30 mai 2024, ora 15:24

Ion Munteanu a obținut cel mai mare număr de puncte la proba interviu pentru funcția de procuror general - 9,21. Anunțul a fost făcut de CSP, după calcularea punctajelor finale. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92. CSP urmează să-l propună pe Ion Munteanu președintelui țării, pentru numirea în funcție, având în vedere că acesta a promovat anterior evaluarea externă a integrității.

Hotărârea poate fi contestată timp de 10 zile lucrătoare, la Curtea Supremă de Justiție.

Președintele țării are la dispoziție 15 zile pentru a decide dacă emite un decret prezidențial de numire în funcție sau dacă respinge motivat candidatura propusă de CSP și restitui dosarul acestuia. În acest caz, CSP are opțiunea de a declara nul concursul și de a iniția un nou concurs la funcția de șef al PG sau să propună repetat președintelui țării același candidat. În cazul propunerii repetate a candidatului, președintele este obligat să emită decretul de numire în maximum 5 zile.

UPDATE CSP a anunțat că ia pauză pentru a calcula punctajul final al fiecărui candidat la șefia PG, apoi va comunica rezultatele public.

UPDATE Cei trei candidați la șefia PG au fost intervievați de CSP. Consiliul s-a retras în deliberări pentru a completa fișele de evaluare a ultimului pretendent la fotoliul de procuror general.

UPDATE Cea mai stringentă problemă în sistemul procuraturii la moment rămâne a fi politica de personal și insuficiența de cadre, consideră Ion Munteanu: 

„Aici mă refer la problema ocupării funcțiilor de conducere, cred că anul viitor, întregul corp de conducători a sistemului procuraturii va fi cu statut de interimat, ocuparea acestor funcții este direct dependentă de exercițiul de evaluare externă. Chiar și în cazul desfășurării cu succes a unui concurs, conștientizăm că aceste funcții nu vor putea fi ocupate până nu va fi finalizată procedura de evaluare a acestora. Și insuficiența de buget pentru asigurarea eficientă a funcționalității procuraturii”.

UPDATE Procurorul general interimar, Ion Munteanu, e ultimul la proba interviu pentru funcția de  procuror general. Acesta spune că a stabilit cinci obiective principale pentru managementul și dezvoltarea instituțională a procuraturii pentru perioada 2024-2031, printre care implementarea reformelor din Planul Național de Acțiuni pentru aderarea la UE (2024-2027), combaterea eficientă a criminalității, consolidarea cooperării cu instituțiile internaționale și naționale din domeniul justiției și organele de forță, optimizarea structurii instituționale, îmbunătățirea imaginii Procuraturii prin creșterea transparenței și îmbunătățirea relațiilor cu mass-media, societatea civilă și ONG-urile.

„Prin propriul comportament, am să încerc să fiu un exemplu pentru toți procurorii, astfel în cât să nu existe loc de discuții, despre încălcarea principiilor de etică Asigur procurorii că nu o să rămân indiferent în ceea ce privește încălcările codului de etică și încălcărilor disciplinare sau de natură penală în raport cu oricare procuror din sistem”, a mai spus Ion Munteanu.

UPDATE Candidatul la funcția de procuror general, Octavian Iachimovschi, este acuzat de fostul șef al Inspecției Procurorilor, Victor Ababii, că ar fi falsificat probe în cadrul unei cauze penale ce ar viza membrii săi de familie. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat despre acest lucru în dimineața zilei de 30 mai, printr-un e-mail. În replică, adjunctul șefei Procuraturii Anticorupție a declarat că Ababii nu are nicio calitate procesuală în dosarul penal.

UPDATE În opinia lui Octavian Iachimovschi, rolul procurorului general este a da asigura un echilibru eficient în procesele de colaborare cu ceilalți procurori funcționali. 

De asemenea, șeful PG trebuie să asigure mecanismele necesare pentru garantarea independenței procurorului și a procuraturii ca parte a autorității judecătorești. Iachimovschi a enumerat și câteva propuneri și obiective pe viitor, precum: crearea unei platforme de raportare influențelor necorespunzătoare, administrată de o subdiviziune din cadrul PG, sau din cadrul societății civile și CSP:

„Această platformă va permite procurorilor să sesizeze în mod anonim unei entități independente despre faptul că a fost influențat în procesul de activitate procesuală. Entitatea nou creată va urma să investigheze dacă a existat o astfel de influență și cum pot fi remediate consecințele acesteia. O altă propunere ține de revizuirea ordinilor și regulamentelor interne în vederea prescrierii condițiilor clare de intervenție a procurorilor în activitatea procurorilor ierarhic inferiori”.

UPDATE  Procurorul Octavian Iachimovschi este audiat de Consiliul Superior al Procurorilor. Nici el nu a avut cereri de recuzare. Candidatul își prezintă conceptul și viziunea, privind activitatea Procuraturii Generale, după care va urma etapa de întrebări/răspunsuri. 

UPDATE Cernei a argumentat în cadrul probei interviu și de ce a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon: 

„Pe 7 iunie 2019, în spațiul public au fost difuzate niște dicuții dintre Dodon și Plahotniuc, referitor la anumite circumstanțe. La acea etapă au fost efectuate toate acțiunile premărgătoare în cadrul unui proces penal pentru a constata dacă există o bănuială rezonabilă de a porni o cauză penală pe aceast fapt. Au fost ridicate materialele video din sediul partidului PSRM, au fost analizate toate pasajele din video, tot atunci au fost făcute toate demersurile către instituțiile competente ale statului, care puteau să ofere date și informații ce ține de finanțarea ilegală a partidului. Eu am fost primul procuror care a pornit 3 cauze penale în privința lui Plahotniuc. Eu sub nici o formă nu am favorizat careva actori din cei menționați. Dosarele în privința fostului președinte au fost transmise, prin procedură, altui procuror”.

UPDATE Procurorul Alexandru Cernei subliniază importanța integrității și imparțialității în exercitarea funcției de procuror general, recunoscând riscurile asociate acestei poziții și angajându-se să le gestioneze responsabil. Totodată, el evidențiază că procurorul general trebuie să aibă un rol de arbitru independent în examinarea procedurilor disciplinare, fără a se implica direct în procesele individuale, dar fiind vigilent în asigurarea finalizării acestora conform legii. 

„Consider că posed abilități personale și profesionale care trebuie să le dețină procurorul general. Eu voi pune în valoare integritatea și imparțialitatea... Procurorul general nu trebuie să fie indiferent de faptul că procedurile disciplinare care sunt în derulare, nu sunt finalizare și nu sunt duse la bun sfârșit, fără ca să se implice în acest proces”. 

UPDATE Primul candidat audiat de CSP este Alexandru Cernei, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Acesta nu a avut cereri de recuzare.

Precizăm că autoritățile vor să grăbească numirea unui procuror general, după ce europenii ne-au spus că lipsa unui șef la Procuratura Generală este restanța care ne mai desparte de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Amintim că concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați. Pentru că actualul regulament nu prevedea nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat. 

Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. Pe parcursul ultimilor doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.

22 aprilie 2025, ora 11:42

Două apartamente care aparțin fugarului Ilan Șor au fost scoase la vânzare în municipiul Chișinău, iar licitația va avea loc pe 24 aprilie 2025. Banii obținuți vor fi virați în conturile Băncii de Economii, care se află în lichidare. TVR Moldova a filmat locuințele lui Șor, în timp ce erau prezentate unui potențial cumpărător.

Cele două apartamente se află la etajul patru al unui bloc de locuințe de pe strada Florica Niță, un imobil construit pentru demnitarii din perioada pre-independență a Republicii Moldova. Apartamentele comasate au o suprafață de aproape 400 de metri pătrați și sunt doar mobilate, fără bunuri de valoare, cu excepția unor arme de foc care au fost deja înregistrate. 

Potrivit executorului judecătoresc, Roman Talmaci, prețul de pornire al licitației este de 642 de mii de euro, iar mobilierul nu este inclus în acest preț, urmând a fi vândut separat:

„Apartamentele au fost găsite în starea care aţi văzut-o şi astăzi. Sunt doar mobilate. Bunuri de preţ nu au fost găsite, cu excepţia unor arme - pistoale, care au fost anunţate. Sperăm să se identifice cumpărători. Nu doar să vină cu vizualizarea, dar şi cu posibilitatea depunerii unui acont”.

Pentru a participa la licitație, potențialii cumpărători trebuie să depună un avans de 5% din prețul de pornire. Până acum, 5 persoane s-au arătat interesate, însă doar 2 au vizitat apartamentele.

„Dacă licitaţia nu va avea loc, atunci creditorul are dreptul să preia acest bun în contul achitării datoriei, în proprietate. Dacă nu vor depune asemenea cerere în termen de cinci zile, va fi reevaluat şi bunul va fi expus la vânzare la un preţ diminuat, cu o scădere de 10%”, a declarat Roman Talmaci.

Procesul de recuperare a prejudiciului de 5 miliarde de lei adus Băncii de Economii a început în iulie 2023, însă până acum au fost recuperate doar 600.000 de lei.

„Am reuşit şi am valorificat o unitate de transport de model GAZ. Mai avem de vânzare automobilul de model Bentley la un preţ deja cu reducere de 50 la sută şi mai avem în curs de pregătire o casă de locuit, care este în variantă sură şi o cotă parte în apartamentul din strada Decebal. Încă sunt în proces de judecată”, a explicat executorul judecătoresc.

TV8.md amintește că Ilan Șor a fugit din țară în 2019, după ce Partidul Democrat a plecat de la guvernare. În 2022, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Șor. 

Fugarul a ajuns și în baza de date „Mirotvoreț”, o listă cu inamicii statului ucrainean. Totodată, este inclus în categoria „persoane periculoase” a companiei Meta, motiv pentru care contul de Facebook i-a fost blocat. Avocații săi au spus că vor ataca Meta în judecată.

În decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”. Potrivit Procuraturii Anticorupție, acesta urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii. Șor a calificat sentința ca fiind o decizie ilegală, cu încălcarea tuturor procedurilor, normelor și legilor.