19 aprilie 2024, ora 21:43

Exponenți partidului de la guvernare, PAS, sunt optimiști privind șansele de reușită ale referendumului constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Deputatul PAS, Vitalie Jacot susține că se bazează pe datele sondajelor recente.

„Noi suntem optimiști cu cifrele în mână. Ne bazăm pe sondaje, ne bazăm pe anumite percepții, pe niște răspunsuri ale sociologilor, care ne permit să facem concluzia că referendumul va avea loc. Prezența va fi asigurată și bineînțeles, deja de susținere, nu punem la îndoială pentru că în societate persistă susținerea aderării Moldovei la UE. Această dorință este”, a declarat Vitalie Jacot în ediția de vineri, 19 aprilie, a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Totuși, deputatul admite că în încercarea de a promova avantajele integrării în UE, ne-am putea confrunta cu efectele propagandei Kremlinului.

„Unii se lasă duși pe valul criticii și propagandei, și, cu părere de rău, trăiesc într-o lume a iluziilor. Aici contează narativele celor care se ocupă cu dezinformarea...Cum să facem față? Ne-ar bucura dacă justiția ar lucra un pic altfel. Noi am făcut tot instrumentarul necesar ca să facem reformele în justiție, urmează procesele”, a mai menționat Vitalie Jacot. 

Marți, 16 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a dat aviz pozitiv organizării referendumului republican constituțional, dar și inițiativei de completare a Constituției cu un nou articol: „Integrarea în UE”. Astfel, pe 20 octombrie 2024,  vom răspunde prin vot la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. 

Potrivit președintei CC, Domnica Manole, inițiativa de revizuire a Constituției nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare. Avizul este definitiv, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Într-un briefing de presă, Manole a subliniat că rezultatele referendumului constituțional vor avea putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului. De asemenea, inițiativa legislativă de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran și independent al Republicii Moldova, nici statutul de neutralitate permanentă.

Prin modificarea legii supreme a țării se dorește confirmarea identității europene a poporului Republicii Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.

Amintim că, la sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a solicitat organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Parlamentul a modificat și Codul Electoral, astfel încât acesta să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. 

Modificarea a stârnit numeroase critici din partea opoziției, dar și a comentatorilor politici care au spus că președinta vrea să-și asigure în acest fel un nou mandat. Iar analistul politic, Anatol Țăranu, a declarat la TV8 că referendumul ar putea fi răsturnat doar dacă exercițiul electoral va fi boicotat de către alegători. O astfel de situație nu pare tocmai imposibilă, sugerează Țăranu, iar asta deoarece șefa statului și PAS ar fi comis o eroare majoră atunci când a lansat ideea organizării referendumului, fără a consulta inițial și alte formațiuni politice care eventual să o sprijine. 

Pe 14 decembrie, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.