Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, solicită de la stat peste 1 milion de lei pentru perioada în care ar fi fost demisă ilegal în 2017. Suma contrastează cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia statul urma să îi achite 4.500 de euro prejudicii morale și suma de 5.500 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de judecată. În plus, Manole a cerut și o despăgubire de aproape 585.000 de lei pentru pierderile cauzate de inflație, dar această solicitare a fost respinsă marți, 13 mai, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cererile vin în contextul unor venituri totale de circa 1,72 milioane de lei doar pentru anul 2024, dintre care, circa 1,12 milioane din salariile de la Curtea Constituțională. Astfel, leafa lunară a magistratei s-ar ridica la aproximativ 94.000 de lei.
Așadar magistrata solicită salarii restante în valoare de aproximativ 676.000 de lei și o indemnizație unică de concediere de circa 384.000 de lei – cereri admise deja de Curtea de Apel Centru.
Potrivit Liviei Mitrofan, membră a CSM, cererea a fost depusă de Domnica Manole la 24 martie 2025, în urma unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024. Prin acea hotărâre, actul de concediere din 2017 a fost anulat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că demiterea a fost ilegală.
„Domnica Manole a adresat CSM, dar și CA Chișinău, o cerere prin care a solicitat restabilirea în următoarele drepturi salariale: achitarea plăților salariale în sumă de 1.060.630 de lei, dintre care 676.380 lei cu titlu de salariu neplătit pentru perioada 4 iulie 2017 - 16 august 2019 și suma de 384.250 lei cu titlul de indemnizație unică de concediere. Un alt aspect se referea la indexarea sumelor revendicate cu titlu de plăți salariale achitate în favoarea subsemnatei a prejudiciului cauzat, evoluția indicelui prețului de consum și anume rata inflației în sumă de 585.288 lei în perioada 15 august 2019 - 20 decembrie 2024”, a declarat Mitrofan în ședința CSM.
Printr-o încheiere din 21 martie 2025, CSJ a declarat inadmisibilă cererea privind repunerea în drepturi, indicând că aceasta trebuie adresată, conform procedurii prealabile prevăzute de Codul administrativ, instituțiilor competente: Curții de Apel pentru salarii și CSM pentru despăgubirile legate de inflație.
Iar pe 31 martie 2025, Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea lui Manole și a dispus plata salariului de 676.000 de lei și 384.000 de lei indemnizație. Însă în ceea ce privește indexarea cu rata inflației, instanța a transmis că decizia aparține CSM.
În ședința de marți, membrii CSM au aprobat doar demersul instanței privind achitarea sumei dispuse de Curtea de Apel, dar au respins cererea de compensare a inflației, în sumă de peste o jumătate de milion de lei.
Averea acumulată în perioada 2020-2024 de la Curtea Constituțională, CNAS și instituții internaționale
Domnica Manole este judecător constituțional din august 2019, iar fotoliul de președintă a Înaltei Curți îl ocupă pentru a doua oară. Numită inițial în aprilie 2020, fosta judecătoare a Curții de Apel Chișinău indica în debutul noii funcții, conform declarației de avere, un salariu de 532.607 de lei, adică aproximativ 44 de mii de lei pe lună, precum și o pensie de aproape 250 de mii de lei sau 20 de mii de lei lunar. De asemenea, Manole mai declara un apartament, care valora aproape un milion de lei, o altă avere imobilă, precum și un garaj și două autoturisme nescrise pe numele său.
La 4 ani distanță, aflată la cel de-al doilea mandat, după ce a revenit la cârma CC pe 10 noiembrie 2023, magistrata a declarat venituri totale de circa 1,72 milioane de lei pentru anul 2024, dintre care, circa 1,12 milioane din salariile de la Curtea Constituțională. Astfel, leafa sa lunară s-ar ridica la aproximativ 94.000 de lei, comparativ cu circa 44.400 de lei în 2020.
Totodată, președinta CC a indicat o diurnă de serviciu de peste 62.000 de lei, dobânzi de circa 15.400 de lei de la două bănci, 2.180 de euro indemnizație pentru activitate de cercetare la Consiliul Europei. Manole a mai indicat venituri de circa 1.100 de lei din redevență, prestații pentru incapacitate temporară de muncă de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) – 9.025 de lei și Curtea Constituțională – 16.362 de lei. Magistrata a mai beneficiat și de pensie anuală de circa 452.000 de lei sau circa 37.700 de lei lunar, cu aproximativ 16.900 de lei mai mult decât avea acum cinci ani.
În ceea ce privește bunurile imobile, Domnica Manole a indicat un teren de aproximativ 40.000 de lei, un garaj de 70.000 de lei și un apartament de circa 943.000 de lei, toate acestea nefiind pe numele său. În 2024, președinta CC a achiziționat un autoturism Lexus NX 350H, cu 780.000 de lei. Manole are 5 conturi bancare, dintre care 4 pe numele său, în care păstrează circa 810.000 de lei. Are și datorii, după ce a luat un credit de 400.000 lei. De asemenea, este acționară la o companie farmaceutică.
În total, conform declarațiilor de avere pentru perioada 2020-2024, de la CC, Domnica Manole a ridicat un salariu total de 3.565.729 de lei. Din pensie, Manole a ridicat 1.544.930 de lei, din indemnizații și prestații pentru incapacitate temporară de muncă de la CNAS – 107.464 de lei, din diurne – 109.381, iar din indemnizație pentru activitate în instituțiile internaționale – 3.258 de euro.
Pe lângă aceste sume, Domnica Manole cere statului peste 1,5 milioane de lei după demiterea ilegală din 2017.
Cronica demisiei și lupta în instanțe pentru bani
Cronica demisiei a început pe 19 august 2016, atunci când Serviciul de Informații și Securitate a emis un aviz consultativ în privința judecătoarei Curții de Apel Chișinău Domnica Manole și l-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit documentului, SIS a identificat mai mulți factori de risc în activitatea judecătoarei. Serviciul făcea referire la câteva „hotărâri dubioase” emise de complete de judecată din care a făcut parte Manole. A fost menționat un proces penal din 2015 ce viza declararea incorectă a veniturilor și averii de către magistrată, care a fost ulterior clasat. A fost invocat și dosarul penal inițiat după ce Domnica Manole a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum.
Atât judecătoarea, cât și comunitatea internațională au catalogat acel dosar ca fiind o răfuială politică și un atentat la independența justiției.
Ulterior, în noiembrie 2016, CSM a refuzat să examineze avizul SIS cu privire la integritatea judecătoarei Domnica Manole și a solicitat instituției să verifice suplimentar activitatea magistratei. Pe 9 decembrie 2016, SIS a emis cel de-al doilea aviz în privința judecătoarei în care se repetau aproape în întregime constatările din primul aviz.
Totuși, documentul SIS a ajuns să fie examinat de CSM abia peste jumătate de an. Pe 4 iulie 2017, în urma unei ședințe desfășurate cu ușile închise, CSM a emis o hotărâre prin care Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător, fiind înaintată președintelui Republicii Moldova propunerea de eliberare a acesteia din sistem.
Chiar în următoarea zi, Domnica Manole s-a adresat în judecată, solicitând anularea hotărârii CSM și declararea ilegalității celor două avize consultative ale SIS. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererile judecătoarei, chiar dacă, între timp, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale normele legale care prevedeau verificarea integrității judecătorilor de către SIS.
Peste un an, după ce fusese deja numită în funcția de judecător la Curtea Constituțională, Domnica Manole a decis să depună la CSJ o cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018. Cererea a fost admisă de CSJ. În iunie 2020, magistrata s-a răzgândit și a renunțat la cererea de revizuire depusă la CSJ. Astfel, procedura inițiată împotriva CSM și SIS a fost încetată.
La 18 iulie 2023, CtEDO a adoptat o hotărâre prin care a constatat că eliberarea Domnicăi Manole din funcția de judecător a fost contrară libertății de exprimare, fiind încălcate normele Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. Statul a fost obligat de CtEDO să-i achite Domnicăi Manole 9.500 de euro, dintre care 4.500 de euro pentru repararea prejudiciului moral și 5.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.
În baza deciziei CtEDO, pe 27 noiembrie 2023, Domnica Manole a revenit la CSJ cu solicitarea de revizuire a hotărârii ce vizează demisia sa de la Curtea de Apel Chișinău. Cererea i-a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție pe 5 iunie 2024.
De asemenea, în cererea de revizuire depusă la CSJ, Domnica Manole a solicitat încasarea a 100 de mii de euro de la Consiliul Superior al Magistraturii cu titlu de prejudiciu moral și achitarea cheltuielilor de judecată.
În plus, Manole cerea să-i fie achitat salariul de judecător pe care l-a ratat din iulie 2017, când a fost demisă de la Curtea de Apel Chișinău, până în august 2019, când a fost numită judecător la Curtea Constituțională. Deci, conform salariului indicat în declarația de avere depusă la ANI, de 200.000 de lei, magistrata urma să primească de la stat cel puțin jumătate de milion de lei.
Mai mult decât atât, în iulie 2018, Domnica Manole a fost achitată și în dosarul penal numit generic „Referendum”. În baza acelei decizii, Manole s-a adresat în judecată solicitând de la stat achitarea unui prejudiciu moral de un milion de lei, pentru că a fost cercetată penal pe nedrept. În februarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, i-a făcut dreptate Domnicăi Manole. Ministerul Justiției a fost obligat să-i achite magistratei 800 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de acțiunile ilicite ale procurorilor. Totuși, decizia a fost contestată de Ministerul Justiției, care a motivat că suma despăgubirii ar fi prea mare.
În continuare, în decembrie 2024, CSJ a respins pretențiile Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și a Serviciului de Informații și Securitate, privind încasare a salariului pentru funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pe perioada absenței forțate de la muncă, acordarea indemnizației unice de concediere, încasarea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației) și repararea prejudiciului moral. Totodată, actul de concediere din 2017 a fost anulat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că demiterea a fost ilegală.
Ulterior, în 14 februarie 2025, CSJ a admis recursurile declarate de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției în cauza civilă în care președintei Curții Constituționale Domnica Manole i s-au acordat 800 de mii de lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, CSJ a modificat deciziile anterioare prin diminuarea sumei de la 800 000 lei la 300 000 de lei.
În cadrul unei emisiuni televizate, președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că instanța de apel nu dispune de un milion de lei pentru a plăti restanțele salariale acumulate în perioada anilor 2017-2019, motiv pentru care Ministerul Finanțelor va trebui să intervină pentru a aloca suma necesară.
„Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar Curtea de Apel Centru să elibereze acești bani pe numele doamnei Manole”, a explicat Sergiu Caraman.
Magistratul a mai spus că astfel de plăți salariale sunt uzuale în cazurile în care judecătorii sunt eliberați ilegal din funcție, iar ulterior instanțele constată abuzul.
Tot săptămâna trecută, numele Domnicăi Manole a fost vizat într-o postare a primarului Capitalei, Ion Ceban. Edilul o acuza pe președinta CC că a prejudiciat statul cu aproape 1 miliard de euro, în baza unei hotârări de pe 15 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).
„Astăzi, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat o hotărâre prin care statul Republica Moldova poate fi obligat să achite cca 1 miliard de euro prejudiciu unui agent economic. Mai exact, CtEDO a constatat că Domnica Manole și alți câțiva judecători au lipsit, abuziv și prin încălcarea procedurilor judiciare, un agent economic de cca 20 ha și câteva clădiri. Amintim că Domnica Manole, una dintre judecătorii care astăzi a prejudiciat statul cu aproape 1 miliard de euro, este judecător la Curtea Constituțională – un executant fidel al PAS-ului, fără a trece prin vreo procedură de vetting sau prevetting”, a scris Ceban într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În realitate, instituția a constatat încălcări procedurale și de proprietate, dar nu a indicat o sumă de plată, despăgubirile urmând a fi stabilite abia după faza de negocieri sau printr-o hotărâre viitoare, conform explicațiilor avocatului Vadim Vieru, oferite Ziarului de Gardă.
Tot pentru ZdG, judecătoarea Curții Constituționale a venit cu o reacție la acuzațiile aduse de Ion Ceban.
„În calitate de judecător, inclusiv în perioada în care am activat la Curtea de Apel Chișinău, mi-am exercitat întotdeauna atribuțiile cu respect strict față de lege, independența justiției și principiile procesului echitabil. Cauza examinată în 2012 la care se face referire a fost examinată de un complet de trei judecători, cu respectarea tuturor rigorilor legale. Ambele părți au avut posibilitatea deplină de a-și expune pozițiile, de a prezenta probe și de a beneficia de o judecată contradictorie, în cadrul unei ședințe publice. Decizia adoptată a fost bazată pe analiza completă a probatoriului și a susținerilor părților, fără nicio ingerință sau influență externă. Ulterior, aceeași cauză a fost examinată în recurs de un complet de cinci judecători ai Curții Supreme de Justiție, care a menținut soluția primei instanțe de apel. Este, prin urmare, absolut eronat și incorect să fie aduse insinuări de tip „atac raider” la adresa unui complet compus din 9 judecători de la trei instanțe diferite”, a declarat Manole.
Totodată, magistrata a subliniat faptul că respectă deciziile CtEDO, dar respinge orice „tentativă de a politiza sau denatura sensul unei hotărâri” a instanței.
TV8.md amintește că o investigație realizată în anul 2024 de Cutia Neagră PLUS a arătat că decizia emisă în cazul Domnicăi Manole i-a determinat și pe alți judecători cercetați penal să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Aproape toți judecătorii anchetați pentru complicitate la spălarea banilor în dosarul numit generic „Laundromat” se judecă cu Ministerul Justiției. Unii au câștigat deja procesele în primă instanță.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.