28 februarie 2024, ora 23:34

Așa-zisul congres care a avut loc în 28 februarie la Tiraspol nu generează motive serioase de îngrijorare. Opinia a fost exprimată de deputatul PAS, Vitalie Jacot, în cadrul emisiunii „Alternativa” de la TV8. Jacot consideră că în spatele organizării acestui eveniment în stânga Nistrului ar sta Moscova, care urmărește să destabilizeze situația în Republica Moldova. 

„Autoritățile ruse au încercat, în cadrul unui război hibrid, să testeze starea de spirit din regiunea transnistreană și reacția Chișinăului. Scopul este, de asemenea, de a agrava situația și a provoca panică în rândul populației, iar acesta a fost parțial un succes”, a subliniat Vitalie Jacot.

În opinia deputatului PAS, Kremlinul nu va renunța la încercările sale de a submina situația în Moldova.

„Posibil că Rusia va întreprinde noi pași în această direcție, însă regiunea transnistreană nu este pregătită de o eventuală agravare a situației. Ei, la fel ca și noi, au nevoie de o conviețuire normală”, a subliniat deputatul Vitalie Jacot.

Menționăm că, așa-zișii aleși locali din stânga Nistrului, s-au reunit miercuri, 28 februarie, pentru a discuta, potrivit declarațiilor vicepreședintei consiliului suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Galina Antiufeeva, probleme economice. Ședința vine pe fondul unor speculații că ei ar putea cere anexarea regiunii la Federația Rusă. De altfel, la așa-numitul congres, așa-zisul congres al „deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului s-a aprobat rezoluția prin care solicită Federației Ruse „să apere Transnistria și cei 220.000 de cetățeni ruși”.

Potrivit primului punct din așa-numitul proiect de rezoluție,  Tiraspolul se adresează Consiliul Federației și Dumei de Stat a Rusiei cu scopul de a „întreprinde măsuri pentru protecția Transnistriei și a celor peste 220 de mii de cetățeni ruși, în fața presiunilor venite din partea Republicii Moldova”.

De asemenea, așa-zișii aleși de la Tiraspol cer de la ONU, dar și alte organizații internaționale, „implicarea pentru ca Moldova să-și reducă presiunile asupra zonei”. 

Totodată, potrivit documentului, rezoluția urmează să fie transmisă către: Secretarul General al ONU, participanții la procesul de negociere în formatul „5+2”, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Parlamentul European, Adunarea interparlamentară a CSI și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Biroul Politici de Reintegrare a venit cu o reacție referitor la așa-zisul congres al „deputaților de toate nivelurile” din stânga Nistrului. „Vicepremierul pentru reintegrare și Biroul politici de reintegrare resping declarațiile propagandistice venite de la Tiraspol, amintind că regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu Uniunea Europeană, avantajoase pentru toți cetățenii”, este reacția oficială a Biroului Politici de Reintegrare.

12 decembrie 2024, ora 18:09

La mai bine de o lună de la turul doi al prezidențialelor, fenomenul coruperii pasive a alegătorilor a ajuns să fie discutat și în plenul Parlamentului. Procuratura Generală, CNA și SIS au prezentat astăzi rapoarte și au răspuns la întrebările deputaților. Din 84 de dosare penale pornite de procurori, în instanță au fost transmise doar 14. Totodată, doar 4 la sută din valoarea totală a amenzilor eliberate pe numele celor care și-au vândut votul au ajuns în bugetul statului.

După șeful Centrului Național Anticorupție, la tribuna Parlamentului a prezentat un raport și directorul SIS. Alexandru Musteață a explicat în detalii cum rușilor, prin intermediul fugarului Ilan Șor, le-a reușit să corupă alegătorii din țara noastră, inclusiv preoții care ar fi primit câte 1.000 de dolari pentru a face propagandă anti-UE. 

Alexandru Musteață afirmă că una dintre principalele organizații rusești, camuflate de oamenii lui Șor se numește „Evrazia” și că rușii au testat-o pe teritoriul țării noastre, în timp ce o filială similară funcționează deja într-un alt stat. Deputata BCS, Diana Caraman a fost prima care a adresat întrebări șefului SIS.

„- Pe dumneavoastră tot pot să vă cumpere, dacă vorbiți în general despre corupție. Omul care are o poziție clară și dacă este mulțumit de guvernare, nu poate fi cumpărat. Puteți să spuneți oficial, dacă aveți informația, de exemplu despre colaborarea mea cu vreun angajat al ambasadei Rusiei sau demnitari din Federația Rusă. Puteți să spuneți asta, dacă este. Chiar îmi este personal interesant”.

Tot la acest subiect, la tribună a fost audiat și procurorul general. Ion Munteanu a declarat că din 84 de dosare pornite pe faptul coruperii alegătorilor, 14 au fost transmise în judecată. 

În timpul campaniei electorale și cu câteva luni înainte, ofițerii de investigație au efectuat peste 500 de percheziții în toată țara. În aceste dosare sunt vizate peste 150 de persoane, printre care și deputați afiliați fugarului Șor, iar valoarea bunurilor sechestrate ajunge la 57 de milioane.