19 ianuarie 2024, ora 20:48

După ce procurorii anticorupție au cerut în instanță 7 ani de închisoare pentru Vlad Filat, în dosarul de spălare de bani, fostul premier al țării a venit cu un comentariu în care sugerează că aceasta este „nota de plată”  pentru faptul că a criticat guvernarea. Într-o postare pe Facebook, Filat susține că dosarul, pornit pe vremea lui Plahotniuc, nu ar fi trebuit să aibă continuitate. 

Ex-premierul moldovean critică guvernarea, în special pe președinta Maia Sandu, că ar fi apelat la acest dosar pentru a-l „reduce la tăcere”.

„Nu este un dosar nou – este o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc cu o vechime de 9 ani. Ce contează aceste „detalii minore” şi ce importanţă are că este vorba de un dosar făcut pe timpul şi la comanda personală a lui Plahotniuc?! Important efect să fie! Într-un stat cu adevărat democratic şi cu o justiţie corectă, acest dosar nu putea avea nici o continuitate, nemaivorbind deja de finalitate”, a scris Filat.

„Este un dosar care are la bază o declaraţie obţinută prin constrângere de procurorii lui Plahotniuc de la un om aflat atunci în detenţie şi care era în totalitate vulnerabil în fața lor. Un dosar care reprezintă un episod din alt dosar mai mare în care justiţia lui Plahotniuc mă condamnase, iar după decizia CEDO trebuie trimis la rejudecare (apropo, de rejudecare, şi aici se întâmplă lucruri „interesante”, dar la ele mă voi referi cu altă ocazie). Dar acestea şi alte momente importante nu contează nici pentru procurorii lui Plahotniuc, nici pentru Maia Sandu. Ei au un scop comun şi fac tot posibilul pentru a-l atinge”, a mai adăugat Vlad Filat.

Filat susține că ar fi fost atenționat de mai multe ori „să fie mai atent atunci când dă aprecieri guvernării”, însă nu a precizat din partea cui au venit atenționările. 

„Ce pot eu să le răspund acestor „promotori ai democraţiei şi statului de drept” decât că: Puteţi să intentaţi în fiecare zi câte un dosar cu procurorii voştri de buzunar, puteţi pune toată procuratura să lucreze doar împotriva lui Vlad Filat, nu veţi reuşi să mă reduceţi la tăcere, să mă distrugeți. Pentru că eu puterea mea de a rezista o alimentez dintr-un izvor, la care voi şi regimurile voastre criminale nu aveţi şi nu veţi avea acces niciodată!”, a mai scris Vlad Filat în postarea de pe Facebook.

Pentru că este vizat numele președintei Maia Sandu în postarea lui Vlad Filat, am încercat să obținem o reacție de la Președinție. Nu ni s-a răspuns deocamdată la mesaje. Vom reveni cu o reacție imediat ce o vom obține. 

Amintim că procurorii au cerut vineri, 19 ianuarie, pentru Vlad Filat 7 ani de închisoare în dosarul de spălare a banilor. De asemenea, acuzatorii au solicitat de a încasa de la Filat, în contul statului, suma de 12,8 milioane de lei, contravaloarea banilor ce au constituit obiectul spălării banilor.

Dosarul în care ex-premierul Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari a fost transmis în judecată în 2018. Fostului premier i se incriminează că în 2013 a achitat unei firme de consultanţă din SUA suma de 12.847.902 lei pentru servicii de promovare a imaginii PLDM, formațiune pe care o conducea, în campania electorală din 2014. Se presupune că acești bani ar fi provenit din acţiuni de corupţie prin care a fost devalizată Banca de Economii.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.