07 mai 2024, ora 23:36

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks se declară dezamăgit de demiterea vicepreședintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandru Tarnavski. Înaltul oficial european susține că vestea l-a întristat în condițiile în care Tarnavski a fost una dintre persoanele care a promovat activ ideea păstrării unui dialog între Chișinău și Comrat. 

„Pentru mine personal, este o veste foarte nefericită, întrucât domnul Tarnavski a fost unul dintre cei care au promovat activ ideea dialogului dintre Chișinău și Comrat. Aceasta este calea care, din punctul nostru de vedere, este necesară”, a declarat Mažeiks în cadrul ediției de marți, 7 mai, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Jānis Mažeiks a subliniat că principiul autonomiei este important pentru Uniunea Europeană, însă a mai spus și că statul trebuie să poată funcționa ca un tot întreg. 

„Este cu siguranță alarmant că autoritățile din Găgăuzia iau din ce în ce mai mult calea autoizolării”, a menționat Jānis Mažeiks. Ambasadorul și-a mai exprimat speranța că decizia privind revocarea din funcția a lui Alexandr Tarnavski poate fi anulată. 

Jānis Mažeiks a mai menționat că Chișinău mai are timp să stabilească un dialog cu malul stâng al Nistrului și să explice cetățenilor de acolo și chiar pretinselor autorități de la Tiraspol care sunt beneficiile integrării europene. Oficialul a mai spus că nu vede niciun risc de subminare a proceselor democratice din Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.