Proiectul Cutia Neagră PLUS de la TV8 dezvăluie cum războiul din Ucraina a dat peste cap piața de medicamente din Republica Moldova. Invazia Rusiei în Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale inclusiv asupra țării noastre. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump.
Preşedintele Volodimir Zelenski i-a avertizat pe ucraineni să se pregătească pentru noi valuri de atacuri ruseşti asupra infrastructurii, pe măsură ce se apropie iarna, și a spus că trupele sale se așteaptă un atac în teatrul estic al războiului. Un purtător de cuvânt al armatei a afirmat că atacurile rusești asupra orașului Avdiivka s-au atenuat în ultima zi, dar este posibil să se intensifice în zilele următoare. Iar serviciile de informații militare ucrainene au anunțat că o explozie a ucis cel puțin trei militari ruși în orașul Melitopol din sudul ocupat de Rusia, adăugând că a fost vorba de un „act de răzbunare" din partea grupurilor de rezistență, notează HotNews. Forțele ruse au intensificat atacurile aeriene în sudul Ucrainei, inclusiv cu bombe aeriene ghidate, a precizat duminică generalul Oleksandr Tarnavski, comandantul Grupului Tavria care luptă pe frontul sudic. Între timp, guvernul polonez a desfășurat un batalion de tancuri în satul Czartajew de lângă granița cu Belarus.
UPDATE Ungaria nu va permite ca următoarea tranșă de 500 de milioane de euro să fie alocată Ucrainei din Fondul european de pace până când Kievul nu va da garanții că OTP Bank nu va mai fi inclusă pe lista ucraineană a "sponsorilor de război internațional", a declarat ministrul afacerilor externe și al relațiilor economice externe al Ungariei, Peter Szijjártó, care a participat la o reuniunii cu omologii său din țările UE la Bruxelles, informează Rador Radio România. "Astăzi am fost supuși unei presiuni enorme pentru ca tranşa de 500 de milioane de euro din așa-numitul Fond european de pace pentru livrările de arme să fie plătită către Ucraina. Desigur, nu am fost de acord cu acest lucru și vom continua să ne apărăm poziția până când vom primi de la Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei garanţii că situaţia (cu OTP Bank) nu se va mai întâmpla niciodată" - a declarat șeful Ministerului ungar de Externe la o întâlnire cu jurnaliștii maghiari, transmisă pe pagina sa de Facebook.
UPDATE Planul Uniunii Europene de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistenţă din partea unor ţări membre şi ar putea să nu supravieţuiască în forma sa actuală, spun diplomaţi citaţi de Reuters.
UPDATE Centrul orașului Herson a fost bombardat de ocupanții ruși, anunță oficialii ucraineni, care precizerază că atacul s-a soldat cu 2 morți și 10 răniți. Autoritățile au publicat imagini de la fața locului, în care apar mai multe mașini distruse:
UPDATE Planul B pentru Ucraina, fără statele UE care nu mai vor să ajute militar, a fost anunțat de ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, înainte de o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE. Întrebat despre perspectivele aprobării fondurilor pentru finanțarea asistenței militare Ucrainei prin Facilitatea europeană pentru pace, Landsbergis a remarcat că „există șanse de a merge mai departe” în această problemă. „Există propuneri ca țările care nu doresc să participe ar putea să nu facă acest lucru. Aceasta înseamnă că țara mea și alte țări care vor participa vor lua o povară mai mare. Noi, Lituania, suntem pregătiți pentru asta. Nu vor fi 27 de state membre, dar un grup mai mic de țări”, a declarat ministrul, potrivit European Pravda, citat de NewsWeek.
UPDATE Kremlinul a reacționat, luni, la articolul cotidianului The Washington Post potrivit căruia un ofiţer al armatei ucrainene a coordonat atacul asupra conductelor rusești Nord Stream. Dmitri Peskov spune că este „foarte alarmant” că președintele Volodimir Zelenski nu a știut despre acest plan de sabotare, așa cum scrie WP.
UPDATE Planul Uniunii Europene de a cheltui până la 20 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina întâmpină rezistenţă din partea unor ţări membre şi ar putea să nu supravieţuiască în forma sa actuală, spun diplomaţi citaţi de Reuters, relatează Agerpres. Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, a propus în iulie ca blocul comunitar să creeze un fond cu până la cinci miliarde de euro pe an timp de patru ani, ca parte a angajamentelor mai largi de securitate occidentale pentru a sprijini Ucraina în lupta împotriva invaziei ruse. Dar, în timp ce miniştrii apărării din UE se pregătesc să discute planul marţi la Bruxelles, unii diplomaţi spun că mai multe ţări - inclusiv Germania, stat cu greutate în UE - şi-au exprimat rezervele cu privire la angajarea unor sume atât de mari cu ani în avans.
UPDATE Astăzi a fost deschis Centrul European de Instruire F-16, la Baza Aeriană ”Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești. La ceremonie au participat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, omologul din Olanda, Kajsa Ollongren, ambasadorii Danemarcei, Olandei și Statelor Unite, precum și reprezentanții companiei Lockheed Martin, notează Biziday.
UPDATE Un ofițer militar ucrainean, care are legături strânse cu serviciile de informații ale țării, ar fi jucat un rol central în atacul asupra conductelor Nord Stream, anul trecut, au declarat pentru Washington Post oficiali de la Kiev și din alte state europene, notează B1. Ofițerul ar fi primit ordine de la oficiali ucraineni de rang mai înalt, care în cele din urmă au raportat generalului Valeri Zalujnîi, comandantul armatei ucrainene, spun sursele citate de Washington Post, care mai susțin că președintele Volodimir Zelenski nu ar fi avut cunoștință despre acest act de sabotaj.
UPDATE O înregistrare video publicată de armata rusă pare să fie o dovadă a faptului că forțele rusești folosesc o versiune îmbunătățită a dronelor Lancet în scopul de a ocoli protecțiile antitanc și plasele antidronă ucrainene, relatează Insider. Cele mai noi focoase ale acestor drone par să detoneze în aer înainte de a lansa spre țintă penetranți explozivi (EFP), spre deosebire de mai vechile modele care explodau la impact.
UPDATE Un fost consilier al șefului biroului președintelui ucrainean, Oleksei Arestovici, a declarat că a existat un conflict între șeful statului, Volodimir Zelenski, și militari. "Discursul președintelui devine din ce în ce mai emoțional din cauza criticilor pe care le primește", a declarat Arestovici într-un interviu acordat ziarului spaniol El Mundo. - Politicile sale nu sunt eficiente. Principalul motiv este contraofensiva eșuată. Ajutorul occidental este folosit în mod abuziv. Nivelul de competență este insuficient, și-a atins plafonul". Potrivit versiunii lui Arestovici, "există un conflict între președinte și militari", notează Știripesurse.
UPDATE Două agenții de știri de stat rusești au publicat luni alerte în care se spunea că Moscova își mută trupele pe „poziții mai favorabile" la est de fluviul Nipru din Ucraina, însă după doar câteva minute au retras știrile, transmite Reuters. Incidentul, unul extrem de neobișnuit, dezvăluie deruta din cadrul instituțiilor militare rusești și al presei de stat cu privire la modul în care trebuie relatată situația de pe câmpul de luptă din sudul Ucrainei, notează Reuters. Ministerul Apărării a reacționat rapid, spunând că publicarea unei „informații false” despre „regruparea" trupelor în regiunea Nipru (Dnipro), ce ar fi venit de la centrul de presă al Ministerului rus al Apărării, este o „provocare", scrie HotNews.
UPDATE Ruşii şi-au concentrat atacurile în regiunea Donețk. În direcția Marinka, au fost respinse 24 de atacuri, iar la Avdiivka, pe care forțele ruse încă încearcă să o încercuiască, trupele ucrainene au respins 17 atacuri. Pe întreaga linie a frontului, au avut loc 69 de ciocniri în ultima zi, potrivit raportului Statului Major, notează Spotmedia.
UPDATE Aproximativ 5 milioane de persoane din Ucraina au fost nevoite să îşi părăsească locuințele şi să se mute în alte părți ale ţării din cauza atacurilor ruseşti din 2014 și până în prezent, potrivit cifrelor oficiale - relatează DPA, citată de Agerpres. Dintre acestea, aproximativ 3,6 milioane de persoane au fugit în interiorul Ucrainei de la invazia rusă din februarie 2022. Înainte de invazie, anii de lupte din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, provocaseră deja peste 1 milion de persoane strămutate în interiorul ţării începând din 2014.
UPDATE Ucraina şi-a modificat cu succes sistemele sovietice de apărare aeriană pentru a putea trage rachete produse în SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yurii Ihnat. „Avem rezultate bune ale utilizării în luptă a sistemelor de rachete antiaeriene Buk-M1, pe terenul de antrenament din Statele Unite, care au fost convertite și adaptate la rachete americane”, a spus Ihnat. Ucraina a moștenit sistemele antiaeriene Buk-M1 de la URSS, dar ele folosesc de obicei rachete pe care le produce doar Rusia. Prin urmare, e necesar să se caute modalități de convertire și modernizare a acestor sisteme pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană. Rapoarte neconfirmate au apărut anterior în presă cum că armata ucraineană a găsit o modalitate de a-și modifica lansatoarele Buk pentru a trage rachete Sea Sparrow, notează Spotmedia.
UPDATE Centrul Național de Rezistență al Ucrainei a dezvăluit că o companie aeriană civilă din Rusia – I-Fly – este folosită de Ministerul Apărării din Rusia pentru a transporta soldați ruși pe frontul ucrainean, notează Gândul. Compania aeriană privată I-Fly a transportat personal mobilizat din orașul siberian Novosibirsk la Rostov-pe-Don din sud-vestul Rusiei. Trupele sunt apoi trimise să lupte în Ucraina”, au precizat reprezentanții Centrului Național de Rezistență al Ucrainei.
UPDATE Foşti luptători Wagner au fost transferaţi într-o tabără din apropierea oraşului ucrainean Skadovsk din zona ocupată a regiunii Herson, susţine Centrul Naţional de Rezistenţă din Ucraina. Se pare că foștilor membri Wagner nu li se oferă transport, echipament individual de protecție și alte provizii necesare. Comandamentul militar rus decide ce va face în continuare cu aceşti luptători. Soarta lor a rămas incertă după rebeliunea lui Wagner împotriva Kremlinului din iunie și după accidentul de avion care l-a ucis pe fondatorul Evgeni Prigojin, două luni mai târziu, scrie Spotmedia.
UPDATE Guvernul polonez a desfășurat un batalion de tancuri în satul Czartajew de lângă granița cu Belarus, a informat Ministerul polonez al Apărării pe 12 noiembrie. „Suntem conștienți de amenințări, a declarat ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak. „Suntem perfect conștienți că conducătorii Kremlinului au început războiul pentru că vor să reconstruiască Imperiul Rus... Prin urmare, pentru a preveni atacarea patriei noastre, întărim Armata... Înființăm noi unități militare. Acest batalion de tancuri de aici în Siemiatycze [Czartajew] va fi echipat cu tancuri K2”, potrivit Știripesurse.
UPDATE Forțele de apărare din sudul Ucrainei au distrus Svet-KU, un rar sistem de război electronic rusesc, după o ploaie de rachete Storm Shadow care au vizat gruparea de apărare aeriană a Rusiei. "Avem cel de-al treilea caz confirmat de pierdere a unui sistem de război electronic Svet-KU destul de rar de către ruși”, transmit Forțele de apărare din sudul Ucrainei, scrie NewsWeek.
UPDATE Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a anunţat o dublare - la opt miliarde de euro - a ajutorului militar prevăzut iniţial de Germania Ucrainei în 2024, în contextul în care Berlinul este unul dintre principalii susţinători ai Kievului, căruia i-au acordat ajutoare umnaitar, financiar şi militar în sumă de 22 de miliarde de euro, relatează AFP.
UPDATE Dictatorul rus Vladimir Putin se teme de un nou marș spre Moscova, o repetare a revoltei organizată de Evgheni Prigojin, și încercă să evite astfel de revolte. Apărătorul rus al drepturilor omului, Mark Feigin, a declarat pentru Channel 24 că presupusa revoltă ar putea fi condusă de generali sau comandanți militari, notează Ziare.com.
UPDATE Republica Moldova ar trebui să renunţe la Transnistria de dragul integrării în Uniunea Europeană. Această opinie a fost exprimată de fostul șef al Ministerului de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, într-un interviu acordat corporației media "Deutsche Welle" preluat de Rador Radio Romania. În opinia sa, Transnistria "reprezintă un balast, un element toxic pentru tânăra democrație de peste Prut". "Atunci când Chișinăul va înțelege că, uneori, pentru a urma calea cea bună trebuie să faci sacrificii, Transnistria poate deveni un astfel de sacrificiu '...' " - a spus Ungureanu.
UPDATE Guvernul polonez a desfăşurat un batalion de tancuri în satul Czartajew de lângă graniţa cu Belarus, informează Ministerul polonez al Apărării, notează Mediafax.
UPDATE Ucraina pare să intensifice atacurile împotriva infrastructurii militare, logistice și de altă natură ale Rusiei din zonele ocupate aflate departe de linia frontului, notează INstitutul pentru Studiul Războiului, citat de Hotnews.
UPDATE În timpul unei întâlniri cu oficiali din SUA, preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat că vecina Coreea de Nord are ceva de-a face cu războiul dintre Ucraina şi Rusia, direct şi indirect, a informat agenţia de ştiri Yonhap, scrie Mediafax.
UPDATE Recent, în lumea serviciilor secrete americane au apărut detalii despre încercările de întâlnire dintre Putin și Peter Thiel, unul dintre cei mai puternici oameni din Silicon Valley, care mai târziu a devenit și informator FBI, scrie presa italiană. Christian Angermayer, un antreprenor german cunoscut pentru relații cu politicieni din întreaga lume, care avea relații solide cu Kremlinul, a acționat ca intermediar și a încercat să aranjeze o conversație între cei doi. Aceste fapte, în opinia FBI, spun multe despre strategia lui Putin în încercarea de a pătrunde în centrele puterii și ale serviciilor de informații occidentale, scrie HotNews.
UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz a declarat într-un interviu acordat lui Heilbronner Stimme că va purta discuții cu preşedintele rus Vladimir Putin, dacă liderul rus şi-ar retrage trupele din Ucraina. Scholz a declarat pentru sursa citată că a mai purtat discuții cu președintele Rusiei în trecut și că va face acest lucru și în viitor. Cu toate acestea, "Rusia trebuie să facă un pas decisiv înainte de negocieri: retragerea trupelor". Planul în 10 puncte, prezentat de președintele Volodimir Zelenski încă din noiembrie 2022, solicită retragerea completă a trupelor ruse de pe pământurile ucrainene ocupate ilegal și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei.
UPDATE Un voluntar georgian ucis în Ucraina Irakli Kurtsikidze, un voluntar georgian care a venit în Ucraina pentru a servi în armata ucraineană a murit noaptea trecută, a informat Radio Europa Liberă.
UPDATE În momentul actual România nu are o rețea prea extinsă de sisteme care să-i ofere o apărare antiaeriană pe mari suprafețe și se bazează, în continuare, pe sisteme mai vechi, multe dintre ele de sorginte sovietic. Dincolo de modernele sisteme Patriot care au început să intre în dotare, multe alte sisteme din arsenalul României sunt însă destul de îmbătrânite. Unele, însă, sunt de același tip cu cele folosite și de Ucraina înainte și după izbucnirea războiului cu Rusia, precizează HotNews.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat România printre ţările cărora le-a mulţumit, duminică seara, pentru că au ajutat Ucraina cu apărarea antiaeriană, în condiţiile în care iarna se apropie şi este de aşteptat ca Moscova să-şi intensifice atacurile asupra infrastructurii ucrainene, relatează News.ro „Suntem aproape la jumătatea lunii noiembrie şi trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea ca inamicul să mărească numărul de lovituri cu drone sau rachete asupra infrastructurii noastre”, le-a spus ucrainenilor, duminică seara, preşedintele Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic adresat naţiunii. „Rusia se pregăteşte pentru iarnă. Iar în Ucraina, toată atenţia noastră ar trebui să se concentreze asupra apărării, asupra răspunsului la teroriști, asupra a tot ceea ce poate face Ucraina pentru a le permite oamenilor noştri să treacă mai ușor peste această iarnă şi pentru a creşte capacităţile soldaţilor noştri”, a subliniat preşedintele Volodimir Zelenski. În acest context, el a mulţumit tuturor partenerilor care au ajutat Ucraina cu apărarea aeriană. Zelenski a menționat mai multe state, între care şi România. „Statele Unite, Germania, Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Italia, România, Suedia, Olanda, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Polonia, statele baltice şi alte ţări”, a enumerat preşedintele Ucrainei.