01 februarie 2024, ora 15:05

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat, joi, la anunțul liderilor europeni despre obținerea unui acord pentru ajutorul acordat țării sale, spunând despre acesta că este „o dovadă în plus a unității puternice a Uniunii Europene”. 

„Este foarte important că decizia a fost luată de cei 27 de lideri, ceea ce dovedeşte încă o dată unitatea puternică a UE”, a scris Zelenski pe Twitter. „Acest ajutor va consolida stabilitatea economică şi financiară pe termen lung, ceea ce nu este mai puţin importantă decât asistenţa militară” a continuat liderul de la Kiev.

Liderii statelor membre ai Uniunii Europene au ajuns joi la un acord cu privire la mecanismul de sprijin de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, la doar câteva minute de la începerea summitului.

Votul a avut loc pe fundalul temerilor că președintele Ungariei, Viktor Orban, va bloca pachetul de ajutor, așa cum a mai făcut-o la summitul european din decembrie anul trecut.

Anterior, premierul ungar, Viktor Orban, şi-a exprimat public respingerea faţă de aderarea Ucrainei la UE, motivând-o prin încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia, corupţia din Ucraina şi efectele negative pe care o intrare a Ucrainei în UE le-ar avea asupra altor state membre.

05 februarie 2025, ora 19:06

Serviciile norvegiene de securitate internă au estimat miercuri, 5 februarie, drept „probabilă” o tentativă de sabotaj a serviciilor de informații ruse împotriva Norvegiei în 2025, în special pentru a împiedica furnizarea de ajutor Ucrainei, informează AFP, conform Agerpres și hotnews. 

Șefa Serviciilor de Securitate Internă (PST), Beate Gangas, a precizat că, de la sfârșitul anului 2023, au avut loc mai multe zeci de acțiuni similare în Europa, însă până acum nu a fost identificat niciun caz dovedit de sabotaj în Norvegia.

Cu toate acestea, PST estimează drept „probabil” ca serviciile de informații ruse să încerce să întreprindă acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte în Norvegia în 2025”, a declarat Beate Gangas în timpul prezentării evaluării anuale asupra amenințărilor ce vizează țara.

„Obiectivul unor eventuale acțiuni ar fi acela de a împiedica livrările noastre către Ucraina sau de a influența în sens negativ opinia publică referitor la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat ea.

Norvegia, țară membră a NATO, are cu Rusia o frontieră terestră de 198 de km în Arctica, precum și o frontieră maritimă în Marea Barenț.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat semnificativ de la începutul invaziei la scară mare declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

„În ceea ce privește actori statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare la adresa securității în Norvegia”, a mai spus Gangas.

Contactată de AFP, ambasada Rusiei la Oslo nu a reacționat imediat.

Autoritățile norvegiene au stabilit să aloce 135 de miliarde de coroane (11,5 miliarde de euro) ajutor civil și militar Ucrainei în perioada 2023-2030.

De la începutul războiului în 2022, țara scandinavă a depășit Rusia și a devenit primul furnizor de gaz natural în Europa. „Infrastructurile energetice norvegiene ar putea fi de asemenea o țintă de sabotaj în anul ce urmează”, a mai scris PST în raport.

Serviciile norvegiene au informat de asemenea despre un risc de spionaj „semnificativ” provenind din China, care „ar urma să se amplifice”, dar și din partea Iranului și a Coreei de Nord.