Alarmele aeriene au fost pornite noaptea trecută în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv Odesa, Nikolaev, Herson, Zaporojie, Harkov. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării acuză Kievul că a lansat atacuri în peninsula ocupată Crimeea, dar și în alte patru regiuni rusești. Între timp, apar tot mai multe zvonuri că Valeri Zalujnîi, comandantul șef al armatei ucrainene ar fi fost demis.
UPDATE Ministerul ucrainean al Apărării a infirmat, luni seară, informațiile care au circulat timp de câteva ore, potrivit cărora comandantul forțelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, ar fi fost demis. "Dragi jurnaliști, vă răspundem imediat tuturor: nu, nu este adevărat", a precizat ministerul pe Telegram. Administrația prezidențială a dezmințit, de asemenea, zvonurile. Luni seara, pe rețelele de socializare din Ucraina s-au răspândit informațiile conform cărora Zelenski l-a eliberat pe Zalujnîi de la comanda armatei, acestea fiind preluate și de câțiva jurnaliști occidentali. Una dintre surse a susținut că lui Zalujnîi i s-ar fi oferit un post de ambasador într-o țară europeană, iar acesta ar fi refuzat propunerea. Un jurnalist ucrainean a scris că în locul generalului ar fi fost numit Kirilo Budanov, șeful spionajului militar. În ultimele luni zvonurile despre o dispută între Zelenski și Zalujnîi au ajuns în spațiul public. Totuşi, este posibil să nu existe niciun conflict între cei doi și aceste informații să fie întreținute de Rusia.
UPDATE Europarlamentarul leton Tatjana Ždanoka a colaborat timp de aproape 20 de ani cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB (fostul KGB). Ea a fost racolată în 2004, potrivit unor emailuri consultate de publicația rusă independentă The Insider, centrul pentru jurnalism de investigație Re:Baltica din Letonia și ziarul suedez Expressen. Ždanoka și-a raportat cu conștiinciozitate activitățile către serviciile ruse de informații și le-a ajutat să se infiltreze în UE. Ea a fost motivată în primul rând de ideologie, mai degrabă decât de câștiguri materiale. În 2005, aceasta a intrat în contact cu Dmitri Gladei, un ofițer FSB din Sankt Petersburg, și a continuat să se întâlnească cu el în Europa și în Rusia. Deși susține că nu cunoștea cu ce se ocupa Gladei, emailurile sale arată că îi cerea scuze fiindcă nu a trimis informațiile promise de la Strasbourg și pentru că nu a organizat audieri în Parlamentul European despre protestele de la Tallinn privind mutarea unui monument pentru un soldat sovietic. În 2013, Ždanoka a început să corespondeze cu alt ofițer FSB. De asemenea, ea a ajutat alt agent rus să obțină viză Schengen ca să viziteze Parlamentul European.
UPDATE O investigația a fost deschisă cu privire la acuzațiile aduse Tatjanei Ždanoka, iar dezvăluirile sunt tratate "foarte serios", a spus un oficial al Parlamentului European citat de Politico. Ždanoka neagă informațiile despre colaborarea sa cu spionajul rus: "Nu mă voi lăsa intimidată de acuzații false. Nu am fost niciodată asociată cu KGB… și nu am colaborat cu niciun serviciu de informații", a spus ea, într-o înregistrare video postată pe Facebook.
UPDATE Rusia a lansat 35 de drone şi două rachete ghidate asupra infrastructurii militare din apropierea frontului şi altor regiuni din Ucraina, au anunţat marţi forţele aeriene ucrainene citate de Reuters. Antiaeriana a distrus 15 drone. Nu este clar ce s-a întâmplat cu dronele care nu au fost distruse şi cu cele două rachete lansate de pe sisteme sol-aer S-300, cu rază lungă de acţiune, notează sursa citată. De asemenea, artileria rusă a bombardat peste 130 de zone locuite din regiunile Cenișev, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaiev.
UPDATE Cinci oameni au murit în urma atacurilor aeriene lansate de ruși în ultimele 24 de ore asupra unor localități din nordul și estul Ucrainei. Obuzele rusești au ucis patru persoane în două sate din regiunea Sumî, lângă granița cu Rusia. Regiunea e atacată frecvent de ruși. De asemenea, o femeie a murit într-un atac asupra orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, au declarat oficialii locali. Statul Major al forțelor armate ucrainene a anunțat că militarii au respins 13 atacuri rusești în jurul orașului Avdiivka în ultimele 24 de ore.
UPDATE Cel puțin o dronă a lovit rafinăria Slavneft-Ianos, în apropiere de Moscova. Mihail Evraev, guvernatorul regiunii Iaroslavl, a susținut că un atac cu drone a fost prevenit de sistemul de bruiaj electronic al rafinăriei, însă localnicii au scris pe rețelele de socializare că din mai multe părți ale orașului s-a auzit o explozie. Potrivit presei ruse, nimeni nu a fost rănit, iar muncitorii au fost trimiși acasă.
UPDATE Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, le-a transmis cetățenilor ruși să se pregătească pentru un lung "război proxy" cu Occidentul. "În repetate rânduri, dușmanul a venit cu foc și sabie pe pământul nostru. Iar acum Statele Unite, NATO și sateliții lor, prin mâinile regimului nazist de la Kiev și ale tot felul de mercenari, duc un război prin proxy (indirect - n.red.) împotriva poporului și a statului nostru, ceea ce lumea anglo-saxonă nu va înceta nici măcar la sfârșitul 'fazei fierbinți' a conflictului din Ucraina", a spus acesta.
UPDATE O pensionară în vârstă de 72 de ani a fost condamnată la cinci ani și jumătate de închisoare pentru că ar fi distribuit o postare online despre victimele militare ale Rusiei în Ucraina, au declarat luni organizațiile pentru drepturile omului, relatează Moscow Times.
UPDATE Un război la scară largă continuă în Ucraina împotriva rușilor, iar fostul reprezentant special al Departamentului de Stat al SUA pentru afacerile de stat ucrainene, membru de onoare la Centrul de analiză a politicilor europene Kurt Volker consideră că Federația Rusă va continua să atace teritoriul ucrainean cu drone și rachete. Partea ucraineană va deveni mai bună în utilizarea tuturor tehnologiilor inovatoare, în special a dronelor navale, pentru atacuri împotriva forțelor ruse atât pe propriul pământ, cât și în Federația Rusă, a spus expertul în prognoza sa despre război. În opinia sa, partea americană va continua să sprijine apărarea antiaeriană a Ucrainei și trebuie să facă mai mult pentru a consolida producția de produse de apărare, inclusiv de muniție.
UPDATE Comandantul-șef al Ucrainei, Valeri Zalujnîi, posibil să fi fost demis pe 29 ianuarie, potrivit surselor Kyiv Independent și ale altor câteva trusturi de presă ucrainene. Pe site-ul președintelui Volodimir Zelenski nu a fost încă publicat niciun decret oficial. O sursă Kyiv Independent din cadrul Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat că Zalujnîi a fost concediat. Nici Zalujnîi, nici Zelenski nu au făcut încă niciun comentariu public, potrivit Hotnews.
UPDATE Armata rusă susține că a doborât 21 de drone noaptea trecută, în mai multe regiuni și peste Crimeea ocupată temporar. Ministerul rus al Apărării a raportat că 21 de drone ar fi fost doborâte și interceptate peste noapte: 11 dintre ele peste Crimeea anexată, 5 peste regiunea Belgorod, 3 peste regiunea Briansk și încă una peste regiunile Kaluga și Tula. În același timp, dimineața din Crimeea a fost și ea alarmantă. Potrivit paginilor publice din Crimeea, o explozie puternică a avut loc în regiunea Saki. Martorii oculari spun că pereții caselor lor s-au cutremurat și au declanșat alarmele mașinilor.
UPDATE O victorie a Rusiei în Ucraina ar putea duce la „distrugerea” NATO - cel puțin a modului în care Alianța Nord-Atlantică este în prezent structurată. Pentru a evita un astfel de scenariu, Occidentul trebuie să furnizeze Kievului de cel puțin trei ori mai mulți bani decât alocă în prezent Rusia lui Putin pentru armată și înzestrare. Astfel, dacă Federația Rusă a anunțat că va aloca în 2024 un buget de 100 de miliarde de dolari strict în scopuri militare, țările occidentale trebuie să livreze Ucrainei echivalentul a cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an - practic echivalentul PIB-ului României. Iar acest ajutor va trebui continuat an de an, până la asigurarea victoriei forțelor Kievului, se arată într-o analiză publicată de Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI). Totodată, experții militari britanici au atras atenția că, în cazul unui conflict militar NATO-Rusia, stocul de muniții de artilerie al Marii Britanii s-ar epuiza în 7 zile, iar cel al Germaniei în doar 2 zile.
UPDATE În noaptea de 30 ianuarie, armata rusă a continua să atace Ucraina cu vehicule aeriene fără pilot, armata raportând cel puțin cinci grupuri de UAV în spațiul aerian al țării. Alarma a fost declanșată în regiunile Odesa, Nikolaev, Herson, Zaporojie, Dnepropetrovsk, Donețk, Harkov, Dnepropetrovsk, Kirovograd, Poltava și Cerkasi, scrie Unian.
UPDATE „Sunt recunoscător fiecărui vecin al nostru - fiecărei țări, fiecărui lider - care este dispus să aibă relații complet pragmatic și reciproc benefice, și să susțină implementarea acordurilor noastre. Productivitatea cu fiecare vecin din Uniunea Europeană este necesară. Mulțumesc tuturor celor din lume care ajută! Mulțumesc tuturor celor care lucrează în beneficiul Ucrainei, în beneficiul războinicilor noștri, astfel încât Forțele noastre de Apărare și Securitate să aibă capacități sporite. Slavă Ucrainei!”, a spus Volodimir Zelenski, în discursul de luni seara.
