26 februarie 2024, ora 14:54

Ucraina are cele mai mari șanse să câștige Eurovision Song Contest 2024. Cel puțin asta indică casele de pariuri, potrivit cărora țara are 17% șanse de câștig, fiind urmată de Croația - 10%, Italia, Islanda și Belgia.

Alyona Alyona & Jerry Heil vor duce flagul Ucrainei la Eurovision cu piesa „Teresa & Maria”.

Republica Moldova, care e reprezentată de Natalia Barbu, este cotată pe locul 34 din cele 37 de țări participante. 

Pe ultimul loc, s-ar clasa Albania, iar Malta ar prinde penultimul loc, potrivit eurovisionworld.

Până acum, 29 de state și-au selectat reprezentantul pentru Eurovision 2023. Toate țările participante au timp până la finalul lunii martie să confirme artiștii care vor lua parte la concurs.

TV8.md reamintește că orașul Malmö din Suedia găzduiește Eurovision 2024. Organizatorii concursului au anunțat că ediția din 2024 va uni țările participante la Malmö Arena. Semifinalele vor avea loc pe 7 și 9 mai, iar marea finală - pe 11 mai.

United By Music (Uniți prin muzică) va fi sloganul oficial și permanent al Concursului Muzical Eurovision începând din 2024.

Cea de-a 68-a ediție a Eurovision Song Contest va avea loc în Suedia, după ce Loreen a câștigat trofeul la ediția din 2023. Aceasta a acumulat 583 de puncte. Republica Moldova, reprezentată de Pasha Parfeni, s-a clasat pe locul 18 cu 96 de puncte.

37 de țări vor participa la Eurovision 2024: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Marea Britanie.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) și radiodifuzorul SVT au dezvăluit deja primele imagini ale conceptului scenei Eurovision 2024, pe care cei 37 de participanți vor cânta la Malmö. Potrivit organizatorilor, Arena Malmö va fi plină cu LED-uri în luna mai. Scena va fi în formă de cruce și va fi plasată în mijlocul publicului, creând o experiență de 360 ​​de grade.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?