19 aprilie 2024, ora 21:43

Exponenți partidului de la guvernare, PAS, sunt optimiști privind șansele de reușită ale referendumului constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Deputatul PAS, Vitalie Jacot susține că se bazează pe datele sondajelor recente.

„Noi suntem optimiști cu cifrele în mână. Ne bazăm pe sondaje, ne bazăm pe anumite percepții, pe niște răspunsuri ale sociologilor, care ne permit să facem concluzia că referendumul va avea loc. Prezența va fi asigurată și bineînțeles, deja de susținere, nu punem la îndoială pentru că în societate persistă susținerea aderării Moldovei la UE. Această dorință este”, a declarat Vitalie Jacot în ediția de vineri, 19 aprilie, a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Totuși, deputatul admite că în încercarea de a promova avantajele integrării în UE, ne-am putea confrunta cu efectele propagandei Kremlinului.

„Unii se lasă duși pe valul criticii și propagandei, și, cu părere de rău, trăiesc într-o lume a iluziilor. Aici contează narativele celor care se ocupă cu dezinformarea...Cum să facem față? Ne-ar bucura dacă justiția ar lucra un pic altfel. Noi am făcut tot instrumentarul necesar ca să facem reformele în justiție, urmează procesele”, a mai menționat Vitalie Jacot. 

Marți, 16 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a dat aviz pozitiv organizării referendumului republican constituțional, dar și inițiativei de completare a Constituției cu un nou articol: „Integrarea în UE”. Astfel, pe 20 octombrie 2024,  vom răspunde prin vot la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. 

Potrivit președintei CC, Domnica Manole, inițiativa de revizuire a Constituției nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare. Avizul este definitiv, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Într-un briefing de presă, Manole a subliniat că rezultatele referendumului constituțional vor avea putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului. De asemenea, inițiativa legislativă de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran și independent al Republicii Moldova, nici statutul de neutralitate permanentă.

Prin modificarea legii supreme a țării se dorește confirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.

Amintim că, la sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a solicitat organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Parlamentul a modificat și Codul Electoral, astfel încât acesta să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. 

Modificarea a stârnit numeroase critici din partea opoziției, dar și a comentatorilor politici care au spus că președinta vrea să-și asigure în acest fel un nou mandat. Iar analistul politic, Anatol Țăranu, a declarat la TV8 că referendumul ar putea fi răsturnat doar dacă exercițiul electoral va fi boicotat de către alegători. O astfel de situație nu pare tocmai imposibilă, sugerează Țăranu, iar asta deoarece șefa statului și PAS ar fi comis o eroare majoră atunci când a lansat ideea organizării referendumului, fără a consulta inițial și alte formațiuni politice care eventual să o sprijine. 

Pe 14 decembrie, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an. 

24 ianuarie 2025, ora 23:39

Conflictul transnistrean poate fi soluționat, iar Republica Moldova reîntregită mai simplu decât am fi crezut, este de părere deputatul PAS Oazu Nantoi. În opinia deputatului, Chișinăul ar trebui să conștientizeze în primul rând că problema nu se rezolvă la masa de negocieri și nici cu participarea Rusiei și a auto-proclamatei puteri de la Tiraspol, iar responsabilitatea pentru soluționarea acestui conflict, vechi de mai bine de 30 de ani, ne revine nouă - cetățenilor Republicii Moldova. 

„Noi, cei care dorim să vedem Republica Moldova în UE, trebuie să conștientizăm că ”formatul unic” al operațiunii de menținere a păcii, laolaltă cu „formatul de negocieri ”5+2”, sunt niște capcane impuse de țara-agresor - Rusia. Noi trebuie să conștientizăm că problema nu se rezolvă „la masa de negocieri” – nici cu participarea Rusiei, nici cu papagalii ruși (1+1(!)) de la Tiraspol.

Noi trebuie să conștientizăm că regimul criminal din Transnistria există numai grație cedărilor unilaterale/trădărilor din partea celora de la Chișinău. Și nouă – cetățenilor RM, cel puțin teoretic, ar trebui să ne fie rușine de încălcările masive, sistematice și brutale ale drepturilor fundamentale ale omului în stânga Nistrului”, a scris Oazu Nantoi într-o postare pe Facebook.

„Noi trebuie să conștientizăm că reunificarea Republicii Moldova înseamnă, în primul rând, eradicarea fascismului rusesc în stânga Nistrului – nu ”statut juridic special, garantat cu certitudine”, asupra căruia insistă țara-agresor, ci trecerea populației din regiune prin procesul de „detransnistrizare”, tot așa cum Germania nazistă învinsă a trecut prin procesul de „denazificare”.

Victoria morală și politică asupra ”identității transnistrene” este condiția-cheie pentru viabilitatea RM reîntregite. Fără aceasta, ”soluționarea conflictului” va însemna inocularea tumorii canceroase a fascismului rusesc în societatea moldovenească – în conformitate cu planurile Führer-ului de la Kremlin și cu consecințele de rigoare. Noi, și nimeni alții, trebuie să propunem NATO și Ucrainei un mecanism și scenariu de ”demilitarizare” a regiunii din stânga Nistrului – fără ca să delegăm această problemă ”la masa de negocieri” cu participarea regimului lui Putin.

Noi trebuie să conștientizăm că incapacitatea noastră, din 1994 încoace, de a integra pe concetățenii noștri din UTAG, pune cruce pe orice iluzii privind capacitatea noastră de a ”detransnistriza” regiunea din stânga Nistrului.

Noi, și nimeni alții, trebuie să formulăm viziunea noastră privind organizarea și funcționarea post-conflict a RM, și să ne asumăm responsabilitatea pentru implementarea ei.

Noi trebuie să conștientizăm că, fără urcarea noastră la nivelul lui Konrad Adenauer din 1952, riscăm să ratăm șansa istorică de a ne poziționa garantat de partea lumii libere prin aderarea la UE – în 2030, să admitem”, a mai scris Oazu Nantoi. 

În ediția din 23 ianuarie „Cutia Neagră” de la TV8, deputatul PAS, Dorian Istrati a declarat că actuala guvernare are deja pus la punct un plan de reintegrare a Republicii Moldova. Documentul care ar conține pași exacți în vederea reintegrării, s-ar afla deja pe masa deputaților. Totuși, planul este ținut în mare secret.  Istrati a refuzat să ofere detalii din spatele documentului, însă a punctat pentru implementare, sunt necesari foarte mulți bani.