Procurora Anticorupție, Victoria Furtună, care a anunțat că pleacă din funcție după ce i s-a îngrădit accesul la secretul de stat, în încercarea de a investiga pretinse abuzuri ale Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Centrul Național Anticorupție (CNA) în raport cu judecătorii ce nu pot fi controlați de guvernare, a făcut noi declarații la subiect. Aceasta a adus noi acuzații la adresa conducerii țării, partidului de guvernământ și Serviciului de Informații și Securitate (SIS), menționând că interesul politicienilor „este de a îngenunchea sistemul justiției ”.
„Unul din motivele care au stat la baza solicitării de demisie este dezmățul care se desfășoară în Procuratura R. Moldova. La moment, ceea ce se întâmplă în sistemul justiției este un haos total - e un haos care vine nu din interiorul sistemului, precum se dorește din partea politicienilor, dar e unul care vine din exterior. Finalitatea acțiunilor politicienilor este de a îngenunchea sistemul justiției i în interes personal și în interesul partidului”, susține Furtună.
Totodată, aceasta a criticat activitatea Comisiei Pre-Vetting. „(...) Noțiuni ca reforma în justiție, eliminarea procurorilor corupție, vetting, pre-vetting - sunt lucruri pentru a subjuga total și pentru a pune monopol pe a treia puterea a statului.
(...) Pentru a aduce puterea judecătorească și Procuratura la genunchiul drept, guvernarea a utilizat reforma în justiție. Cu părere de rău, prin sistemul Procuraturii, acest principiu care s-a încercat a introduce în subconștientul fiecărui cetățean precum că procurorii sunt corupți, că nu-și fac meseria și acționează în interesul unor persoane, unor grupuri de persoane sau în interesul său personal - politicul nu a făcut nu făcut altceva decât a dezbinat și dezbinat și distorsionat realitatea despre sistemul justiției. Nu pot înțelege cum un grup de persoane străine pot să submineze autoadministrarea Procuraturii. Ce acte emit acest grup de persoane, ca să-mi dea de înțeles că am trecut sau nu evaluarea? Orice decizie a acestora nu este semnată.
Nu asta stă la baza demiterilor în lanț în curând și iată atunci Procuratura va intra într-un colaps total. Acest exercițiu de fapt aduce procurorii la starea de a refuza profesia pe care au exercitat-o”, a menționat Furtună.
TV8 a solicitat reacții de la reprezentanți ai Președinției și SIS, care deocamdată nu a oferit un răspuns.
Victoria Furtună a declarat cu câteva zile în urmă într-o intervenție live pe Facebook, că a reușit să acumuleze probe ce ar demonstra că SIS și CNA au fabricat dosare împotriva unor judecători care refuză să facă jocul guvernării, fără a oferi mai multe detalii la subiect. Acest lucru ar fi determinat SIS să trimită în adresa Procuraturii Generale un aviz în care se spune că Furtună prezintă pericol pentru Republica Moldova.
„La începutul lunii martie, procurorul general interimar emite o dispoziție prin care mă lipsește de dreptul de a avea acces la secretul de stat de gradul 1, strict secret. Iar la baza dispoziției emise de către el pune avizul negativ al SIS”, a declarat procurorul Victoria Furtună.
Într-un comentariu pentru TV8, responsabilii de la Serviciul de Informații și Securitate au spus doar că s-a acționat în conformitate cu legea, evitând să ofere o reacție la celelalte acuzații. Între timp, purtătorul de cuvânt al Președinției a declarat că acesta este un joc politic:
„Instituția prezidențială nu comentează declarațiile calomnioase din spațiul public. Atragerea Președinției în discuții ce vizează procese din sectorul justiției este, de fapt, o încercare de a politiza un subiect care trebuie examinat în strictă prevedere cu legea”, se arată în reacția instituției.
Procuratura Generală a confirmat, pentru TV8, recepționarea pe 11 martie 2024, a raportului la demisie din proprie inițiativă a procurorului vizat. „Declarațiile Victoriei Furtună în raport cu faptele constatate în cadrul investigațiilor pe cauza penală menționată sunt exagerate și nu au un suport factologic”, a spus PG.
La o zi după acuzațiile Victoriei Furtună, la 12 martie, Procuratura Generală a căutat urme de scurgere de informație în biroul Victoriei Furtună. Cercetarea documentelor a fost autorizată de șefa PA, Veronica Dragalin.
Într-un comunicat, Procuratura Anticorupție a menționat că la 11 ianuarie 2024, la plângerea unui judecător, a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru fals în acte publice, presupus săvârșit în interesul unui grup criminal organizat.
Furtună a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care-l avea în gestiune, a ieșit în concediu de odihnă anual. În cursul investigației, s-a constatat necesitatea accesului la documente secrete, însă Victoria Furtună nu avea dreptul de acces la secretul de stat, fiindu-i expirat acest drept încă în anul 2022 și refuzat acordarea accesului la secret de stat în anul 2022 și din nou în 2024.
Ulterior, la 26 ianuarie 2024, procurorul responsabil pentru caz, Victoria Furtună, a fost schimbată cu un alt procuror care inițial a avut în gestiune procesul penal și care a revenit din concediu.
La 16 februarie 2024, adjunctul-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a modificat calificarea infracțiunii, întrucât probele acumulate nu susțineau existența unui grup criminal organizat.
La 29 februarie 2024, a fost făcut public un document care conținea informații confidențiale despre urmărirea penală. În urma acestui incident, Procuratura Anticorupție a sesizat procurorul general cu privire la o presupusă scurgere de informații și a deschis un dosar penal în acest sens.
Cauza penală respectivă a fost pornită în baza plângerii depuse de către judecătorul Alexei Paniș. În cadrul acesteia, PA verifică acțiunile unor angajați ai Centrului Național Anticorupție (CNA), „în temeiul bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii de fals în acte publice”.
Magistratul Alexei Paniș susține că angajați ai CNA ar fi comis abuz de putere și fals în acte publice. Mai exact, Paniș spune că președinta a respins candidatura sa pentru funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, iar în motivarea refuzului, CNA ar fi menționat că există diferențe între veniturile declarate și proprietățile obținute. Solicitată de TV8, purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi, a declarat că instituția nu comentează deocamdată subiectul.
În anul 2021, Victoria Furtună a candidat la funcția de procuror general interimar, după suspendarea din funcție și reținerea lui Alexandr Stoianoglo. Aceasta mai este cunoscută opiniei publice după ce a instrumentat dosare de rezonanță.
Printre acestea, și dosarul în care fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat la închisoare cu suspendarea pedepsei, pentru trafic de influență și abuz în serviciu. De asemenea, aceasta a instrumentat dosarul „parcărilor cu plată”, în care ex-primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, era acuzat de acte de corupție. Numele Victoriei Furtună a apărut și într-o investigație Ziarul de Gardă, despre procurorii „ajutați” de părinți cu donații de milioane.
Potrivit magistrat.md, Victoria Furtună și-a început cariera de procuror în 2008, în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova din 18 iulie 2016 fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.
