28 februarie 2024, ora 14:58

La așa-zisul congres al „deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului s-a aprobat rezoluția prin care solicită Federației Ruse „să apere Transnistria și cei 220.000 de cetățeni ruși”.

Potrivit primului punct din așa-numitul proiect de rezoluție,  Tiraspolul se adresează Consiliul Federației și Dumei de Stat a Rusiei cu scopul de a „întreprinde măsuri pentru protecția Transnistriei și a celor peste 220 de mii de cetățeni ruși, în fața presiunilor venite din partea Republicii Moldova”.

De asemenea, așa-zișii aleși de la Tiraspol cer de la ONU, dar și alte organizații internaționale, „implicarea pentru ca Moldova să-și reducă presiunile asupra zonei”. 

Totodată, potrivit documentului, rezoluția urmează să fie transmisă către: Secretarul General al ONU, participanții la procesul de negociere în formatul „5+2”, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Parlamentul European, Adunarea interparlamentară a CSI și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Reuniunea de la Tiraspol are loc cu o zi înainte de un discurs în parlamentul rus, pe care urmează să îl rostească Vladimir Putin, pe 29 februarie.

Autoritățile centrale de la Chișinău au reiterat miercuri dimineață că că așa-numitul Congres nu este decât un eveniment propagandistic, care are scopul de a „isteriza societatea”. Totodată, reprezentanții Guvernului au susținut că nu există pericol de destabilizare a situației din regiunea transnistreană.

„Vrem să spunem foarte  clar și ferm că nu există pericole de escaladare și destabilizare a situației din regiunea transnistreană. Este o altă campanie de isterizare a societății în jurul așa-numitului eveniment de la Tiraspol. (...). Reiterăm că regiunea transnistreană este aliniată la obiectivele de pace și securitate ale Republicii Moldova. Este un alt eveniment propagandistic, care nu-și merită titlurile tensionate din buletinele de știri”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Cabinetului de miniștri.

În același context, într-un comentariu după anunțul de la Tiraspol, Daniel Vodă a menționat că Biroul de Reintegrare va veni ulterior cu o reacție.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.