Pentru serviciile interpretului român primăria a achitat 442 mii de lei. Alături de Ștefan Bănică au mai evoluat și câțiva artiști locali. 

Alte milioane primarul a cheltuit pentru Festivalul “Te salut, Chișinău!”. Festivalul este o inovație a actualei conduceri a primăriei. În 2022 din buget au fost alocați 1,2 milioane, iar anul trecut de trei ori mai mult. Cele patru zile, cât a durat festivalul au costat primăria 3,5 milioane de lei. Aproape jumătate de milion au fost cheltuiți pentru onorariul invitatei speciale, interpreta româncă Andra. Tot din România a venit să cânte chișinăuienilor și Fuego. Pe scenă au mai urcat și alți artiști locali, aceeași care sunt invitați la toate chefurile organizate de primărie.

O altă inovație în mandatul lui Ion Ceban este și festivalul dedicat tinerilor și studenților. În 2022, Primăria a alocat 50 mii de lei pentru acest eveniment, iar anul trecut, în bugetul municipal au fost planificate 1,5 milioane de lei. La mijlocul lunii august, tinerii chișinăuieni au avut parte de un un Dj battle, iar seara pe scenă au urcat The Motans, Mohombi și Lexter

Concerte de milioane în diasporă

Dar chefurile primăriei nu s-au limitat doar la Chișinău. Pe parcursul anului 2023, primăria a organizat mai multe evenimente peste hotarele Republicii Moldova. Pe 23 iunie “Zilele Chișinăului” au avut loc la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente în bugetul municipal au fost planificați 9 milioane de lei. Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani.  „Suma totală, pentru cele trei locații a fost de 900 mii de lei și a conținut cheltuieli privind deplasarea, cazarea artiștilor și în unele cazuri, cei care nu sunt angajați la Direcția cultură - onorariile respective. Sala din Viena a fost achitată de agentul economic partener din Viena. În Milano au fost colegii noștri din diasporă. Iar în Barcelona, diaspora din Barcelona, împreună cu partenerii lor de acolo, au achitat scena”, s-a apărat Ceban.

Totuși, și în 2024 Primăria Chișinău a alocat sume grase pentru chefuri peste hotare - 12 milioane de lei. Întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ion Ceban a deviat de la subiect și ne-a acuzat că am face jocurile PAS-ului. „- Am văzut că din 2023 au avut loc niște creșteri foarte mari (n.r. cheltuieli) la așa numitele activități culturale, care de fapt au fost concerte și festivaluri. Sunt aceste creșteri în scop electoral sau simte primăria nevoia să investească mai mult în cultură? - Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). - Eu mă refeream la concerte și festivaluri - Există un calendar care practic nu diferă an de an. Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați - 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, ne-a acuzat primarul Chișinăului.

În luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a organizat și un Forum Social Urban. Municipalitatea l-a prezentat ca un eveniment cu impact major, ce promovează un oraș sănătos, inovativ, eficient energetic și inclusiv. De pe site-ul de achiziții guvernamental aflăm că primăria a plătit unei companii de profil 3,7 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Alte peste 900 de mii au fost cheltuite pentru publicitate și promovare. L-am întrebat pe primar ce a avut de câștigat Chișinăul de pe urma acestui forum. Forumul Social Urban. - Da! - Dumneavoastră ați achitat 3,7 milioane, unei companii care organizează astfel de evenimente, și alte 900 de mii pentru promovare. Care este rezultatul? Ce a obținut municipalitatea? - Forumul economic, noi avem peste 500 de milioane de contracte semnate și tranzacții efectuate - Forumul Social urban domn primar! -   Începem cu forumul economic, pentru că tot ați interpretat, ați manipulat și ați amăgit lumea în această privință. Mă refer la această televiziune manipulatorie. Trebuie să schimbați culoarea aici - nu mov, dar galbenă, pentru că sunteți portavocea și pampersul PAS-ului. De la forumul economic (și asta tot să dați) avem investiții și tranzacții de 500 milioane de lei. Dacă investim patru milioane ca să avem investiții de 500 de milioane, cred că este o investiție bună”, a încercat să devieze de la subiect Ceban. 

Marin Gospodarenco consideră că prioritățile primăriei ar trebui să fie infrastructură socială și rutieră, iar mai apoi concertele. „Să conlucreze cu diaspora este un lucru bun. Dar când ai deficit bugetar, resurse limitate și nu investești în infrastructura socială sau a drumurilor, nu e logic să faci concerte. Este clar că asta este în detrimentul cetățeanului. Se merge pe ideea din Roma Antică - dăm la cetățeni pâine și spectacol (n.r. circ) și toți o să mă voteze. Cred că acesta este scopul. Dar dacă ne uităm că avem deficit, reiese că țara arde, dar Ion se piaptănă”, spune expertul în finanțe publice. 

Primăria îngropată în datorii

În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat Ceban. 

Am constatat că și de această dată Ion Ceban a mințit. Spre exemplu, în 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria. 

În opinia lui Gospodarenco, aceste credite vor avea un impact negativ pe termen lung. „El s-a creditat în primul rând de la băncile comerciale. Scopul unei bănci comerciale este să facă profit. Respectiv, creditele au o rată a dobânzii de la 10% la 16%. 16%, vă dați seama ce înseamnă asta? Când accesezi credite ieftine, la 2-3%, îți dau voie să te dezvolți, să investești în infrastructură. Dar când ei la 16%, pe termen mediu și lung tu pui orașul în primejdie”, se arată îngrijorat Gospodarenco. 

Primarul capitalei s-a arătat total deranjat de atunci când l-am întrebat despre aceste credite scumpe. „Să vă duceți să-l întrebați pe acela care fumează pe la guvern nu știu ce, de unde datoria de stat este de peste 30 de miliarde. Dar noi am să răspundem la întrebările legate de municipalitate”, a deviat din nou Ceban.

/VIDEO/ Ați parcat greșit? Sunt mari șanse să fiți amendat, dar puteți evita evacuatorul și economisi 790 de lei. Iată cum!
/VIDEO/ Ați parcat greșit? Sunt mari șanse să fiți amendat, dar puteți evita evacuatorul și economisi 790 de lei. Iată cum!
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ INVESTIGAȚIE/ „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
Va ataca decizia? Iachimovschi, după ce concursul pentru funcția de procuror general a eșuat: „Aparent, a fost viciat”
Va ataca decizia? Iachimovschi, după ce concursul pentru funcția de procuror general a eșuat: „Aparent, a fost viciat”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram