03 iunie 2024, ora 18:24

Interpretul rus, Filip Kirkorov, va putea intra din nou în Republica Moldova. Acesta a obținut câștig de cauză în instanță, după ce a contestat actul prin care i se interzicea accesul în țară. Hotărârea a fost pronunțată pe 30 mai, de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Reprezentanții Poliției de Frontieră ne-au promis că vor reveni cu o reacție.

Potrivit judecătorilor, interdicția introdusă de Poliția de Frontieră de la aeroport, pe 28 iulie 2022, va fi anulată.

„Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de Kirkorov Filip... cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil”, se arată în hotărârea instanței.

Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău, timp de 30 de zile de la data pronunțării.

Amintim că interpretul rus a primit refuz de a păși în Republica Moldova, în iulie 2022, în timp ce venea cu o cursă aeriană din Istanbul. Deși era noapte târzie, la fața locului au venit doi avocați, ambii din suita care o apără pe Marina Tauber, dar și pe Ilan Șor. Unul dintre ei a declarat că nu este clar motivul pentru care lui Kirkorov i-a fost interzisă intrarea, dar susținea că acesta este un martor cheie într-un dosar al Marinei Tauber, iar autoritățile s-ar fi speriat că ar putea să facă declarații în susținerea deputatei. 

Reprezentanții Poliției de Frontieră spuneau atunci că i-au interzis accesul lui Kirkorov, pentru că nu au fost întrunite condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat, alte detalii nefiind oferite. Iar procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu, a declarat că Partidul Șor, scos în afara legii, ar fi plătit onorarii în sumă de 260 de mii de dolari artiștilor ruși Filip Kirkorov și Morgenshtern pentru a cânta la concertul organizat în Piața Marii Adunări Naționale. 

Precizăm că în timp ce va avea din nou acces în Moldova, Kirkorov are interzis în Lituania. La mijlocul lunii aprilie 2024, interpretul a pierdut la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), care a respins plângerea împotriva țării baltice, unde i-a fost îngrădită intrarea timp de cinci ani. CEDO consideră că decizia instituțiilor lituaniene s-a bazat pe informații obiective și rezonabile. 

Autoritățile din Lituania l-au pus pe Kirkorov pe lista neagră în ianuarie 2021, remarcând că acesta a fost un instrument al propagandei ruse în statele din fosta Uniune Sovietică. De asemenea, au constatat că, prin concertele pe care le dădea în mod regulat în Crimeea, acesta susținea politica de agresiune a statului rus. Ulterior, interpretul a depus un recurs, argumentând că este artist și că nu este interesat de politică. Kirkorov susține că melodiile sale se referă la dragoste, la relațiile umane și natură. 

21 noiembrie 2024, ora 18:00

O veche narațiune a fost relansată în spațiul informațional, îmbrăcată într-o haină nouă „Comisia Europeană recomandă autorităților Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic pentru căsătoriile LGBT și a procedurii de schimbare a genului”. Știrea falsă s-a răspândit cu viteza luminii pe rețelele sociale și unele canale de știri, după publicarea raportului Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, dar a fost deconspirată în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

„Aceeași Comisie Europeană, care a pompat milioane în asta, a recomandat Moldovei, cu titlu prioritar, să legalizeze căsătoriile gay și procedura de schimbare a genului”, declară jurnalistul rus Armen Gasparyan.

Dacă deschidem raportul la care fac trimitere promotorii, putem să constatăm foarte rapid că autorul raportului nu este Comisia Europeană, dar Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organism al Consiliului Europei. Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene și nu are nici o legătură cu Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței. Profitând de denumirile și simbolurile similare dintre organizații, promotorii falsului încearcă să creeze o confuzie între aceste instituții internaționale.

Consiliul Europei este o organizație distinctă, înființată încă în 1949, care reunește în prezent 46 de țări de pe bătrânul continent. Republica Moldova face parte din organizație din 1995. În martie 2022, Federația Rusă a fost exclusă din Consiliul Europei din cauza agresiunii sale militare împotriva Ucrainei.

Privitor la conținutul raportului, autorul real, a constatat faptul că: „Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa școlară.”; „Intoleranța și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI persistă în țară”; „Informațiile colectate de ECRI sugerează că există încă o prejudecată relativ persistentă față de persoanele LGBTI în țară”. 

Prin urmare, în Moldova nu există un cadru legislativ care să protejeze minoritățile sexuale, în pofida faptului că și alte instituții internaționale s-au expus la acest subiect.

 „Curtea Europeană pentru Drepturile Omului deja s-a expus, că toate țările membre ale Consiliului Europei trebuie să facă niște legi, care ar permite cuplurilor de același sex, să își aranjeze cumva din punct de vedere juridic relațiile. Statul ar trebui să le ușureze acestor oameni. Dacă unul moare al doilea să poată moșteni, dacă unul are copil al doilea să poată avea grijă de acel copil. Deci, chestii pur legale. Nimic mai mult”, a declarat anterior administratoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, în cadrul emisiunii Moldova Gândește LIVE. 

Raportul concluzionează că țara noastră nu a înregistrat progrese la acest capitol în ultimii ani, contrazicând astfel informațiile false legate de minoritățile sexuale. În lipsa acestor progrese, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a recomandat Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic care să protejeze cuplurile de același sex. 

Mai mult, o concluzie asemănătoare a avut-o și ultimul raport din 2018, care au recomandat Chișinăului să dezvolte politici care să protejeze minoritățile sexuale. Astfel, concluziile sunt recomandări și nu produc efecte juridice. Ele reprezintă o opinie a unei organizații internaționale - Consiliul Europei, care nu echivalează cu Uniunea Europeană. Fiecare țară are libertatea de a-și adapta legislația în funcție de contextul său social, cultural și juridic.