21 martie 2024, ora 00:16

Ucraina nu se teme de eventuale atacuri sau provocări dinspre regiunea separatistă transnistreană. Declarația a fost făcute de președintele Administrației Militare Regionale din Odesa, jurnalistul Serghei Bratciuk în cadrul ediției de miercuri, 20 martie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

„Din partea noastră, situația este sub control absolut. Nu e complicat să te expui legat de subiectul așa-zisului al doilea front. La începutul invaziei, s-a vorbit mult despre asta. Dacă Rusia ar fi putut, ar fi deschis încă pe 24 februarie 2022 al doilea front din transnistria”, a spus Bratciuk.

„Granițele noastre sunt monitorizate. Toate forțele care monitorizează partea ocupată a Republicii Moldova, toate au misiuni de luptă și toate vor reacționa adecvat în orice situație, inclusiv în cazul unor eventuale provocări”, a mai adăugat Serghei Bratciuk. 

Jurnalistul a mai subliniat că își dorește ca Republica Moldova să soluționeze problema conflictului transnistrean și să își recapete integritatea teritorială. 

La sfârșitul lunii februarie, pe malul stâng al Nistrului a avut loc un congres al „deputaților de toate nivelurile” din regiunea transnistreană. Acesta a adoptat o rezoluție cu apel la Duma de Stat și la Consiliul Federației Ruse, în care au cerut ajutor Moscovei din cauza presupusei blocaje economice de către autoritățile constituționale din Republica Moldova. Tiraspolul acuză Chișinăul de „impozitare ilegală a bunurilor” importate de întreprinderile din regiune. Autoritățile neagă acuzațiile și spun că creează condiții egale pentru toată lumea din țară.

La 30 noiembrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moldova va deveni „următoarea victimă în războiul hibrid declanșat de Occident împotriva Rusiei”. MAEIE a numit declarația politicianului „parte a acțiunilor ostile pe care Rusia a încercat să le întreprindă împotriva țării noastre în ultimii 30 de ani”. Negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2” implică Chișinău și Tiraspol ca părți la conflict, Rusia, Ucraina, OSCE ca mediatori, Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori. Formatul a fost de fapt înghețat de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Chișinăul și Tiraspolul negociază în format „1+1”.

Amintim că încă acum un an și jumătate, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian a declarat, la emisiunea „Freedom” de la TV8 că formatul „5+2” de reglementare transnistreană nu mai este funcțional, din cauza ostilităților dintre Rusia și Ucraina.

„Formatul „5+2”, am spus cu mai multe ocazii nu este funcțional în momentul de față, cel puțin. Este pus pe pauză, este un blocaj acest format. Sunt foarte des întrebat ce se va întâmpla ulterior, după terminarea ostilităților în Ucraina? Aici e foarte greu de făcut pronosticuri”, a vorbit viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian.

Aceeași poziție a fost reiterată recent și de partea ucraineană, care susține că nu se va așeza la masa de negocieri cu Federația Rusă. 

Formatul „5+2” a fost lansat în 2005 și presupune convorbiri între Chișinău și Tiraspol cu participarea Rusiei, Ucrainei și OSCE, ca mediatori. Statele Unite și Uniunea Europeană au calitatea de observatori. Întrunirile în acest format nu s-au mai ținut din 2019.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.