29 februarie 2024, ora 23:26

Procurorul general interimar Ion Munteanu, candidat la șefia PG, depunctat de membra Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, consideră că decizia de anulare a concursului a fost una corectă și necesară. Munteanu nu este ferm convins că a primit, din greșeală, 3,5 puncte în loc de 8,5 din partea membrei CSP, deși susține că nu are nicio problemă personală cu aceasta. Declarațiile au fost făcute de Ion Munteanu, în cadrul unei intervenții telefonice în direct, în ediția de joi, 29 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Această decizie este, după mine, una asumată. Era o decizie necesară, atâta timp cât asupra acestui concurs planează o doză de neclaritate, să nu zic o doză de viciere. Acest concurs este, în opinia mea, cel mai important exercițiu pentru actualul CSP. Era foarte important să fie maxim de transparent și maxim de corect încât să nu creeze nimănui niciun dubiu în raport cu corectitudinea înaintării candidatului pentru funcția de procuror general”, a declarat Ion Munteanu.

„Nu sunt absolut convins despre această întâmplare, am opiniile mele pe care cred că o să le țin pentru mine. Nu am nicio problemă cu doamna Vîrlan, nu cred că am avut vreodată oportunitatea să vorbesc cu dumneaei față în față, cred că sunt alte subtilități până la urmă”, a adăugat Munteanu.

Procurorul general interimar a mai subliniat că nu intenționează să mai candideze la șefia PG dacă nu vor fi schimbate regulile concursului.

„Cu siguranță, trebuie schimbate regulile, cu siguranță, acest concurs trebuie să fie mult mai transparent și deja atunci o să fie decis. În actualele condiții, eu nu am de gând să mai candidez. Ar trebui să fie inclusiv publicate fișele și să fie exclusă posibilitatea deliberării. Deliberăm ce? Eu vreau să știu ce se discută în raport cu fiecare candidat după fiecare interviu”, a menționat Ion Munteanu. 

TV8.md reamintește că pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru șefia Procuraturii Generale, după ce un membru CSP nu a putut argumenta de ce i-a oferit un punctaj suspect de mic candidatului Ion Munteanu, actual procuror general interimar. 

Deși președintele CSP, nu a operat cu nume, din tabelul făcut public pe pagina Consiliului în care este indicat punctajul pentru fiecare candidat în parte, observam că membra consiliului, Olesea Vîrlan, a acordat candidatului Ion Munteanu un punctaj total de 3,5 la proba interviu, creând o discrepanță majoră față de evaluarea celorlalți membri.

Astăzi, 29 februarie, Olesea Vîrlan, a venit cu o reacție după ce i-a acordat cel mai mic punctaj candidatului la funcția de procuror general, Ion Munteanu, iar ca rezultat, concursul a fost încetat. Aceasta spune că „s-au strecurat anumite greșeli” în evaluarea ei și că trebuia să-i ofere lui Ion Munteanu 8,5 puncte, nu 3,5 așa cum s-a întâmplat.

„În orice calcule au loc toate greşelile posibile. Orice evaluare are o doză de subiectivism. Orice eroare în domeniul juridic poate fi corectată prin mijloace juridice.  Ca membru al Consiliului Superior al Procuraturii mă conduc de Lege și imparțialitate. Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine. De data aceasta, itemii evaluării au arătat un conținut confuz”, a spus membra CSP.

Vîrlan mai menționează că nu are obiecții personale față de procurorul general interimar și nici față de ceilalți candidați. În aceste condiții, un calcul simplu arată că actualul procuror general interimar ar fi acumulat cele mai multe puncte, în urma probei de interviu cu membrii CSP și nicidecum Octavian Iachimovschi, șef-adjunct la Procuratura Anticorupție.

În ediția de joi, 29 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă i-a sugerat colegei sale, Olesea Vîrlan, să demisioneze după scandalul cu depunctarea lui Ion Munteanu, candidat la funcția de procuror general, fapt care a dus la anularea concursului. Într-o intervenție live,  Obadă a subliniat că va renunța la șefia CSP dacă Vîrlan refuză să își părăsească fotoliul.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 10 zile. Într-un comentariu pentru TV8, procurorul Octavian Iachimovschi, candidatul care a obținut cel mai mare punctaj, ne-a spus că după ce va face cunoștință cu încheierea CSP, va decide dacă va ataca sau nu decizia la instanța superioară. 

Amintim că în luna octombrie anul trecut, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie 2023. În concurs au fost înregistrați șase candidați, doi dintre aceștia au fost excluși înaintea probei interviu.

Postul de procuror general a devenit vacant după ce șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul prin care procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție, iar concursul a fost anunțat pe 22 octombrie, fiind ulterior prelungit până pe 29 decembrie.

Pe 28 decembrie, majoritatea parlamentară a votat în prima lectură simplificarea procedurii de alegere a procurorului general. Acesta ar urma să fie ales din cei care vor obține majoritatea voturilor din partea Consiliului Superior al Procurorilor. Până acum, acesta era ales după cel mai mare punctaj oferit de membrii CSP după etapa interviu. 

Proiectul privind procedura de selecție a procurorului general a fost criticat de mai multe ONG-uri. În declarația semnată de 17 organizații non-guvernamentale este menționat că proiectul votat la 28 decembrie 2023, în prima lectură de Legislativ, „reduce din transparența și meritocrația procesului de selectare a procurorului general și reprezintă un regres față de situația existentă”.

Ulterior, proiectul respectiv a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței din 18 ianuarie a Parlamentului. Solicitarea a fost făcută în plen de autorul proiectului, Igor Chiriac. Contactat de TV8, deputatul PAS a comunicat că proiectul urmează să fie reexaminat și completat și apoi va fi prezentat din nou în Parlament, după ce va fi avizat de Comisia juridică, numiri şi imunități.

26 decembrie 2024, ora 18:05

Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o criză energetică din 1 ianuarie. Autoritățile ne îndeamnă să economisim lumina, mai ales în orele de vârf, dar cât de important este acest lucru? Expertul economic Eugen Muravschi explică faptul cum reducerea consumului de energie electrică poate preveni deconectările, reduce plata facturilor, dar și ce vină poartă Rusia pentru situația complicată în care ne-am putea pomeni.

„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog.

De ce primim mai puțină energie de la Cuciurgan?

Centrala de la Cuciurgan, principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, a fost afectată de atacurile rusești asupra rețelei electrice ucrainene, care au avariat stația electrică Podolsk. 

Din cauza acestui atac, Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care absorbea surplusul de energie produs de Cuciurgan, a fost oprită, iar centrala a fost nevoită să închidă unul dintre cele trei blocuri de producție. Astfel, Republica Moldova primește doar jumătate din energia necesară de la Cuciurgan, iar deficitul este acoperit prin importuri din România, mult mai scumpe.

„Iată cum un bombardament rus în Ucraina duce direct la scumpirea electricității în Republica Moldova, iar când politicienii pro-ruși din Moldova ne spun că dacă ei ar fi la putere, n-am fi avut nicio problemă cu energia, putem să-i întrebăm cum ar fi prevenit ei oprirea uzinei de la Rîbnița”.

Situația s-ar putea înrăutăți din 1 ianuarie

Situația energetică s-ar putea complica și mai mult din 2025. Rusia ar putea să oprească complet livrările de gaz către stânga Nistrului, ceea ce înseamnă că malul drept al Nistrului nu va mai beneficia deloc de energie electrică de la Cuciurgan. În acest context, Moldova va trebui să importe între 600 și 650 de megawați de energie din România, acoperind aproximativ 60% din necesar.

Până în prezent, un megawatt-oră de la Cuciurgan costa aproximativ 61 de euro, dar prețurile pentru energia importată din România vor fi mult mai mari. Contractul existent cu Nuclearelectrica presupun un preț de 80 de euro, iar energia achiziționată de pe bursă poate fi și mai scumpă.

Muravschi a subliniat că „prețul la bursă poate fi de până la 8 ori mai mare în orele de vârf decât în cele de consum minim”. De aceea, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia, mai ales în intervalele 07:00 - 11:00 și 18:00 - 23:00.

Trebuie să economisim mai mult ca niciodată?

Răspunsul este clar: da, trebuie să economisim mai mult ca niciodată! Expertul a explicat că fiecare consumator poate contribui la reducerea impactului crizei energetice prin economisirea energiei, în special în orele de vârf. Reducerea consumului, cum ar fi stingerea luminilor inutile și evitarea utilizării electrocasnicelor mari în intervalele de consum maxim, poate ajuta la evitarea unor creșteri semnificative ale facturilor și la prevenirea deconectărilor.

„Deficitul este cel mai mare seara, când cu toții revenim acasă, pornim becurile, televizoarele, ceainicele electrice, punem rufele la spălat și așa mai departe. Atunci noi suntem nevoiți să importăm mai multă energie de pe bursa din România, când prețurile sunt triple față de Cuciurgan”. 

Ce soluții avem

Autoritățile moldovene încearcă să găsească soluții pe termen scurt pentru a compensa deficitul de energie. Termoelectrica va putea produce aproximativ 50 de megawați suplimentari, iar autoritățile iau în considerare restricționarea exporturilor de energie regenerabilă pentru a suplini deficitul. Totuși, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a preveni o creștere semnificativă a prețurilor.

„Este important însă să facem tot posibilul să evităm potențialele deconectări ca să acoperim deficitul de energie. Trebuie nu doar să creștem oferta, dar și să scădem cererea, adică să reducem consumul mai ales în orele de vârf, atunci când deficitul este cel mai grav, iar prețul cel mai scump în România, prețul pe bursă al energiei electrice poate fi și de 8 ori mai mare în orele de vârf față de orele cu cel mai scăzut consum. Cu cât mai puțin va trebui să importăm de pe piața liberă sau în regim de avarie, cu atât mai puțin va trebui să ajustăm tarifele și cu atât mai mult vom reduce riscul deconectării lor”, a punctat Eugen Muravschi.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.