Ucraina l-a convocat luni pe trimisul Vaticanului în țară pentru a protesta față de declarațiile Papei Francisc, care sâmbătă a cerut Kievului să aibă „curajul să ridice steagul alb și să negocieze” cu Moscova. „Visvaldas Kulbokas a fost informat că Ucraina este dezamăgită de cuvintele Pontifului privind „steagul alb” și necesitatea „de a da dovadă de curaj și de a negocia” cu agresorul”, a transmis Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat.

Iar aseară, Volodimir Zelenski, a spus că situația pe front este mult mai bună decât în ​​ultimele trei luni, contrazicând numeroase evaluări recente despre campania militară rusă în Ucraina. Înaintarea rusă „a continuat în estul țării, dar astăzi soldații noștri au oprit-o”, a spus el.

UPDATE O rachetă rusă a lovit marți două clădiri de apartamente din orașul Krivoi Rog din Ucraina, ucigând trei persoane și rănind cel puțin 36, a declarat guvernatorul regional, relatează Reuters. Președintele Volodimir Zelenski, care s-a născut și a crescut în Krivoi Rog, a declarat pe Telegram că operațiunile de căutare sunt în desfășurare și „vor continua atâta timp cât va fi nevoie”.

UPDATE Administrația președintelui Joe Biden a anunțat marți un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 300 de milioane de dolari, prima astfel de mișcare în câteva luni de zile, în timp ce fondurile suplimentare pentru Kiev rămân blocate de liderii republicani din Congres. Consilierul pentru Securitate Națională din SUA, Jake Sullivan, a declarat că finanțarea provine din economii neprevăzute de costuri din contractele Pentagonului și vor fi folosite pentru obuze și muniții pentru sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS).

UPDATE Rusia a anunţat marţi că a cucerit un sat situat în estul Ucrainei, în apropiere de oraşul Doneţk, pe care-l controlează, la o zi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că a „oprit” înaintarea rusă, relatează AFP.

UPDATE Statele Unite pregătesc un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care ar putea avea o valoare de până la 400 de milioane de dolari, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters. Aceasta ar fi prima astfel de mișcare în luni de zile, deoarece fondurile suplimentare pentru Kiev rămân blocate de liderii republicani din Congres. Oficialii, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că un anunț este așteptat mai târziu marți.

UPDATE Danemarca va furniza Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, care include sisteme de artilerie Caesar și muniție, în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de coroane daneze (336,6 milioane de dolari), a anunțat marți Ministerul Danez al Apărării într-un comunicat.

UPDATE Un avion militar rusesc Iliușin Il-76 s-a prăbușit marți, la scurt timp după decolare, cu 15 persoane la bord, din cauza unui incendiu la unul dintre motoare, relatează presa rusă de stat și Reuters.

UPDATE Vladimir Putin ar putea efectua pentru prima dată din 2020 schimbări semnificative în guvern, potrivit Bloomberg. Cu toate că Kremlinul nu a confirmat încă lista de nume și numiri, sunt probabile câteva schimbări, deoarece președintele vizează reîmprospătarea echipei sale la începutul unui nou mandat de șase ani la putere. „Este important pentru Kremlin să transmită un semnal de rotație, este nevoie de sânge nou", spune directorul Fundației „Politica Petrogradului”, Mihail Vinogradov. Potrivit afirmațiilor sale, așteptările de schimbare „cresc în toate pozițiile” în guvern. 

Ministrul energiei, în vârstă de 72 de ani, Nicolai Șulghinov, ar putea demisiona, au informat două persoane familiare cu această problemă. Unul dintre cei care ar putea să-l înlocuiască este Boris Kovalciuk, care, se așteaptă, să părăsească postul de șef al holdingului „Inter RAO”. Ministrul agriculturii, Dmitri Patrușev, fiul secretarului influent al Consiliului de Securitate, Nicolai Patrușev, ar putea, de asemenea, să fie în așteptare pentru o nouă funcție, au informat trei persoane. Ca alternativă, în vârstă de 46 de ani, Kovalciuk ar putea fi luat în considerare pentru numirea în unul dintre cele mai mari holdinguri energetice de stat sau pentru a deveni negociatorul rus cu OPEC+, Aleksandr Novak.

Mișustin, în vârstă de 60 de ani, este formal al doilea om din Rusia în ordinea constituțională și ar putea să-l înlocuiască pe Putin în cazul unui incident cu președintele în vârstă de 71 de ani. După începerea războiului rus-ucrainean pe scară largă, tehnocratul prim-ministru a fost constant loial, concentrându-se pe punerea în aplicare a măsurilor de atenuare a consecințelor sancțiunilor internaționale și creșterea producției de apărare, fără să arate îngrijorare față de consecințele politice și morale ale evenimentelor din Ucraina. Deoarece Putin a prezentat în manifestul său planurile de reformare a sistemului fiscal, Mișustin, cel mai probabil, va rămâne în funcția de prim-ministru, spun trei persoane familiare cu situația. Cu toate acestea, există posibilitatea ca el să fie înlocuit de Serghei Kiriienko, un influent adjunct al șefului administrației prezidențiale și un susținător fervent al războiului, conform unei surse.

Ministrul finanțelor, Anton Siluanov - un alt tehnocrat care a contribuit la menținerea economiei rusești afectate de sancțiuni pe linia de plutire, de asemenea, ar putea să-și păstreze postul, spun sursele. Funcționarii așteaptă să vadă ce rol va juca Novak în noul guvern și dacă ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov, care va împlini 74 de ani în acest lună, va rămâne pe postul pe care l-a deținut timp de 20 de ani, au spus sursele, care au dorit să rămână anonime.

Soarta ministrului apărării, în vârstă de 68 de ani, Serghei Șoigu, care ocupă postul său din 2012, va fi, de asemenea, urmărită cu atenție. Putin l-a sprijinit pe aliatul său apropiat după ce Șoigu a devenit ținta unei răscoale conduse de liderul „Wagner”, Evgheni Prigojin, care l-a acuzat pe ministrul apărării de o serie de eșecuri pe câmpul de luptă din Ucraina.

UPDATE Centrala nucleară rusă Kursk a anunțat marți că funcționează normal după atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii, transmite Reuters. Ucraina a lovit marți ținte în toată Rusia cu cel puțin 25 de drone și nouă rachete, într-un atac masiv despre care un oficial rus a spus că a declanșat un incendiu la o rafinărie importantă.

UPDATE Ucraina susține că a doborât 17 din cele 22 de drone lansate de ruși în noaptea de luni spre marți, relatează The Kyiv Independent.

UPDATE Vaticanul vine cu explicații după indignarea provocată de declarațiile Papei Francisc conform cărora Ucraina ar trebui să aibă „curajul steagului alb” și să negocieze încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Prima condiţie pentru orice negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina este ca Rusia să înceteze agresiunea, a declarat marţi secundul Papei Francisc, citat de Reuters. Încercând să dezamorseze situația și să clarifice afirmațiile Papei Francisc, secretarul de stat al Vaticanului a spus că Suveranul Pontif vrea „să creeze condițiile unei soluții diplomatice, în căutarea unei păci juste și durabile”. Pentru a face asta, „este evident” că ambele părți trebuie să vină la masa negocierilor, iar prima condiție trebuie să fie „încetarea agresiunii”, a declarat cardinalul Pietro Parolin. Subliniind că Vaticanul consideră Rusia agresor, Parolin a spus că „războiul declanșat împotriva Ucrainei nu a fost efectul unui dezastru natural”, ci al unor alegeri umane. „Aceeași voință umană care a provocat această tragedie are și posibilitatea și responsabilitatea de a lua măsuri pentru a-i pune capăt și pentru a deschide calea către o soluție diplomatică”, a adăugat secundul Papei Francisc pentru Corriere della Sera, conform Reuters.

UPDATE Autoritățile ruse din mai multe regiuni au anunțat incendii la rafinării și terminale petroliere, după ce au fost atacate de drone. Și capitala Federației Ruse ar fi fost vizată de un atac, însă un vehicul aerian fără pilot ar fi fost interceptat, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobanin, conform Reuters. Adesea, Kievul nu comentează presupusele atacuri de pe teritoriul rusesc. Incendiul a fost provocat de un atac cu dronă, potrivit guvernatorului. Nu s-au înregistrat victime. Regiunea Oryol este situată în vestul Rusiei, la aproximativ 220 de kilometri de granița cu Ucraina, menționează publicația de la Kiev. Autoritățile din regiunea Nijni Novgorod au anunțat marți dimineață că mai multe drone au lovit zona industrială Kstovo, vizând o instalație din cadrul unei rafinării de petrol. Un incendiu a izbucnit la una dintre unitățile de rafinare a petrolului.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că „personal militar NATO este deja prezent în Ucraina”, relatează Sky News. Radoslaw Sikorski, care a vorbit în timpul unei conferințe, nu a dezvăluit despre ce țări este vorba. „Aș dori să mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat acest risc. Aceste țări știu cine sunt, dar nu le pot dezvălui. Spre deosebire de alți politicieni, nu voi enumera acele țări”, a spus el. Nu este clar în ce calitate sunt folosiți soldații, subliniază sursa citată. Declarația lui Sikorski vine după ce oficiali militari germani au fost auziți sugerând că personal militar din Marea Britanie se află deja în Ucraina, într-o convorbire care a fost scursă în presă.

UPDATE ​Uniunea Europeană face eforturi pentru a acorda Ucrainei 2 până la 3 miliarde de euro în acest an din profituri care provin din activele rusești înghețate, a raportat luni Financial Times, potrivit Reuters.

UPDATE În noaptea de marți, 12 martie, armata rusă a atacat din nou Ucraina cu drone de atac kamikaze. O alertă aeriană a fost declarată în regiunile Hmelnițki, Rivne, Ternopil, Lvov și Volin. Un semnal de pericol a sunat și pentru locuitorii din regiunile Donețk și Harkov.​

UPDATE ​Șeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a distanțat luni de declarația președintelui francez Emmanuel Macron conform căreia aliații occidentali nu ar trebui să excludă desfășurarea de trupe în Ucraina, relatează Reuters. „NATO nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, iar NATO nu este parte în conflict, nici aliații NATO”, a declarat Stoltenberg, secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, într-un interviu pentru Reuters. Stoltenberg a spus că, dacă țările NATO ar trimite trupe în Ucraina, asta ar afecta alianța în ansamblu, deoarece membrii săi sunt legați de un pact de apărare colectivă.

UPDATE ​Forțele de Apărare ale Ucrainei au distrus cel mai nou sistem rus de război electronic, Palantin, pe frontul din Zaporojie, relatează Ukrainska Pravda. Palantin, prezentat drept un complex EW (Electronic Warfare) extrem de mobil de nivel operațional și tactic de Rusia, poate dezactiva electronica inamică la distanțe de până la o mie de kilometri, oprind complet conexiunea în raza de acțiune, preciza TASS, în 2019, când Kremlinul a anunțat oficial prima utilizare a sistemului. Palantin poate combina diferite sisteme de luptă electronică și inteligență electronică într-o singură rețea de luptă, ceea ce crește semnificativ eficiența utilizării lor.

UPDATE ​„Peste 1.000 de kilometri” de linii defensive sunt construite sau în construcție pe frontul din Ucraina, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat presei franceze BFMTV și Le Monde, potrivit AFP. „Să știți că atunci când vorbim de fortificații este un proces constant, nu vorbim de kilometri sau de sute de kilometri, ci de peste 1000 de kilometri de construcție. Este, așadar, o sarcină foarte complexă”, a asigurat el. Zelenski a menționat „trei linii de apărare” deja „construite” împotriva forțelor ruse, în estul, sudul și nordul Ucrainei.

UPDATE ​Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus luni că nu este de acord cu afirmațiile Papei Francisc conform cărora Ucraina ar trebui să aibă „curajul steagului alb”și să negocieze încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei, relatează Reuters. Într-un interviu la sediul NATO din Bruxelles, Stoltenberg a spus că „ceea ce se întâmplă în jurul unei mese de negocieri este strâns legat de puterea de pe câmpul de luptă”. Întrebat dacă reacția sa înseamnă că acum nu este momentul să vorbească despre un steag alb, Stoltenberg a spus: „Nu este momentul să vorbim despre capitularea ucrainenilor. Va fi o tragedie pentru ucraineni. Va fi, de asemenea, periculos pentru noi toți. Preşedintele Putin a început acest război şi l-ar putea încheia astăzi. Dar Ucraina nu are această opţiune. Capitularea nu înseamnă pace”.