Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari. Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.
Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură. În felul acesta, Primăria Chișinău își propune să economisească aproape 400 de milioane de lei. „Ion Ceban a făcut așa sărbători, a cheltuit atâția bani și a împrumutat bani. Bine! Oare chiar nu se găsesc bani să susțină mamele cu copii?”, s-a întrebat o doamnă. O altă femeie, venită la protest, spune că nu știe ce să facă cu copilul după ore. „Am o fetiță în clasa I. Domnule Ivan Ceban, ce fac eu cu copilul de clasa I după ore? Îl aduc la primărie? Vin aici, cu dumneavoastră împreună, să munci cu copii lângă noi. Dacă ați găsit bani pentru luminițe, concerte scumpe, pentru artiști scumpi, vă rugăm frumos, nu tăiați din alimentația copiilor, din educația copiilor”, s-a revoltat femeia.
Pentru a justifica optimizările bugetare, Primăria Municipiului Chișinău a dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile centrale că nu transferă suficienți bani în bugetul municipal. „Când spun că statul ne fură și se bagă în buzunar la noi, în primul rând, ei ne transferă o sumă mizeră. Nu o să găsiți o altă capitală în lume unde există o astfel de relație între stat și capitală. Ei iau totul încolo și ne dau nouă practic nimic”, a declarat Ion Ceban într-un video postat pe pagina sa de Facebook.
Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău
În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni. „Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul capitalei.
Campania 50% pentru Chișinău a luat amploare la mijlocul lunii ianuarie și a degenerat într-un adevărat război împotriva presei și societății civile. În luptă sunt folosite toate instrumentele aflate la dispoziția Primăriei.
Mesaje războinice sunt auzite zilnic de zeci de mii de călători din transportul public din Chișinău. Vocea din difuzoare îndeamnă chișinăuienii să semneze petiția lansat de primarul Ion Ceban cu privire la restituirea taxelor. Zeci de mii de pliante, cu același conținut, au invadat străzile capitalei și scările blocurilor.
Consilierul municipal, Victor Chironda, spune că nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit primăria pentru această campanie. „Nimeni nu știe din ce surse este finanțată această campanie. Nimeni nu știe din ce surse sunt plătite toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze”, ne-a spus concilierul municipal.
Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri. Ilie Ceban ne informează totuși că până acum au fost cheltuite 45 mii de lei.
Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite. O asemenea practică nu am văzut. Asta nu este normal, ca să fie livrate 50% capitalei. Toate afacerile se află de obicei în capitală, 80% din PIB-ul unei țări se formează în capitală. Nu poți să dezvolți doar Chișinăul și să lași restul orașelor și comunelor doar cu veniturile lor, care sunt foarte mici. Plus valoarea asta trebuie împărțită. Asta este o practică internațională”, a declarat Gospodarenco pentru Cutia Neagră.
Victor Chironda consideră că scopul campaniei este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ceban. „Această campanie este mai mult o acțiune de propagandă și piar a primarului, ca să se scuze că face aceste tăieri din bugetele sociale”, crede Chironda.
Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?
Cutia Neagră Plus a încercat să verifice argumentul primarului legat de reducerea transferurilor de la bugetul de stat. Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Au crescut de aproape două ori și veniturile din taxe și impozite - 1,2 miliarde în 2020 și 2 miliarde în 2024.
Ion Ceban ne-a acuzat că am operat cu date false. „Aveți cifre eronate - Avem cifre din…. - De unde? De la cei care au tăiat 500 milioane de la educație anul trecut, în comparație cu anul acesta? - Cifrele sunt din bugetul dumneavoastră provizoriu”.
În 2019, pe când Ion Ceban era candidat la primărie, susținea că în Chișinău fonduri sunt mai mult decât suficiente, dar sunt prost gestionate. „Este problemă de administrare fiscală, administrare financiară. Astăzi avem așa bani (n.r. arătând până la nivelul gâtului), credeți-mă! Foarte mulți bani avem în municipalitate”, declara în 2019 Ceban.
La patru ani distanță, ajuns primar, Ion Ceban a schimbat macazul. Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus ce l-a făcut să-și schimbe poziția, primarul a dat vina pe guvernarea PAS. „Un Recean, un Spînu, un Alaiba, și-o băgat laba în bugetul municipal și au scos de acolo bani, sau, ne-a pus presiune suplimentară pe niște lucruri care nu țin de competența noastră”, se scuză acesta.
Tot în 2019, viitorul edil chiar promitea o majorare a compensațiilor la căldură până la 60% din costul facturii. „Astăzi, acoperim, prin recalcul, 40% din facturile pentru perioada rece. Voi majora, împreună cu colegii, până la 60%. Îl rog foarte mult (n.r. pe Andrei Năstase), să termine această retorică anti-oameni, care nu au capacitate. Nu voi admite anularea compensațiilor. Din contra, vom mări asistența pentru fiecare categorie de locuitori ai municipiului”, propitea atunci Ion Ceban.
În 2024, chișinăuienii nu vor mai primi aceste compensații. Ion Ceban are o explicație și la asta: „Acum, există condiții egale pentru toată lumea, venite din exterior. Compensațiile se achită, se achită jumătate de factură. Și așa este corect. MUSCA Reiterez, compensația este în factură. - Din partea guvernului! - Nu e din partea guvernului, este din partea donatorilor externi, pentru toată populația Republicii Moldova. - Dar Chișinăul a renunțat anul acesta la….- Nu a renunțat la nimic, a pus în condiții egale pe toată lumea - Deci a renunțat? - Domnule! Nu mai manipulați. Cum se achita 50%, așa și se achită. Nu putem achita 120% celor care au venit 3000 și celor care au 3100 de lei - altă sumă”.
Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.
Am analizat bugetele Primăriei Municipiului Chișinău din ultimii ani, pentru a înțelege totuși din ce motive în 2024 nu au mai ajuns bani pentru elevi, familii defavorizate și persoanele cu nevoi speciale. Am descoperit că, în timp ce edilul capitalei se plânge că în bugetul Chișinăului nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.
Aflată la început de martie, Primăria Chișinău nu are încă un buget anual aprobat. Ceban și aici dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. Victor Chironda crede însă că bugetul nu a fost încă aprobat din cu totul alte cauze. „În toți anii precedenți totul s-a întâmplat exact la fel. Primăria a avut tot timpul și toate resursele necesare să adopte bugetul până la finele anului. Cauza adevărată a acestei situații este că bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023. De asemenea, nu a fost o majoritate în consiliul municipal la acea etapă și bănuiesc că până la moment au loc negocieri între partidul primarului (n.r. MAN) și Partidul Socialiștilor”, este de părere Chironda.
În acest moment primăria operează cu un buget provizoriu, care ar trebui să fie identic cu cel de anul trecut. „Un buget provizoriu este o oglindă a bugetului anului trecut. Legea 397 spune că dacă entitatea nu a aprobat bugetul cu trei zile înainte de finalizarea anului bugetar, printr-o decizie sau o dispoziție, se pune în vigoare bugetul din anul precedent. Adică formarea și executarea bugetului din anul curent se face fix ca în anul precedent”, spune expertul.
Bugetul provizoriu, aprobat prin dispoziția lui Ion Ceban, la sfârșitul lui decembrie, prevede cheltuieli pentru asistenții personali, compensații la facturi, dar și pentru grupele cu program prelungit. Spre exemplu, pentru asistența personală au fost planificate 177 milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât în 2023, pentru compensațiile la căldură, la fel ca și anul trecut, 150 milioane, iar pentru grupele cu program prelungit - sursele alocate au scăzut de patru ori, de la 72 la 18 milioane de lei. L-am întrebat pe edil de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu. Și de această dată Ion Ceban a acuzat guvernarea. „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. - Dar de ce ați planificat aceste bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, ne-a spus edilul capitalei.
Ceea ce spune primarul și legea, vine în contradicție cu mai multe modificări pe care le-am depistat în bugetul provizoriu. În timp ce a tăiat de la social, primăria a majorat substanțial cheltuielile pentru plantarea gazonului, de la 17,3 la 25 milioane, pentru asistență juridică de la 2 la 12 milioane. S-au dublat cheltuielile pentru întreținerea WC-urilor publice și au crescut cu 90% cheltuielile pentru curățarea străzilor. Pentru amenajarea trotuarelor primăria își propune să cheltuie anul acesta 225 milioane de lei, exact la fel ca și anul trecut.
Zeci de milioane de lei pentru concerte
Cea mai mare creștere a bugetelor le-au revenit activităților culturale. Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023. Banii cheltuiți pentru astfel de distracții au crescut brusc în anul electoral 2023, iar trendul este păstrat și în acest an.
Cei mai mulți bani primăria capitalei i-a cheltuit anul trecut pentru serbarea “Hramului orașului”. În 2021 pentru această serbare au fost cheltuiți 700 mii de lei, în 2022 un milion de lei, iar în 2023 bugetul a ajuns la patru milioane. Cheful, care a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegeri, a durat în premieră două zile. Pe scena din PMAN au urcat mai multe vedete naționale. Invitatul special al evenimentului a fost trupa românească Holograf. Pentru ai aduce la Chișinău, primăria a plătit peste 400 mii de lei.
Și pentru sărbătorile de iarnă primăria a băgat adânc mâna în buzunar. Trei milioane de lei a cheltuit în 2023, față de 1,1 milioane în 2022. Cu doar câteva zile înainte ca Primăria să anunțe tăierile bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali, la Chișinău artiștii făceau coadă la intrarea în scenă.
În seara dintre ani, pe scena din PMAN urcau Frații Advahov și Zinaida Julea, Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi, Dara. Invitatul special al evenimentului a fost Carlas Dreams. Pentru prestația de jumătate de oră trupa au fost plătită de primărie cu 586 mii de lei.
Un alt concert fastuos a avut loc o săptămână mai devreme, când a fost inaugurat pomul de Crăciun. Cu această ocazie specială, la Chișinău ajungea Ștefan Bănică Junior. Pentru serviciile interpretului român primăria a achitat 442 mii de lei. Alături de Ștefan Bănică au mai evoluat și câțiva artiști locali.
Alte milioane primarul a cheltuit pentru Festivalul “Te salut, Chișinău!”. Festivalul este o inovație a actualei conduceri a primăriei. În 2022 din buget au fost alocați 1,2 milioane, iar anul trecut de trei ori mai mult. Cele patru zile, cât a durat festivalul au costat primăria 3,5 milioane de lei. Aproape jumătate de milion au fost cheltuiți pentru onorariul invitatei speciale, interpreta româncă Andra. Tot din România a venit să cânte chișinăuienilor și Fuego. Pe scenă au mai urcat și alți artiști locali, aceeași care sunt invitați la toate chefurile organizate de primărie.
O altă inovație în mandatul lui Ion Ceban este și festivalul dedicat tinerilor și studenților. În 2022, Primăria a alocat 50 mii de lei pentru acest eveniment, iar anul trecut, în bugetul municipal au fost planificate 1,5 milioane de lei. La mijlocul lunii august, tinerii chișinăuieni au avut parte de un un Dj battle, iar seara pe scenă au urcat The Motans, Mohombi și Lexter
Concerte de milioane în diasporă
Dar chefurile primăriei nu s-au limitat doar la Chișinău. Pe parcursul anului 2023, primăria a organizat mai multe evenimente peste hotarele Republicii Moldova. Pe 23 iunie “Zilele Chișinăului” au avut loc la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente în bugetul municipal au fost planificați 9 milioane de lei. Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani. „Suma totală, pentru cele trei locații a fost de 900 mii de lei și a conținut cheltuieli privind deplasarea, cazarea artiștilor și în unele cazuri, cei care nu sunt angajați la Direcția cultură - onorariile respective. Sala din Viena a fost achitată de agentul economic partener din Viena. În Milano au fost colegii noștri din diasporă. Iar în Barcelona, diaspora din Barcelona, împreună cu partenerii lor de acolo, au achitat scena”, s-a apărat Ceban.
Totuși, și în 2024 Primăria Chișinău a alocat sume grase pentru chefuri peste hotare - 12 milioane de lei. Întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ion Ceban a deviat de la subiect și ne-a acuzat că am face jocurile PAS-ului. „- Am văzut că din 2023 au avut loc niște creșteri foarte mari (n.r. cheltuieli) la așa numitele activități culturale, care de fapt au fost concerte și festivaluri. Sunt aceste creșteri în scop electoral sau simte primăria nevoia să investească mai mult în cultură? - Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). - Eu mă refeream la concerte și festivaluri - Există un calendar care practic nu diferă an de an. Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați - 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, ne-a acuzat primarul Chișinăului.
În luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a organizat și un Forum Social Urban. Municipalitatea l-a prezentat ca un eveniment cu impact major, ce promovează un oraș sănătos, inovativ, eficient energetic și inclusiv. De pe site-ul de achiziții guvernamental aflăm că primăria a plătit unei companii de profil 3,7 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Alte peste 900 de mii au fost cheltuite pentru publicitate și promovare. L-am întrebat pe primar ce a avut de câștigat Chișinăul de pe urma acestui forum. Forumul Social Urban. - Da! - Dumneavoastră ați achitat 3,7 milioane, unei companii care organizează astfel de evenimente, și alte 900 de mii pentru promovare. Care este rezultatul? Ce a obținut municipalitatea? - Forumul economic, noi avem peste 500 de milioane de contracte semnate și tranzacții efectuate - Forumul Social urban domn primar! - Începem cu forumul economic, pentru că tot ați interpretat, ați manipulat și ați amăgit lumea în această privință. Mă refer la această televiziune manipulatorie. Trebuie să schimbați culoarea aici - nu mov, dar galbenă, pentru că sunteți portavocea și pampersul PAS-ului. De la forumul economic (și asta tot să dați) avem investiții și tranzacții de 500 milioane de lei. Dacă investim patru milioane ca să avem investiții de 500 de milioane, cred că este o investiție bună”, a încercat să devieze de la subiect Ceban.
Marin Gospodarenco consideră că prioritățile primăriei ar trebui să fie infrastructură socială și rutieră, iar mai apoi concertele. „Să conlucreze cu diaspora este un lucru bun. Dar când ai deficit bugetar, resurse limitate și nu investești în infrastructura socială sau a drumurilor, nu e logic să faci concerte. Este clar că asta este în detrimentul cetățeanului. Se merge pe ideea din Roma Antică - dăm la cetățeni pâine și spectacol (n.r. circ) și toți o să mă voteze. Cred că acesta este scopul. Dar dacă ne uităm că avem deficit, reiese că țara arde, dar Ion se piaptănă”, spune expertul în finanțe publice.
Primăria îngropată în datorii
În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat Ceban.
Am constatat că și de această dată Ion Ceban a mințit. Spre exemplu, în 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria.
În opinia lui Gospodarenco, aceste credite vor avea un impact negativ pe termen lung. „El s-a creditat în primul rând de la băncile comerciale. Scopul unei bănci comerciale este să facă profit. Respectiv, creditele au o rată a dobânzii de la 10% la 16%. 16%, vă dați seama ce înseamnă asta? Când accesezi credite ieftine, la 2-3%, îți dau voie să te dezvolți, să investești în infrastructură. Dar când ei la 16%, pe termen mediu și lung tu pui orașul în primejdie”, se arată îngrijorat Gospodarenco.
Primarul capitalei s-a arătat total deranjat de atunci când l-am întrebat despre aceste credite scumpe. „Să vă duceți să-l întrebați pe acela care fumează pe la guvern nu știu ce, de unde datoria de stat este de peste 30 de miliarde. Dar noi am să răspundem la întrebările legate de municipalitate”, a deviat din nou Ceban.
Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească despăgubiri pentru instigare la discriminare
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
/VIDEO/ Condiționat de reforme, nu de alegeri: Cine și cum speculează pe seama ajutorului financiar promis de UE
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
/VIDEO/ Topul destinațiilor de vacanță preferate de moldoveni iarna: Prețurile sunt mai mari în 2024
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1003: Atac mortal, general rănit și risc atomic! Putin amenință 2 țări, iar Zelenski cere ripostă globală
/PROMO/ „Dosare de urgențe”: Alergia poate fi fatală! Care sunt primele semne, aflați sâmbătă, la 18:30
/VIDEO/ Fetița bătută de mamă a ajuns în sânul familiei tatălui ei. Micuța, investigată la patru spitale! Ce au constatat medicii
/PROMO/ „Întreabă Ghețu” a ajuns la Ciuciuleni: Despre schimbarea miniștrilor, speranțe și dezamăgiri - de la 19:55, la TV8
Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească despăgubiri pentru instigare la discriminare
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
/VIDEO/ Condiționat de reforme, nu de alegeri: Cine și cum speculează pe seama ajutorului financiar promis de UE
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
/VIDEO/ Topul destinațiilor de vacanță preferate de moldoveni iarna: Prețurile sunt mai mari în 2024
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1003: Atac mortal, general rănit și risc atomic! Putin amenință 2 țări, iar Zelenski cere ripostă globală
/PROMO/ „Dosare de urgențe”: Alergia poate fi fatală! Care sunt primele semne, aflați sâmbătă, la 18:30
/VIDEO/ Fetița bătută de mamă a ajuns în sânul familiei tatălui ei. Micuța, investigată la patru spitale! Ce au constatat medicii
/PROMO/ „Întreabă Ghețu” a ajuns la Ciuciuleni: Despre schimbarea miniștrilor, speranțe și dezamăgiri - de la 19:55, la TV8
Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească despăgubiri pentru instigare la discriminare
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
/VIDEO/ Condiționat de reforme, nu de alegeri: Cine și cum speculează pe seama ajutorului financiar promis de UE
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
/VIDEO/ Topul destinațiilor de vacanță preferate de moldoveni iarna: Prețurile sunt mai mari în 2024
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc
17 noiembrie 2024, ora 23:07
Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.
Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.
Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.
Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet. Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.
Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.
Planul propus de Șor fostului premier Leancă
În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.
Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .
În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.
Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.
Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.
Reporter TV8: - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?
Iurie Leancă: - Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.
Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?
Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.
Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate
Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.
Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.
Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.
Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.
Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15% din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.
Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.
Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.
În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.
Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.
Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?
Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.
În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM, șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.
Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.
Reporter TV8: - De către cine?
Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.
La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.
Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.
Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?
Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.
Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?
Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.
Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat
Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.
La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.
Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.
Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.
Mariana Rață: - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?
Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.
Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.
Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?
Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.
Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?
Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.
Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?
Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.
Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.
Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?
Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.
- Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.
Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.
Dorin Drăguțan: - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.
Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?
Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?
Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.
Dorin Drăguțan: - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.
Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici
Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.
Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?
Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.
Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.
Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.
Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.
Șor: - Da, asta e tare.
Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?
Șor: - Fără niciun bănuț.
Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?
Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit. Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.
Platon: - Dar l-ai convins?
Șor: - L-am convins.
Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.
Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.
Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .
Platon: - El tot a semnat?
Șor: - Tu nu știi?
Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.
Șor: - Șase (n.r miliarde de lei).
Platon: - Încă un debil.
Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…
Platon: - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?
Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?
Platon. - Și cu diplomă falsă. Cum?
Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.
Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia
În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi. Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.
Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?
Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…”
Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?
Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.
Platon. - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.
Șor: - El a fost real.
Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?
Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.
Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?
Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.
Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?
Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.
La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.
Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.
Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat
Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.
Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.
Platon. - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?
Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.
Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.
Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.
Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?
Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.
Platon. - Și cât a luat el?
Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul. Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.
Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?
Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.
Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.
Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.
Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.
Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare.În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.
În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.
Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?
Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.
Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?
Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.
Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.
Șor: - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…
Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.
Șor: - În cine?
Platon: - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.
Șor: - La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.
Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.
Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.
Despre arestul lui Filat se știa din timp
Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.
Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.
Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.
Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.
Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat
Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.
În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie, ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.
Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).
Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.
Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.
Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment, Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.
Platon: - Dar cine este Vanea?
Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo: o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.
Platon: - Da, el pur și simplu l-a aruncat.
Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.
Platon: - Și el nu a făcut nimic?
Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.
Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.
Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.
Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.
Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.
Șor: - E greu să judeci, dar…
Platon: - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.
Șor: - Da, asta e adevărat.
Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.
Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.
Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon
Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.
Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.
Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.
Șor: - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.
Platon: - Dar deja nu mai poate fi reanimată.
Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.
Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?
Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.
Platon: - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.
Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.
Platon: - Și ce, 36 %.
Șor: - Nu 36%, dar 56%.
Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.
- Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).
Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.
VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.
La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.
Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.
Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.
Șor: - Tu ai dreptate la 300%.
Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.
Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit. Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.
Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.
Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?
Platon: - Da, binișor.
Șor: - Dar Vama a trecut la tine, corect?
Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație. Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc) le-a interzis, da?
Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)
Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.
Șor: - Dar voi creditați?
Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.
În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.
Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?
Platon: - Cu 26%.
Șor: - Tu glumești, Slava?
Platon: - Nu, nu glumesc.
Șor: - Ei sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?
Platon: - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.
Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.
Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.
Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?
Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.
Șor: - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?
Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.
Șor: - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.
Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.
Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.
Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.
Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?
Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.
Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.
Șor: - Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.
Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.
Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.
Platon: - Voi pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.
Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.
/////////////////////////////////////////////////
Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?
Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.
Platon: - Eu am înțeles că ți-au luat-o.
Șor: - Până când nu.
Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte. Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?
Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.
Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?
Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.
Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.
Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?
Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.
Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.
Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?
Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.
Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?
Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.
Platon: - Eu am vândut.
Tănase: - Și cui ai vândut?
Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.
Tănase: - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?
Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?
Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult, nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.
Tănase: - Ce este un credit interbancar?
Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.
Tănase: - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?
Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.
„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova
În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar.
Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.
Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.
Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.
Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.
Platon: - Tu măcar bani ai?
Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.
Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.
Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.
Platon: - Ilan, ție nu ți se poate la banci.
În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.
Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.
Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?
Platon: - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?
Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …
Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.
Șor: - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?
Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.
Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.
Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.
Șor: - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.
Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.
Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.
Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.
Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta. Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.
Îniunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.
Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?
Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.
Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?
Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.
Tănase: - El doar nu-i prost.
Platon: - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.
Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.
Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016, Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.
În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.
Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?
Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.
Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…
Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.
Platon: - El a fost complice la acest furt.
Tănase: - Eu nu știu.
Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.
Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.
Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.
Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.
Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?
Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?
Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.
Tănase: - Cui să o adresez?
Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.
- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.
- Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.
După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.
În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Karlovy Vary. Cum a avut Stoianoglo un Crăciun de poveste pe banii sponsorului lui Șor
Lista SIS: 11 străini conectați la Wagner antrenau tineri din Moldova. Unul, vizat într-o investigație Cutia Neagră PLUS
Secțiile de votare din afara țării, pentru prezidențialele din România, au fost deschise. Moldovenii cu cetățenie romana vor putea vota de astăzi și până duminică la cele 59 de birouri electorale deschise pe teritoriul țării noastre. /Avocatul Poporului pentru drepturile copilului s-a autosesizat în cazul fetiței din Tohatin, batută cu cruzime de mama ei și a solicitat statului să intervină pentru a proteja copila de violență. /Parlamentul urmează să modifice legea specială a fermierilor, votată acum două luni. Ar urma sa fie lărgit cercul agricultorilor eligibili, iar perioada de înghețare a datoriilor va fi extinsă. Anunțul a fost făcut aseară de președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură!
Știri cu Angela Gonța
Percheziții la viceguvernatorului Găgăuziei, Ilia Uzun. Acesta este vizat într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Avem detalii, dar și reacția viceguvernatorului! /Guvernul î-l trimite pe ministrul Energiei la Gazprom după gaz rusesc pentru regiunea transnistreană. Este prima vizită a unui ministru în Federația Rusă după declanșarea războiului de invazie a Ucrainei. /Prima ninsoare din acest an a venit la pachet și cu primele incidente în trafic. Zeci de salvatori și echipe de intervenție au muncit în teren pentru a scoate din șanțuri automobilele derapate de pe șosele, dar și pentru a împrăștia material antiderapant.
Știri cu Angela Gonța
Remanierile de la Guvern sunt corecte, afirma președinta Maia Sandu, ca răspuns la criticile aduse ultimelor schimbări din Executiv. /Ministerul apărării anunță ca urmează sa achizitioneze doua sisteme noi de identificare și nimicire a dronelor. Totuși acestea nu sunt suficiente și ar mai fi nevoie de câteva, susțin autoritățile. /Guvernul a ratificat acordul cu Italia care prevede ca moldovenii cu stagiu de muncă atât în Moldova cât și în statul italian, vor fi calificați pentru a beneficia de pensii.
Știri cu Angela Gonța
O dronă a fost găsită de un trecător în capitala. Dispozitivul a fost descoperit in zona Arenei Chișinău și a fost preluat de geniști pentru examinare. /Analiștii politici de la noi consideră ineficiente remanierile guvernului și se arată sceptici față de schimbarile făcute. Ce așteptări aveau aceștia! /Astăzi se împlinesc 1000 de zile de când ucrainenii trăiesc în teroarea semănată de invazia rusă în țara vecină. Cu această ocazie, Volodimir Zelenski a publicat un filmuleț în care a arătat prin ce încercări a trecut Ucraina în tot acest timp.
Știri cu Angela Gonța
Discuțiile pe marginea remanierilor s-au finalizat. Premierul Dorin Recean urmează să anunțe din clipă în clipă cine sunt miniștrii care își pierd fotoliile. /Tot astăzi, șefa statului Maia Sandu s-a întalnit la Președinție cu liderii partidelor politice. S-a discutat despre reforma justiției și lupta împotriva corupției. Ce au declarat liderii de partide la ieșire! /Un copil de 3 ani și un barbat de 42 de ani au murit intoxicați cu gaz în propria lor locuință. S-a întâmplat în satul Gura Bîcului, Anenii Noi.
Știri cu Angela Gonța
Doi cameramani ai postului de televiziune Studio-L din Căușeni au fost reținuți de forțele nerecunoscute de la Tiraspol, în timp ce își exercitau misiunea jurnalistică. /Zvonurile încep să se confirme. Ministrul Justiției, cel de la Interne, dar al Agriculturii sunt cei care ar putea fi schimbați. Informația a fost confirmată de către deputatul PAS, Adrian Belâi. Luni, premierul urmează să anunțe noii miniștri. /S-a decis.Parlamentul a votat în lectură finală decizia de a oferi compensații la energie sub formă de plată monetară. Beneficiarii vor trebui să ridice banii până la 30 iunie. Altfel, vor rămâne fără compensații.
Știri cu Angela Gonța
Doi cameramani ai postului de televiziune Studio-L din Căușeni au fost reținuți de forțele nerecunoscute de la Tiraspol, în timp ce își exercitau misiunea jurnalistică. /Zvonurile încep să se confirme. Ministrul Justiției, cel de la Interne, dar al Agriculturii sunt cei care ar putea fi schimbați. Informația a fost confirmată de către deputatul PAS, Adrian Belâi. Luni, premierul urmează să anunțe noii miniștri. /S-a decis.Parlamentul a votat în lectură finală decizia de a oferi compensații la energie sub formă de plată monetară. Beneficiarii vor trebui să ridice banii până la 30 iunie. Altfel, vor rămâne fără compensații.
Știri cu Angela Gonța
Conturi bancare cu peste 100 milioane de dolari, provenite din spălarea de bani cunoscută drept „Laundromatul rusesc”, au fost înghețate în străinătate, în baza probelor aduse procurorii anticorupție de la Chișinău. De asemenea, pentru alte 90 de milioane de dolari, urmează să fie pus sechestru. /Întreprinderile de stat trebuie să implementeze măsuri anticorupție mai riguroase, în conformitate cu bunele practici europene. Asta relevă un raport, prezentat astăzi de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție. Cu ce recomandări vin experții în domeniu! /Un bărbat de 72 de ani din Drochia ar fi încercat să-l omoare pe presupusul amant al soției. Acesta a fost reținut în flagrant, fiind denunțat la poliție de cel pe care îl angajase inițial să comită crima.
Știri cu Angela Gonța
Dosarul de trădare de patrie în care este vizat șeful serviciului juridic al Parlamentului, un ofițer al Poliției de Frontieră și soția acestuia, care ar fi fost complice, a fost trimis în instanță. /Notă de protest Kremlinului, înmânată Ambasadorului Federației Ruse la Chișinău. Oleg Ozerov a fost chemat astăzi la Ministerul de Externe. Autoritățile moldovenești i-au cerut Rusiei să se abțină de la orice ingerință
în afacerile interne ale Republicii Moldova. /Un șef de secție de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” este cercetat de ofițerii anticorupție, pentru că ar fi perceput sistematic plăți ilegale de la pacienți. Care este reacția instituției!
Știri cu Angela Gonța
Se clatină fotoliul șefei de la Procuratura Anticorupție. „Am văzut un eșec total”, a spus președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, unde s-a discutat despre corupția politică. Cu ce reacție a venit Procuratura Anticorupție! /Andrei Spînu se retrage din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Anunțul a fost făcut într-o postare pe Facebook. Cum și-a motivat plecarea, dar și care a fost reacția colegilor! /Notă de protest Kremlinului pentru ingerințele Federației Ruse în procesul electoral și căderea dronelor rusești pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău îl convoacă pe Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov.
Știri cu Angela Gonța
Socialiștii nu se pot resemna cu înfrângerea. Membri, dar și simpatizanți ai partidului au protestat astăzi în fața Comisiei Electorale Centrale, în timp ce membrii acesteia examinau sesizările depuse de ei, care se referă la presupusele încălcări în timpul scrutinului. Care este reacția PAS-ului! /Amenzile aplicate până acum alegătorilor care au luat bani în schimbul votului la alegerile prezidențiale și referendum se ridică la 5 milioane de lei. Sancțiunile au fost aplicate de Centrul Național Anticorupție, pe baza proceselor contravenționale întocmite de polițiști. /Mai mulți medici, dar și pacienți au ieșit astăzi astăzi în fața Spitalului Clinic din Bălți, în semn de protest față de decizia instanței de a-l condamna la doi ani de închisoare pe medicul urolog Serghei Cozub. Aceștia au cerut grațierea medicului.
Știri cu Angela Gonța
Victor Furtună a câștigat concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Acesta a obținut cel mai mare punctaj în urma interviului desfășurat astăzi de Consiliul Superior al Procurorilor. /Partidul Socialiștilor din Moldova amenință cu proteste. Igor Dodon acuză guvernarea și pe președinta nou aleasă că a furat voturile alegătorilor. Ce răspuns au cei din urmă! /Moldovenii cu cetățenie română vor fi așteptați 5 zile la urne ca să voteze președintele țării și să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul de la București. România va deschide în Republica Moldova 59 de secții de votare.
Știri cu Angela Gonța
Se clatină unele fotolii în Guvern. Premierul Dorin Recean promite schimbări în următoarele zile. Acesta nu a precizat însă despre ce miniștri ar fi vorba. /Ministerul Afacerilor Externe respinge acuzațiile autorităților ruse, care au spus că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și le consideră „nedemocratice”. Care a fost și reacția purtătorului de cuvânt al Guvernului! /În doar două zile, peste 100 de mii de persoane s-au înscris în sistem pentru a beneficia de compensații pentru perioada rece a anului. Cei care vor cheltui banii acordați de stat în alte scopuri decât plata facturilor pentru încălzire, vor fi lipsiți de compensație.
Știri cu Angela Gonța
Decizia Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican a fost publicată în Monitorul Oficial. Integrarea europeană va fi legalizată în Constituție. /Fraudă de zece milioane de lei dintr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Ofițerii anticorupție au descins la cinci angajați ai Moldsilva. /Peste 50 de mii de persoane s-au înscris în sistemul de compensații în prima zi de la lansare. Cererile pot fi depuse până pe 28 noiembrie, inclusiv.
Știri cu Angela Gonța
Maia Sandu câștigă alegerile prezidențiale și devine singurul politician căruia moldovenii i-au încredinţat direct două mandate. Rezultate preliminare arată un scor de 55,3 la sută pentru Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, cu 44,6%. /Aproape 800 de încălcări în ziua alegerilor au fost semnalate de Observatorii Misiunii Promo-Lex. Și poliția a înregistrat peste 200 de incidente care au vizat procesul electoral și au întocmit 31 de procese-verbale. Cele mai multe țin de coruperea electorală, fotografierea buletinelor de vot sau transportarea organizată la secțiile de votare. /De astăzi, cetățenii Republicii Moldova se pot înregistra pe platforma compensații.gov.md pentru a beneficia de ajutor la energie în sezonul rece. Compensațiile vor fi acordate sub formă de bani direct în contul bancar sau prin oficiile poștale, nu ca reducere în facturi.
Știri cu Angela Gonța
Remunerați cu mașini și telefoane mobile pentru a corupe alegătorii. Oamenii legii vin cu detalii
despre perchezițiile de ieri la membrii fostului partid „Șor” și ai Blocului politic „Victorie”. Două persoane au fost reținute, iar un Suzuki Vitara, confiscat. Astăzi au avut loc noi percheziții în acest dosar. /Astăzi este ultima zi în care este permisă agitația electorală în cadrul turului doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Mâine va fi „ziua tăcerii”, iar duminică moldovenii vor decide cine va conduce țara în următorii patru ani. /Suntem săraci, dar punem bani și la ciorap. Șase din zece moldoveni au reușit în ultimul an să pună bani deoparte, arată un sondaj efectuat de Expert Grup. Economia țării însă a pierdut.
Știri cu Angela Gonța
Constituția Republicii Moldova va fi modificată. Curtea Constituțională a validat referendumul republican din 20 octombrie. Începutul ședinței a avut loc pe fundalul unui protest organizat de liderii și simpatizanții Blocului „Victorie”, afiliat fugarului penal Ilan Șor, dar și ai Partidului Comuniștilor. /Percheziții matinale în șapte raioane din țară, în cadrul unor dosare privind coruperea electorală.12 persoane sunt bănuite că ar fi oferit bani alegătorilor pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale. Tot pentru corupere electorală a fost reținut și liderul organizației teritoriale al Blocului Victorie din Cimișlia. /Începând de mâine,1 noiembrie, și până pe 31 martie, șoferii sunt obligați să circule cu luminile de întâlnire conectate la mașini și pe timp de zi. Ce amendă riscă șoferii care nu se vor conforma.
Știri cu Angela Gonța
Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi în valoare de peste două milioane de lei pentru corupere electorală, iar alte aproape o mie de procese-verbale sunt acum în examinare. Printre cei amendați se află și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. /În plină campanie electorală, miniștrii au decis să dubleze îndemnizația unică pentru tinerii medici care vor alege să profeseze la sate. Suma va crește de la 120 până la 250 de mii de lei. Nu are nicio tangență electorală, dă asigurări purtătorul de cuvânt al Guvernului. /Stare de panică dăunează buzunarului. Celebra schemă cu ruda implicată în accident a înșelat moldovenii de cel puțin 36 de milioane de lei. Poliția raportează 240 de cazuri în care oamenii au căzut în plasa escrocilor.
Știri cu Angela Gonța
Noi percheziții în dosarul coruperii electorale. Oamenii legii au descins în Cimișlia și Comrat, la șase persoane, care ar fi influențat alegătorii la referendumul și scrutinul electoral de pe 20 octombrie. /Căldură mai ieftină pentru consumatorii din nordul țării. Care este noul tarif aprobat astăzi de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică./Numărul cazurilor de infecții ale căilor respiratorii este în creștere cu 20 la sută față de săptămâna trecută. Mai mult de jumătate s-au înregistrat la copii. În total au fost înregistrate peste 5 mii de cazuri.
Știri cu Angela Gonța
În doar o săptămână, ofițerii anticorupție au aplicat amenzi de peste un milion de lei persoanelor care și-ar fi vândut votul în cadrul alegerilor din 20 octombrie. Până acum, oamenii legii au efectuat peste 800 de percheziții și au aplicat sechestre în valoare de peste 50 de milioane de lei. /Medicul de la azilul de bătrâni din Comrat, care a fost filmat în timp ce le spunea pacienților cum să voteze, ar fi fost plătit cu bani din Rusia pentru a influența votul alegătorilor. Acesta a fost reținut. CEC nu exclude anularea voturilor date în acest azil. /Noi detalii în cazul avionului prăbușit la Vadul lui Vodă, unde o persoană a decedat. Aeronava se pregătea să aterizeze când a căzut peste o clădire.
/VIDEO/ Andreea este petrecută de colegi pe ultimul drum! Igor Cuciuc, în lacrimi: „Cum să trăim cu durerea asta”
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
Când și unde va fi înmormântată Andreea Cuciuc? Detalii despre ceremonia funerară
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Reacția CNAMUP, după moartea Andreei Cuciuc: "Toate autosanitarele sunt dotate". De ce a fost chemată a doua ambulanță
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc
/PROMO/ „Dosare de urgențe”: Alergia poate fi fatală! Care sunt primele semne, aflați sâmbătă, la 18:30
/VIDEO/ Adio, Andreea Cuciuc! Mii de oameni s-au adunat la înmormântarea tinerei de 17 ani
/PROMO/ „Întreabă Ghețu” a ajuns la Ciuciuleni: Despre schimbarea miniștrilor, speranțe și dezamăgiri - de la 19:55, la TV8
/VIDEO/ Andreea este petrecută de colegi pe ultimul drum! Igor Cuciuc, în lacrimi: „Cum să trăim cu durerea asta”
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
Când și unde va fi înmormântată Andreea Cuciuc? Detalii despre ceremonia funerară
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Reacția CNAMUP, după moartea Andreei Cuciuc: "Toate autosanitarele sunt dotate". De ce a fost chemată a doua ambulanță
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc
/PROMO/ „Dosare de urgențe”: Alergia poate fi fatală! Care sunt primele semne, aflați sâmbătă, la 18:30
/VIDEO/ Adio, Andreea Cuciuc! Mii de oameni s-au adunat la înmormântarea tinerei de 17 ani
/PROMO/ „Întreabă Ghețu” a ajuns la Ciuciuleni: Despre schimbarea miniștrilor, speranțe și dezamăgiri - de la 19:55, la TV8
/VIDEO/ Andreea este petrecută de colegi pe ultimul drum! Igor Cuciuc, în lacrimi: „Cum să trăim cu durerea asta”
/VIDEO/ Paradoxul diasporei: Contribuie masiv la economia Moldovei, dar unii o vor fără drept la vot
Când și unde va fi înmormântată Andreea Cuciuc? Detalii despre ceremonia funerară
/VIDEO/ Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Reacția CNAMUP, după moartea Andreei Cuciuc: "Toate autosanitarele sunt dotate". De ce a fost chemată a doua ambulanță
Abonează-te la știri pe e-mail
TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.