Președintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova. Între timp,  armata rusă a lansat un atac aerian cu drone „Shahed” și bombe aeriene ghidate asupra regiunilor Herson și Sumî. Atacul aerian a fost respins în mare parte de apărarea ucraineană, care a anunțat că a distrus 12 din cele 13 drone trimise de forțele ruse asupra regiunii Sumî. Potrivit autorităților locale ucrainene, în orașul Sumî s-au auzit mai multe explozii, fiind vizată infrastructura civilă a localității. Atacul a afectat temporar alimentarea cu energie a unor zone din regiune.

Pe de altă parte, guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, Viaceslav Gladkov a transmis luni, 6 mai, că în urma unor atacuri cu drone ucrainene 6 persoane au murit și că alte 35 au fost rănite, relatează Reuters. Totodată, agenţiile europene de informaţii au avertizat guvernele lor că Rusia pregăteşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul, în timp ce se angajează într-un conflict permanent cu Occidentul, scrie FT. Rusia a început deja să pregătească mai activ atentate cu bombă sub acoperire, atacuri incendiare şi deteriorări ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără a fi aparent preocupată de producerea de victime civile, consideră oficialii serviciilor de informaţii. Totodată, ziarul La Repubblica notează că NATO va interveni, dacă Rusia decide să invadeze și Republica Moldova.

UPDATE NATO, UE şi SUA au calificat luni drept iresponsabile exerciţiile militare pentru folosirea unor arme nucleare tactice anunţate mai devreme de Moscova, care şi-a motivat această decizie în urma declaraţiilor unor oficiali occidentali şi implicării crescânde a Occidentului de partea Ucrainei în conflictul cu Rusia, transmite Agerpres.

UPDATE Preşedinţii Franţei şi Chinei, Emmanuel Macron şi Xi Jinping, au pledat luni pentru un „armistiţiu olimpic” în toate conflictele din lume pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, armistiţiu care ar putea fi de asemenea un prilej pentru căutarea unor soluţii de încheiere a respectivelor conflicte, transmite agenţia EFE. Cei doi lideri au exprimat această poziţie într-o declaraţie comună acordată presei la Paris, după o întrevedere în care au abordat chestiuni internaţionale şi comerciale de interes bilateral.

UPDATE Trupele ruse încearcă să străpungă apărarea Ucrainei şi să ajungă în oraşele Pokrovsk şi Kurakhove din regiunea Doneţk, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrskîi pe 6 mai. Vorbind la televiziunea naţională, un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare Sudice, a declarat că trupele Moscovei au încercat fără succes să ia cu asalt poziţiile ucrainene de trei ori, pierzând patru tancuri în acest proces, scrie Mediafax.

UPDATE Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, se opune participării unor reprezentanţi ai UE la ceremonia de reînvestire a preşedintelui rus Vladimir Putin, care se desfăşoară marţi la Moscova, scrie Antena3.

UPDATE Uniunea Europeană a început să lucreze la înfiinţarea unui nou birou pentru inovaţie în domeniul apărării la Kiev, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, la 6 mai, în cadrul Forumului UE-Ucraina pentru industriile de apărare.

UPDATE Rusia aruncă o bombă de 1.500 de kilograme asupra unui sat din regiunea Harkov, potrivit Mediafax. Forţele ruse au lovit regiunea Harkov cu o bombă FAB-1500 lansată din aer pentru prima dată de la începutul invaziei, a raportat poliţia regiunii Harkov pe 6 mai.

UPDATE Autoritățile de la Kiev au reușit în cele din urmă să obțină modificările dorite în legea mobilizării, dar soldații de pe front spun că trimiterea unor recruți fără experiență în locul lor însemnă că mulți nu se vor mai întoarce. „Trebuie regândită mobilizarea”, cred soldații ucraineni care luptă de aproape 2 ani.

UPDATE Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat într-un interviu publicat luni de cotidianul Il Messaggero, că sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat şi cere Occidentului să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat luni arestarea unui bărbat acuzat că plănuia să comită atacuri explozive împotriva unor instanţe de judecată, în numele Ucrainei, relatează AFP, potrivit News.ro.

UPDATE Federația Rusă se confruntă cu o nouă problemă, după ce efortul de a susține invazia Ucrainei a adus Moscova sub sancțiuni economice din partea țărilor bogate. Nevoia de a trimite soldați pe front accentuează problemele din rândul forței de muncă, așa că firmele din sectorul energetic nu reușesc să găsească personal, arată analiștii. În jur de 20% din produsul intern brut al Rusiei vine din petrol și gaze.

UPDATE Xi Jinping, preşedintele chinez a pledat luni, 6 mai, la Paris, ca ţara sa şi Uniunea Europeană să-şi consolideze coordonarea strategică şi să rămână partenere, în pofida diferendurilor multiple, de la comerţ la Ucraina, relatează AFP.

UPDATE UE intenționează să interzică partidelor politice și think-tank-urilor să accepte finanțare rusă ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Moscovei, a informat Bloomberg pe 6 mai, relatează Kyiv Independent.

UPDATE FSB a anunţat luni, 6 mai, arestarea unui bărbat acuzat că plănuia să comită atacuri explozive împotriva unor instanţe de judecată, în numele Ucrainei, relatează AFP.

UPDATE Alexander Graf Lambsdorff, ambasadorul Germaniei în Rusia, “a fost chemat în Germania pentru consultări și va rămâne la Berlin timp de o săptămână, apoi se va întoarce la Moscova”. Potrivit lui Kathrin Deschauer, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, “guvernul german ia foarte în serios acest incident, pe care îl cataloghează drept un comportament împotriva democrației noastre liberale și a instituțiilor care o susțin”. Decizia a fost luată în contextul în care atacurile cibernetice ale Rusiei asupra statelor europene au escaladat, pe fondul războiului din Ucraina, scrie Biziday.

UPDATE Rusia a pierdut 475.300 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1.040 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.380 de tancuri, 14.213 vehicule blindate de luptă, 16.477 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.250 de sisteme de artilerie, 1.057 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 791 de sisteme de apărare aeriană, 349 de avioane, 325 de elicoptere, 9.683 de drone, 26 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.

UPDATE După ce Rusia a început să își ferească navele mari ale Flotei Mării Negre de atacurile cu drone ale ucrainenilor și le-a mutat, Ucraina a început să atace ambarcațiunile mai mici ale Kremlinului. Astfel, în zorii zilei de 6 mai, ucrainenii au distrus o barcă de mare viteză clasa Mangust, care ar costa aproximativ 3 milioane de dolari, potrivit Ukrainska Pravda

UPDATE Xi Jinping şi Emmanuel Macron îşi exprimă angajamentul pentru rezolvarea crizei din Ucraina şi continuarea investiţiilor în Franţa. Macron salută decizia Chinei de a nu vinde arme către Moscova şi mulţumeşte pentru sprijinul în promovarea unui armistiţiu olimpic. Priorităţile întâlnirii includ stabilirea unor reguli echitabile în schimburile comerciale şi coordonarea în rezolvarea crizelor regionale, notează Mediafax.

UPDATE În contextul escaladării conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociul, a fost făcut un clasament al armelor nucleare. Potrivit statisticilor, cel mai dotat stat din punct de vedere al forțelor nucleare este Rusia, urmat de SUA și China.

UPDATE Uniunea Europeană mizează pe China pentru ca aceasta să-şi folosească influenţa pe lângă Rusia astfel încât să convingă Moscova să nu mai continue războiul în Ucraina şi de asemenea să tempereze ameninţările nucleare ruseşti venite în contextul acestui război, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui întrevederi tripartite la Paris cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu cel francez Emmanuel Macron, relatează AFP şi Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Rusia a avertizat luni Marea Britanie că, dacă Ucraina va folosi arme britanice pentru a lovi teritoriul rus, Moscova ar putea riposta prin atacuri asupra instalaţiilor şi echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât şi în alte ţări, relatează Reuters.

UPDATE Armata rusă concentrează trupe și echipamente pentru o operațiune ofensivă împotriva orașului Harkov și nord-estului Ucrainei, constată analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Analiștii de la ISW îl citează pe expertul militar ucrainean Kostiantin Mașoveț, potrivit căruia Moscova a adunat aproximativ 50.000 de soldați în regiunile Belgorod, Briansk și Kursk, situate la granița cu Ucraina. Acești soldați fac parte din Grupul de Forțe Nord. O informație similară a fost făcută publică de un analist militar rus, scrie Libertatea.

UPDATE Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va începe marți un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, transmite News.ro.

UPDATE  Rusia va trebui să-şi mărească arsenalul de rachete pentru a descuraja Occidentul, în contextul în care Moscova este acum în confruntare deschisă cu SUA şi aliaţii lor, a declarat luni un diplomat rus, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Rusia şi-a intensificat producţia de armament şi SUA estimează că va fabrica în acest an mai multă artilerie decât toate cele 32 de state membre ale NATO împreună. „Suntem acum într-un stadiu de confruntare deschisă care, sper eu, nu va duce la un conflict armat direct”, a declarat trimisul diplomatic Grigori Maşkov pentru agenţia rusă RIA.

UPDATE Armata rusă a anunţat luni că a ocupat două sate ucrainene, unul în zona regiunii Doneţk din est, unde înregistrează progrese rapide, şi altul în regiunea Harkov (nord-est), un nou semn al avansului său în detrimentul trupelor Kievului, relatează AFP, citată de digi24. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că soldaţii săi au „eliberat” localitatea Soloviove, din apropiere de Oceretîne, a cărei ocupare a revendicat-o duminică. În ultimele săptămâni armata rusă a avansat rapid în această zonă situată în apropiere de Avdiivka, oraş căzut în februarie. Ministerul rus a mai precizat că trupele sale au cucerit Kotliarivka, în regiunea Harkov. O parte importantă a acestei regiuni, frontalieră cu Rusia, a fost ocupată de armata Moscovei în urmă cu peste doi ani, înainte de o primă contraofensivă a Kievului în toamna lui 2022.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova, relatează AFP şi Reuters, citate de digi24. „În cursul exerciţiului vor fi luate o serie de măsuri pentru a se antrena pentru pregătirea şi utilizarea de arme nucleare nestrategice”, a anunţat ministerul Apărării într-un comunicat publicat pe Telegram. Acest antrenament vizează „menţinerea pregătirii armatei”, în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia”, a adăugat comunicatul. Unităţi de rachete din Districtul militar de sud şi forţe navale vor participa la exerciţii, potrivit Ministerului rus al Apărării.

UPDATE Preşedintele Chinei, Xi Jinpin, va purta luni discuţii la Paris cu omologul său francez şi cu preşedinta Comisiei Europene. Întâlnirea va fi dominată de războiul din Ucraina şi relaţiile comerciale. Preşedintele Emmanuel Macron va încerca să îl convingă pe domnul Xi să îi folosească influenţa în Rusia, pentru a determina Kremlinul să pună capăt invaziei, notează Rador.

UPDATE Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), Ucraina ar trebui, după ce a început să primească asistența militară din SUA, să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil în acest an. Oficialii americani au anunțat sprijinul pentru noile operațiuni contraofensive ucrainene în 2025, deși ISW continuă să creadă că Ucraina ar trebui să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil, deoarece inițiativa Federației Ruse pe front în 2024 îi oferă mai multe avantaje.

UPDATE Fosta câştigătoare ucraineană a concursului Eurovision, Jamala, a declarat că ţara sa „nu-şi poate permite” să boicoteze concursul de cântece, deoarece are nevoie de această ocazie pentru a reaminti Europei de invazia Rusiei, scrie The Guardian, citată de News.ro.

UPDATE Un fond de urgenţă al Uniunii Europene, creat în 2012 în contextul crizei financiare, ar putea fi răspunsul pentru decidenţii politici: un fond care ar putea fi investit în apărare. Franţa şi statele baltice vor fi probabil în prima linie a susţinerii acestei idei. Cei 20 de miniştri de Finanţe din zona euro ar trebui să fie de acord, scrie Mediafax.

UPDATE Pentru prima dată de la începutul războiului, NATO, într-o manieră foarte confidenţială şi fără comunicate oficiale, a stabilit cel puţin două linii roşii, dincolo de care ar putea exista o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, scrie La Repubblica, citat de Mediafax. Ziarul subliniază că în acest moment nu există planuri operaţionale care să prevadă trimiterea de trupe, ci doar evaluări privind posibile planuri de urgenţă în cazul în care ar exista implicarea unor terţe părţi în război. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas.

Prima "linie roşie" este participarea directă sau indirectă a unei terţe părţi în conflictul din Ucraina. O eventualitate însoţită de temeri. Şi care se învârte în jurul posibilităţii ca Rusia să străpungă liniile de apărare ale Kievului. Graniţa ruso-ucraineană, la urma urmei, este foarte lungă şi vulnerabilă. Trupele lui Zelenski nu mai sunt capabile să o controleze în întregime. Dar adevăratul coşmar se referă la posibila pătrundere în nord-vest. De ce? Pentru că ar crea un coridor între Kiev şi Belarus. O opţiune tactică considerată recent plauzibilă de mai mulţi analişti aliaţi. Minskul ar fi astfel încorporat direct în competiţia militară. Trupele şi arsenalul său ar fi decisive pentru Moscova. Iar această împrejurare nu ar putea decât să activeze apărarea în favoarea Ucrainei, conform ziarului italian La Repubblica.

A doua linie roşie se referă la o provocare militară împotriva ţărilor baltice sau a Poloniei, sau la un atac ţintit împotriva Republicii Moldova. Nu este vorba neapărat de o invazie, care ar putea urma unei ofensive asupra Odesei, ci poate fi doar de un atac militar pentru a testa reacţia occidentală. O tentativă care ar putea fi făcută şi pentru a testa capacitatea de reacţie a frontului aliat într-o fază de posibilă confuzie: sezonul electoral din Europa şi SUA ar putea determina Kremlinul să creadă că NATO este distrasă. Cu toate acestea, Alianţa Nord-Atlantică nu ar fi dispusă să tolereze o astfel de agresiune.

Pentru a înţelege delicateţea momentului, trebuie îndreptată atenţia spre frontul estic. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas. Posibilitatea unui colaps militar al trupelor lui Zelenski nu mai este exclusă. De aceea, devine vital pentru liderii occidentali să îi transmită un mesaj clar lui Vladimir Putin: una este să pătrunzi în teritoriile estice, cu totul altceva este să cucereşti capitala sau să implici state terţe în război. Cu alte cuvinte: Ucraina nu poate pierde, iar NATO este pregătită să intervină direct pentru a împiedica prăbuşirea administraţiei de la Kiev.

La Repubblica relatează despre o strategie pregătită şi trupe desfăşurate în caz de urgenţă. De-a lungul flancului estic (ţările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România) NATO poate conta deja pe peste 100.000 de soldaţi, între cei deja desfăşuraţi şi cei care ar urma să fie mobilizaţi în câteva zile în cadrul "Forţei de Răspuns". Într-o lună, a explicat recent şeful Statului Major polonez, aceştia ar putea fi dublaţi, iar în şase luni triplaţi.

UPDATE Personalul militar rus a fost condamnat pentru 116 crime în 2023, a raportat Mediazona, un site de știri local. Este o creștere de aproape 900% față de anul precedent, când au existat 13 condamnări, a spus Ministerul Apărării din Marea Britanie pe X. Datele au provenit din statisticile publicate de Direcția Judiciară a Curții Supreme privind activitatea instanțelor pentru anul 2023, a spus Mediazona.

UPDATE Finlanda şi-a testat cu succes capacitatea de a gestiona o economie de război şi a început să depoziteze echipamente militare în afara graniţelor naţionale, în timp ce ţara nordică renumită pentru nivelul său ridicat de pregătire face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive, notează ZF.

UPDATE O măsură drastică luată de SUA împotriva băncilor care finanţează comerţul cu bunuri pentru invazia lui Vladimir Putin în Ucraina a îngreunat mult mai mult circulaţia banilor în şi din Rusia, potrivit unor înalţi oficiali occidentali şi finanţişti ruşi, scrie FT. Volumele schimburilor comerciale ale Moscovei cu parteneri-cheie precum Turcia şi China s-au prăbuşit în primul trimestru al acestui an, după ce SUA au vizat băncile internaţionale care ajută Rusia să achiziţioneze produse esenţiale pentru a-şi ajuta efortul de război.

UPDATE În noaptea de duminică spre luni, trupele ruse au atacat regiunea Sumî cu 13 UAV-uri de atac Shahed-131/136, 12 drone inamice au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană. „Ca urmare a acțiunilor combinate de luptă, 12 UAV-uri de atac inamice au fost distruse în regiunea Sumî de către grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei”, a transmis Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Olesciuk.

UPDATE Rheinmetall a lansat recent ideea formării unui consorţiu european de arme pentru a concura mai bine cu rivalii americani, în timp ce grupul german de apărare şi-a expus ambiţiile globale într-o industrie în plină expansiune, transmite Reuters.

UPDATE Rușii au lansat un atac aerian asupra instalațiilor energetice din regiunea Sumî, a transmis Oleksiy Drozdenko, șeful administrației militare regionale, relatează Ukrainska Pravda. Ulterior, mai multe explozii s-au auzit în orașul Sumî. „Toate serviciile de urgență sunt pe teren. Lucrările de recuperare sunt în curs. Consecințele atacului urmează să fie clarificate”, a transmis Oleksiy Drozdenko.

UPDATE Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a luat, într-o intervenție la postul Ren TV, peste picior mesajul de Paște al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că „Dumnezeu are steagul ucrainean pe umăr”.

UPDATE Forțele ruse au lovit duminică termocentrala Sloviansk din regiunea Donețk cu cinci rachete de artilerie grea, distrugând mai multe locații ale centralei electrice, a declarat șeful adjunct al Administrației militare a orașului Mikolaivka, Volodimir Proskunin. Nu au fost raportate victime și nu au fost oferite detalii cu privire la amploarea pagubelor. Nu este clar dacă centrala electrică, cu o capacitate de 830 de megawați și situată chiar în afara Sloviansk, este în prezent operațională și generează energie.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.