13 martie 2024, ora 23:11

Riscurile ca în Republica să apară destabilizări înaintea alegerilor prezidențiale programate să aibă loc în toamnă sunt extrem de mari. În prezent, Federația Rusă este cea care încearcă să împiedice ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. Opiniile au fost exprimate de politologul Vladimir Socor în ediția de miercuri, 13 martie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Potrivit lui Socor, astăzi Rusia duce o campanie fără precedent de destabilizare a situației în Republica Moldova, folosind în acest sens diverse grupări aflate sub controlul Kremlinului.

Federația Rusă are un scop, susține Vladimir Socor, acela de a preveni apropierea țării noastre de UE și de a o transforma într-un candidat neatractiv pentru UE. Socor consideră că o astfel de campanie atât de versatilă de destabilizare a Republicii Moldova poate fi observată pentru prima dată în 30 de ani.

„Rusia este nemulțumită de guvernul pro-european al Moldovei. Ea este îngrijorată și de derusificarea treptată care are loc în țară, dar într-un ritm mai lent decât în ​​Ucraina vecină. De asemenea, Rusia se teme că va pierde pentru totdeauna Moldova din sfera sa de influență. De aceea, Kremlinul face eforturi disperate pentru a inversa tendințele existente în Republica Moldova”, a subliniat Vladimir Socor.

La începutul lunii martie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a a anunțat că a intrat în posesia mai multor date care indică asupra unui nivel fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de Federația Rusă. Scopul acestor acțiuni este „să compromită aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, să deturneze procesele democratice și să mențină Chișinăul sub sfera sa influență”.

Potrivit lui Musteața, prima etapă a început în 2023, când s-a încercat compromiterea alegerilor locale, iar acum se încearcă realizarea e următoarelor două etape.

„Are intenția de a se amesteca în procesele electorale din acest an. Avem informații prin care se încearcă punerea în aplicare a tentativelor de compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici, care vor promova aderarea la UE”, a menționat Musteață.

Următoarea etapă, potrivit șefului SIS, este planificată pentru anul 2025 și are drept scop „controlul asupra Parlamentului R. Moldova prin accederea în Legislativ a partidelor politice aflate sub influența Federației Ruse”.

„Detalii din posesie indică asupra unei strategii pentru 2024 și 2025 care va include trei elemente principale, conectate între ele. În primul rând - susținerea actorilor aflați sub control direct sau indirect a Federației Ruse, distribuiți în trei categorii. Odată ajunși în Parlament urmează să servească intereselor unui stat străin - Federația Rusă. Este vorba de actorii politici - deschiși declarați pro - Federația Rusă - au legături directe și confirmate cu Serviciile Speciale. Aceștia sunt consultanți politici, grupuri criminal organizate, conducerea de la Kremlin și grupuri oligarhice și actori politici declarați - pro stataliști, care intenționează să se ascundă în spatele unei politici externe neutre declarând că apără interesele naționale, neutralitatea și statalitatea, dar de fapt scopul lor este să servească intereselor Rusiei”.

Șeful SIS menționează că unii dintre acești „actori” ar avea legături directe cu exponenți ai Federației Ruse, iar alții sunt conectați la grupuri criminal organizate conduse de cetățeni ai R. Moldova, aflați în căutare internațională.

14 martie 2025, ora 10:19

Parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO este adesea vizat de controverse și percepții eronate, însă realitatea cooperării este una clară: R. Moldova beneficiază de sprijin pentru modernizarea sectorului de securitate, consolidarea rezilienței și gestionarea crizelor, fără ca acest parteneriat să-i afecteze statutul de neutralitate. De-a lungul anilor, R. Moldova a obținut beneficii concrete, de la instruirea forțelor de apărare până la proiecte de securitate cibernetică și gestionare a crizelor și dezastrelor. Cu toate acestea, miturile despre o presupusă apropiere de alianță în scopuri militare persistă. 

În acest context, explicăm împreună cu Rodica Panța, doctor în științe politice și Coordonatoare Cercetare în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), ce presupune parteneriatul, care sunt principalele mituri despre acesta și ce urmează în relația dintre R. Moldova și NATO.

- Ce presupune parteneriatul dintre Republica Moldova și NATO? Care sunt principalele domenii de cooperare?

Rodica Panța: „R. Moldova a stabilit relații cu NATO în ultimul deceniu al secolului XX. În 1991 a devenit membru al Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică, urmată de mai multe realizări, printre care și aderarea la Parteneriatul pentru pace în 1994, precum și detașarea contingentelor militare în NATO KFOR începând cu 2014. Parteneriatul dintre NATO și R. Moldova este unul constructiv și contribuie la   modernizarea sistemului național de apărare. În acest sens, a fost valorificată cooperarea Republicii Moldova în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace prin instrumentele și inițiativele oferite de NATO, așa cum sunt: Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP), Programul de Consolidare a Integrității (BII), Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI), care au avut un rol incontestabil în procesul de modernizare a Armatei Naționale. Proiectele de asistență se focusează în special pe reformarea structurii de securitate și apărare conform standardelor internaționale și democratice, instruirea efectivului Armatei Naționale în instituțiile de profil din țările aliate și partenere, precum și pe realizarea cu sprijinul Alianței a mai multor proiecte umanitare, sociale și academice, segmentele de diplomație publică, dezvoltarea capabilităților pe termen lung (2020-2030), participarea militarilor moldoveni în misiuni internaționale de menținere a păcii, dar și la  procesul de integrare europeană a țării noastre”.

 - Ce beneficii concrete a obținut și obține țara noastră din acest parteneriat?

Rodica Panța: „În perioada 2007-2018 NATO a ajutat R. Moldova să elimine în siguranță 1.269 de tone de pesticide interzise și substanțe chimice periculoase rămase din perioada sovietică în 15 Depozite Centrale Regionale. Costul total al proiectului este estimat la 2,2 milioane euro. Totodată, remarcăm cooperarea în cadrul Programului Știință pentru Pace și Securitate (SPS), care s-a axat pe activități referitoare la combaterea terorismului, apărarea cibernetică, apărarea împotriva agenților chimici, biologici, radiologici și nucleari (CBRN), tehnologii avansate și aspectele umane și sociale ale securității. Cu sprijinul Programului SPS al NATO, la dispoziția Ministerului Sănătății din Moldova a fost pus un laborator biologic mobil, a fost creat, în 2013, Centrul de Reacţie la Incidente Cibernetice în cadrul Ministerului Apărării din Moldova, precum și un laborator de apărare cibernetică de ultimă generație la Universitatea Tehnică din Moldova. Cu ajutorul NATO a fost elaborat și adoptat Primul program Național de implementare a Rezoluției 1325 al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind Femeile, Pacea și Securitatea din martie 2018. De asemenea, cu sprijinul NATO, R. Moldova își dezvoltă capacitățile naționale de gestionare a urgențelor civile și a dezastrelor prin participarea la activitățile organizate de Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre al NATO. Pentru a răspunde pandemiei COVID-19, NATO a sprijinit țara noastră cu un pachet de echipamente și materiale medicale. În februarie 2023 a fost aprobat un pachet de consolidare a capacităților de apărare (pachetul DCBI îmbunătățit), care a sprijinit Republica Moldova în implementarea propriilor planuri de dezvoltare și modernizare a capacităților militare pe termen lung în domeniul securității și apărării. În 2024, NATO a livrat echipamente medicale militare în valoare de 700.000 de euro pentru Armata Națională. În prezent, NATO continuă să acorde sprijin în consolidarea rezilienței R. Moldova și  pentru a răspunde mai bine amenințărilor hibride și interferențelor străine”.

 - Cum se împacă statutul de neutralitate cu parteneriatul pe care-l are R. Moldova cu NATO?

Rodica Panța: „Acest parteneriat respectă Constituția Republicii Moldova, care garantează statutul de neutralitate. Colaborarea este concentrată pe reformarea sectorului de securitate, rezolvarea problemelor de infrastructură critică și instruirea tehnică și nu include participarea la alte misiuni militare decât cele sub mandat ONU sau obligații care să încalce neutralitatea țării”.

 - Care sunt principalele mituri și falsuri legate de parteneriatul cu NATO?

Rodica Panța: „Republica Moldova se confruntă cu o percepție publică negativă despre NATO, influențată de factori istorici, geopolitică și dezinformare. Miturile și falsurile despre parteneriatul cu NATO au fost dintotdeauna prezente în spațiul nostru informațional, fiind alimentate de nostalgia după perioada sovietică, dar și de rolul pe care NATO l-a jucat în perioada Războiului Rece, ca o organizație militară aparținând blocului rival. Narațiunile false s-au intensificat odată cu războiul din Ucraina, fiind asociate fie cu acest război, cu necesitatea sporirii capacităților de apărare, fie cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Printre falsuri sau manipulări demontate, inclusiv de Stopfals.md, se numără informațiile că NATO adună tehnică militară la granița cu R. Moldova sau că ar urma să deschidă un laborator chimic în baza militară de la Băcioi, concentrarea în R. Moldova a zeci de mii de soldați NATO și construirea unei baze militare NATO, dar și sutele de tancuri NATO care s-ar îndrepta spre Transnistria și Găgăuzia. Totodată, cele mai răspândite falsuri identificate și explicate de expertele din cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare în cadrul studiului „Analiza dezinformării prezente în spațiul online al Republicii Moldova privind activitatea” NATO și UE sunt: Moldova va avea aceeași soartă ca Ucraina, dacă dorește să adere la NATO/UE, Moldova nu are nevoie de sprijinul NATO pentru a-și dezvolta capacitățile de apărare, NATO aduce război”.

 - Ce urmează în relația dintre Republica Moldova și NATO?

Rodica Panța: „La 29 ianuarie 2025, Guvernul de la Chișinău a aprobat un nou plan de colaborare cu NATO pentru anii 2025–2028. Acest document, numit Programul Individual al Parteneriatului (ITPP), respectă în totalitate neutralitatea constituțională a țării noastre. Conform programului, „parteneriatul Republica Moldova – NATO este de lungă durată și reciproc avantajos”. Cooperarea va fi continuată în mai multe domenii precum promovarea dialogului și consultărilor pe subiecte de securitate, sporirea rolului civililor în sistemul de securitate și de apărare, comunicarea strategică și diplomația publică, securitatea cibernetică, consolidarea integrității în sectorul de securitate și de apărare, promovarea politicilor privind egalitatea de gen și a rolului femeilor în asigurarea păcii și securității, dezvoltarea capacităților medicale, apărarea împotriva pericolelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, combaterea terorismului, modernizarea echipamentului și infrastructurii pentru protejarea frontierelor naționale. De asemenea, R. Moldova urmează să implementeze standarde euro-atlantice în instituțiile de apărare și securitate pentru a fi rezilientă și pregătită să prevină și să contracareze provocările hibride, printr-o abordare cuprinzătoare la nivel național. Urmează să fie extinsă și cooperarea în combaterea provocărilor comune la adresa securității”.

 Victoria Borodin