Președinta țării Maia Sandu a semnat decretul de acordare a cetățeniei Republicii Moldova câtorva membri ai trupei Bi-2 și familiilor lor. Anunțul a fost făcut de șeful de Cabinet al președintei, Adrian Băluțel, într-un mesaj pe canalul său de Telegram.

Armata Ucrainei anunță că a observat o creștere bruscă a activității trupelor rusești în direcția Kupiansk, din Harkov, regiune unde forțele Moscovei se află în ofensivă de câteva săptămâni. Pe de altă parte, Rusia anunță că mai multe drone au fost lansate asupra teritoriului său în timpul nopții. În regiunea vestică Oriol a fost lovită o benzinărie, iar cel puțin o persoană a murit, a transmis guvernatorul local. Mai mult, o dronă a serviciilor secrete ucrainene a și-a atins ținta pe teritoriul Rusiei, la o distanță record de peste 1.800 de kilometri.

UPDATE Generalul Ben Hodges a vorbit înt-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, despre cât de important este ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Mai mult, acesta a explicat riscurile pentru România şi Moldova dacă ruşi ajung să ocupe Odesa. "Dacă ruşii ocupă Odesa, asta va însemna că ei vor controla întreaga costă a Mării Negre, practic de la gurile Dunării până la Poti, în Georgia, ceea ce, evident, vor. Aceasta ar fi o mare problemă pentru libertatea de navigaţie, pentru modul de livrare al cerealelor, a energiei electrice şi Ucraina nu va mai putea să exporte nimic pe mare. Şi chiar dacă ar exista un acord de pace după aceea, niciun investitor nu va mai vrea să ajute Ucraina. Va fi deci o problemă continuă cu refugiații şi probleme economice pentru Ucraina", a precizat generalul.

UPDATE Preşedintele reales al Lituaniei, Gitanas Nauseda, ţară care se teme că ar putea fi următoarea ţintă a unei agresiuni militare ruse, a susţinut luni că guvernul de la Vilnius ar trebui să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, mult peste pragul minim de 2% din PIB asumat în cadrul NATO, transmite AFP, transmite Agerpres.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins luni propunerea Chinei şi Braziliei, care insistau asupra participării Rusiei la summitul pentru pace în Ucraina prevăzut să aibă loc la mijlocul lui iunie în Elveţia, potrivit Spotmedia. „La ora actuală, noi nu vedem că Rusia ar putea participa (la summit), pentru că Rusia va bloca totul, aceasta este clar”, a declarat preşedintele Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Madrid, citat de AFP. „Rusia vrea să distrugă Ucraina, să ne nimicească”, a adăugat el, spunând că nu se poate avea „niciun fel de încredere în (Vladimir) Putin”.

UPDATE Comandantul-şef al armatei ucrainene a afirmat luni că Franţa va trimite "în curând" primii instructori militari în Ucraina pentru a forma trupele acestei ţări distruse de războiul cu Rusia, informează AFP.

UPDATE Ministerul rus de Externe a transmis că va analiza restricţiile impuse de Polonia împotriva diplomaţilor săi şi va recurge la represalii, scrie Spotmedia. „Vom lua măsuri de retorsiune astfel încât liderii polonezi, care sunt copleşiţi de rusofobie, să regrete mult următoarele lor măsuri antiruseşti”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform agenţiilor ruse de presă.

UPDATE Roma se opune folosirii armamentului furnizat Ucrainei împotriva unor ţinte situate pe teritoriul rus, reiterează şefa Guvernului italian Giorgia Meloni, comentând declaraţii ale secretarului general al NATO Jens Stoltenberg în favoarea acestei opţiuni, relatează AFP.

UPDATE Talibanii vor fi retrași de pe lista Moscovei de "organizaţii teroriste", la peste trei ani şi jumătate după ce aceştia au revenit la putere în Afganistan, a anunţat luni, 27 mai, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, informează AFP.

UPDATE Guvernul german se opune în continuare ideii creării unui scut antiaerian defensiv pe teritoriul statelor NATO pentru a proteja partea de vest a Ucrainei împotriva atacurilor aeriene ruseşti, a transmis luni un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, citat de agenţia DPA.

UPDATE Mai mulți șefi de state europene nu şi-au ascuns luni frustrarea în legătură cu blocarea sistematică de către Ungaria a ajutorului european pentru Ucraina, ajutor de care Kievul are spune că are nevoie urgentă. Șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a declarat că este inadmisibil ca o singură țară să blocheze prin veto acest ajutor crucial pentru ucraineni, scrie Digi24.

UPDATE "Propunerile nebuneşti" de reintroducere a serviciului militar obligatoriu în Europa sunt "inacceptabile", a declat luni, 27 mai, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, iar guvernul de la Budapesta "nu va permite sub nicio formă ca tinerii din centrul Europei, inclusiv ungari, să fie trimişi la război în Ucraina", transmite MTI.

UPDATE Timp de două luni, ofițerii SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) au monitorizat îndeaproape acțiunile a doi colonei din sistem care au fost recrutați de serviciile speciale ruse.Aceștia plănuiau să-l omoare pe Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, în timpul unui atac cu rachete al Rusiei asupra Kievului, relatează sursa The Times. 

UPDATE Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat, luni seara, la Târgu Mureş, că Ungaria nu va susţine candidatura olandezului Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO din cauza declaraţiilor acestuia la adresa ţării sale. Szijjarto mai spune că se bucură că există un candidat la această funcţie din regiunea de Est a Europei, făcând referire la președintele Klaus Iohannis, potrivit Digi24.

UPDATE Polonia a anunțat luni că a cumpărat rachete de croazieră în valoare de 677 de milioane de euro din Statele Unite pentru a-și spori capacitățile de apărare în fața unei potențiale amenințări din partea Rusiei, potrivit AFP.

UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz a relatat cum a decurs discuția pe care a avut-o la Kremlin cu Vladimir Putin, „la masa aceea lungă de care își amintește toată lumea”, cu doar câteva zile înainte ca acesta să declanșeze invazia din Ucraina, relatează Ukraîinska Pravda. Vorbind duminică la Festivalul Democrației, un eveniment de 3 zile organizat la Berlin pentru a celebra 75 de ani de la adoptarea Constituției germane, Scholz a relatat că Putin i-a spus că Ucraina „aparține” Rusiei și că liderul de la Kremlin și-a detaliat ideile imperialiste potrivit cărora granițele unei țări pot fi „schimbate cu forța”, fără a ține cont de dreptul internațional, scrie hotnews. 

UPDATE NATO dezbate în prezent posibilitatea de a securiza spațiul aerian în vestul Ucrainei și de a-i instrui pe militarii ucraineni chiar pe teritoriul lor, susțin sursele cotidianului german BILD, potrivit Kyiv Post. Mai multe țări, printre care Estonia, Regatul Unit, Polonia, Canada, Lituania și Franța, pledează pentru un sprijin sporit în cazul Ucrainei, posibil unul care să se manifeste chiar pe teritoriul ucrainean.

UPDATE Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a criticat luni Ungaria pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene (UE) pe probleme de afaceri externe, inclusiv ajutorul militar pentru Ucraina, şi a spus că blocul comunitar trebuie să găsească o modalitate de a ocoli vetoul conducerii de la Budapesta, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut luni Occidentului să forțeze Rusia să facă pace „prin orice mijloace necesare”, în condițiile în care Kievul cere să i se permită să folosească armele occidentale pentru a lovi teritoriul rusesc, potrivit AFP.

UPDATE Polonia va introduce restricții asupra mișcărilor diplomaților ruși pe teritoriul său din cauza implicării Moscovei în ceea ce guvernul de la Varșovia consideră că este un război hibrid purtat împotriva Uniunii Europene, a anunțat luni ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, citat de Reuters.

UPDATE Spania s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipamente militare în valoare de 1 miliard de euro (1,08 miliarde de dolari) în acest an, în cadrul unui acord bilateral semnat luni la Madrid între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul spaniol Pedro Sanchez, relatează Reuters. „Este mai important ca niciodată să ne dublăm sprijinul”, a declarat Sanchez într-o conferință de presă. Pactul prevede furnizarea de echipamente militare moderne pentru utilizări terestre, aeriene, navale și de altă natură, „acordând prioritate nevoilor cheie de capacitate ale Ucrainei” și punând accentul pe mijloacele maritime pentru a proteja rutele de export de alimente ale Ucrainei, dar nu a oferit detalii.

UPDATE NATO cade în „extaz războinic” şi deja se află în confruntare directă cu Rusia, a estimat luni Kremlinul, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, scrie Digi24.

UPDATE Rusia l-a pus în „cușcă” pe generalul Ivan Popov, fostul comandant al Armatei 58, arestat pentru corupție. Tribunalul militar rus care îl judecă pe general-maiorul Ivan Popov, arestat pentru corupție, a dispus ca acesta să stea în timpul ultimei audieri în „cușca” menită să îi umilească pe inculpați și a respins solicitarea avocaților ca el să fie transferat în arest la domiciliu

UPDATE O dronă a serviciului de informaţii al Apărării (GUR) din Ucraina a atacat duminică un radar de detectare a ţintelor cu rază lungă de acţiune "Voronej M", situată în Orsk, în regiunea rusă Orenburg, la peste 1.800 de kilometri de Ucraina, ceea ce reprezintă un nou record de distanţă, a declarat pentru Ukrainskaia Pravda o sursă din cadrul serviciului condus de Kirilo Budanov. Consecinţele atacului sunt în curs de clarificare, potrivit GUR. Presa din Rusia a scris că o dronă "a căzut în apropiere de Orsk" şi că ţinta dronei "ar fi putut fi o instalaţie militară". "Voronej M" face parte din familia de radare staţionare ruseşti cu rază lungă de acţiune deasupra orizontului. Acestea sunt concepute pentru a detecta obiecte spaţiale şi aerodinamice, inclusiv rachete balistice şi de croazieră. 

UPDATE Spania intenţionează să trimită Ucrainei rachete Patriot şi tancuri Leopard, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 1,13 miliarde de euro anunţat în aprilie, a informat luni ziarul El Pais, citând surse sub rezerva anonimatului apropiate acestui dosar. Spania va livra Ucrainei circa zece rachete antiaeriene Patriot şi 19 tancuri germane Leopard 2A4 second-hand, precum şi arme fabricate în Spania, între care echipamente antidronă şi muniţie, arată ziarul. 

UPDATE Guvernatorul regiunii Krasnodar a declarat că resturile unei drone au avariat o clădire în fază de construire din satul Krinița. O altă dronă a căzut peste o fermă din Djankot, aflată foarte aproape de palatul lui Putin. Ținta dronelor ar fi putut fi reședința lui Putin din Gelendjik, apropiat de ferma menționată, relatează Nexta. În Krinița sunt mai multe podgorii și o cramă care ar putea aparține președintelui rus, menționează sursa citată.

UPDATE Forțele ruse au bombardat în timpul nopții districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat pe Telegram șeful administrației militare regionale, Serhii Lîsak. Acesta a spus că o dronă kamikaze a căzut în localitatea Marhaneț, iar orașul Nikopol a fost vizat de tiruri intense de artilerie, sediul unei companii private și două case din Nikopol fiind distruse.

UPDATE Rusia a pierdut în jur de 24.000 de soldați uciși sau grav răniți pe lună de la invazia pe scară largă din Ucraina, a spus cancelarul german Olaf Scholz, duminică, pentru postul n-tv. "Toate acestea pentru megalomania imperialistă a președintelui rus", a adăugat Scholz. Potrivit armatei ucrainene, pierderile Rusiei de la începutul războiului se ridică la o jumătate de milion de militari morți și răniți. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus în februarie că 180.000 de militari ruși au fost uciși de la începutul războiului, în timp ce peste 31.000 de soldați ucraineni au murit. Iar Leo Docherty, ministru al Forțelor Armate din Regatul Unit, a estimat în aprilie pierderile Rusiei la peste 450.000 de oameni.

UPDATE Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat duminică, 26 mai, că s-a înregistrat o creștere bruscă a activității trupelor rusești în direcția Kupiansk, în regiunea Harkov, relatează The Kyiv Independent. „Numărul ciocnirilor de la începutul zilei a crescut la 83. Ocupanții ruși depun eforturi maxime pentru a străpunge apărarea noastră”, se precizează în raport.

UPDATE Regiunea rusă Oriol a fost vizată de un atac cu drone luni dimineață, a anunțat guvernatorul Andrei Klychkov. O persoană a murit și alte trei au fost rănite, în urma unei lovituri cu drona asupra unei benzinării, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax. „În această dimineață, în timpul unui alt atac masiv asupra regiunii Oriol, o dronă s-a prăbușit pe o stație de alimentare cu combustibil din orașul Livnî”, a scris guvernatorul pe Telegram.

UPDATE Vladimir Putin, aflat la a treia sa călătorie în străinătate de la realegerea sa în martie, a sosit duminică în Uzbekistan și s-a întâlnit cu omologul său Shavkat Mirziyoyev.

UPDATE Volodimir Zelenski se va întâlni, luni, la Madrid, cu premierul spaniol Pedro Sanchez, a anunţat guvernul Spaniei. Preşedintele ucrainean Zelenski se va vedea și cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei după întrevederea cu Sanchez, a precizat Casa Regală.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.