20 mai 2024, ora 16:23

Lupta la Primăria Capitalei continuă. Consilierii municipali PAS au depus un denunț la Procuratura Generală pe numele primarului Ion Ceban care, în ultimii ani, ar fi luat credite ilegale de circa 735 milioane de lei ,fără aprobarea de către Consiliul Municipal Chișinău. Edilul este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și abuz de putere. Am solicitat o reacție de la consiliera primarului, Natalia Ixari, dar până la această oră nu am primit un răspuns. 

Vicepreședinții fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov și Stoian Sergiu, au depus un denunț la Procuratura Generală, cu privire la depășirea atribuțiilor de serviciu și abuz de putere prin contractarea contractelor de împrumut fără aprobarea de către Consiliul Municipal Chișinău.

Potrivit lor, în perioada 2021 - 2023, Ion Ceban, a încheiat cu mai multe bănci comerciale din Republica Moldova, credite de împrumut în valoare totală de cca 735 milioane lei, contractate ilegal.

„Ele nu respectă legea 419, art. 46. Nici unul din aceste credite nu are la bază decizia CMC, adică consilierii nu au votat aceste credite și nimeni nu a fost informat despre scopul, valoarea creditului, perioada de rambursare etc. Toate acestea au apărut post-factum, după creditarea lor”,  se arată în comunicatul PAS.

Consilierii PAS mai susțin că la momentul contractării, băncile ar fi fost induse în eroare de către Primăria Chișinău și li s-ar fi prezentat doar decizia cu privire la aprobarea bugetului a anului corespunzător, dar care nu poate înlocui o decizie a consiliului cu privire la împrumuturi.

„Există bănuiala rezonabilă că primarul general al municipiului Chișinău Ion Ceban a săvârșit acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, prin semnarea contractelor de împrumut cu mai multe bănci comerciale din Republica Moldova”, mai spun consilierii.

Respectiv, fracțiunea PAS din CMC a depus astăzi un denunț prin care solicită Procuraturii Generale următoarele să atragă la răspundere contravențională și penală pentru abuz de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu pe funcționarii publici și de demnitate publică din cadrul Primăriei Chișinău care au participat la comiterea abuzurilor enumerate mai sus.

Menționăm că subiectul creditelor contractate de Primăria Chișinău a fost abordat și în investigația realizată de echipa „Cutia Neagră PLUS”: „Primăria-Chefurilor”. Cum se risipesc banii publici în Chișinău. Atunci, jurnaliștii TV8, a scris despre faptul că Primăria Chișinău nu are un buget anual aprobat, iar Ceban  dădea dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. De altă parte, consilierul municipal al Platformei DA, Victor Chironda menționase că adevărata cauză ar fi  că: „Bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023”.

Totodată, potrivit investigației, în perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat atunci Ceban. 

Totuși, jurnaliștii TV8 au constatat că Ion Ceban ar fi mințit. Or, în 2019, când acesta a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.