01 iunie 2024, ora 10:06

Ion Munteanu a fost învestit oficial în funcția de procuror general. Acesta a depus astăzi jurământul în fața șefei statului și a președintelui Consiliului Superior al Procurorilor. În primul discurs ca șef cu acte în regulă al PG, Munteanu a subliniat că e conștient de provocările pe care le are în față și a îndemnat procurorii spre consolidare și livrarea cât mai rapidă a rezultatelor. 

„Apreciez evenimentul de astăzi ca un eveniment de încredere în persoana mea. Sunt conștient, totodată, de responsabilitățile care-mi revin, rămân în continuare ancorat în viitorul și parcursul european pe care trebuie să-l parcurgem. Suntem conștienți de provocările pe care le avem în față. 

Vin cu mesaj către procurori să ne consolidăm, să fim conștienți de situația în care ne aflăm, să livrăm la maxim și să asigurăm continuitate eficiență față de pericolul cu care se confruntă la moment Republica Moldova. Să începem să livrăm cât de urgent și să fim apți pentru a asigura statul de drept”, a declarat procurorul general.

Iar președinta Maia Sandu a evidențiat că Ion Munteanu are o misiune complicată, pentru că lucrurile în justiție s-ar mișca greu:

„Aveți o misiune complicată. Astăzi, din păcate, în justiție se face mai puțin decât se vorbește. A venit timpul să se facă mai multe, mai repede, mai ferm și mai corect. Și eu, și cetățenii așteptăm să se facă dreptate. Cei care au comis acte de corupție, cei care au încălcat legea trebuie să fie sancționați. În justiție, în procuratură trebuie să avem oameni onești, buni profesioniști, oameni care lucrează pentru Republica Moldova și pentru cetățenii ei”.

Și președintele CSP, Dumitru Obadă, a venit cu declarații, dând asigurări că CSP și procurorii îl vor sprijini pe Ion Munteanu și vor rămâne ancorați valorilor statului de drept.

La ceremonia de depunere a jurământului au participat și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adjuncții săi interimari: Octavian Iachimovschi, Vasile Plevan, Marcel Dumbrăvean, dar și fostul procuror general interimar, Dumitru Robu.

Amintim că în urma probei interviu pentru funcția de procuror general, Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj - 9,21. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92. 

Munteanu a fost procuror general interimar din octombrie 2022, când șefa statului a semnat un decret în acest sens. Acesta și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.

Precizăm că lipsa unui șef la Procuratura Generală era restanța care ne mai despărțea de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați. Pentru că actualul regulament nu prevedea nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?