09 iunie 2024, ora 22:36

Peste 56.700 de moldoveni cu cetățenie română s-au prezentat pe 9 iunie, la urnele de vot, pentru a decide cum va arăta viitorul Parlament European. Cel puțin asta arată datele Autorității Electorale Permanente de la București. Între timp, încep să apară primele rezultate ale exit-poll-urilor. 

Alianța PSD-PNL a obținut 54% din voturile exprimate pentru alegerile europarlamentare, potrivit exit-poll-ului CURS-Avangarde realizat la comanda PSD-PNL. AUR a obținut 14%, Alianța Dreapta Unită - 11%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România - 5%.

„În această seară, democraţia a triumfat. Le mulţumesc românilor că au ieşit la vot astăzi pe caniculă şi au dat legimitate candidaţilor. PSD a câştigat alegerile. Tot ce am obţinut astăzi reprezintă încrederea pe care ne-au dat-o românii, dar şi munca colegilor noştri. Votul dat astăzi confirmă că am guvernat bine într-o perioadă complicată. PSD a obţinut un scor mai bun decât în 2020. Vom avea mai mulţi primari în oraşe, comune şi mai mulţi consilieri judeţeni. Iar acest lucru se vede şi în scorul de la europarlamentare unde am obţinut 54%”, a afirmat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, după închiderea secțiilor de votare.

Iar Ludovic Orban, liderul Forţa Dreptei, a menționat că așteaptă rezultatele reale ale alegerilor, care ar putea arăta o altă imagine a lucrurilor.

„Toată campania nu a existat nicio dezbatere despre Parlament, despre poziția României și reprezentarea ei în Parlamentul European, despre ce trebuie să facă pentru reprezentarea României în Parlamentul European. Scorul de azi, au fost lucruri extrem de ciudate cu privire la exit-poll-ul dat publicității azi. Așteptăm rezultatele reale, sigur vor fi diferite. Am curajul să nu-și piardă speranța, să aibă încredere în democrație. Scorul de azi al PSD-PNL e scorul obținut de baronii roșii și galbeni, de satrapii și vătafi care conduc primăriile și care au făcut tot ce este posibil, folosind toate pârghiile, inclusiv cele ilegale pentru a maximiza scorul celor două partide politice”.

Până la ora 22:00, la europarlamentare au votat 9.418.124 de români, prezența fiind de 52,2% .

Astăzi a fost ultima zi a alegerilor europarlamentare, care în unele țări a început încă de luni. Peste 370 de milioane de oameni au fost așteptați la urne. În țara noastră, cele mai multe secții de votare, 52 la număr, dintre care 13 la Chișinău, a deschis Ministerul de Externe de la București. Urmează Bulgaria ce a amenajat 7 secții pentru cetățenii săi. Astfel, și moldovenii cu cetățenia țărilor Uniunii Europene au decis viitoarea componență a Parlamentului European.

În buletinele de vot au fost înscrise 12 formațiuni politice și alianțe electorale și patru candidați independenți, care luptă pentru 33 de fotolii ce-i revin României în Parlamentul European. La acest scrutin european vor fi aleși în total 720 de membri ai Parlamentului European. Cele mai multe locuri - 96 - îi revin Germaniei pentru că are și cea mai mare populație din uniune, iar cele mai puține - Maltei, Luxemburgului și Ciprului - câte 6. Potrivit legislației UE, deputații se grupează pe familii politice și nu pe țări. Alegerile europarlamentare au loc o dată la cinci ani. 

28 septembrie 2024, ora 06:06

Salariile decente, modul de viață sănătos, dar și absența corupției. Sunt câteva dintre ingredientele unei societăți în care oamenii se declară printre cei mai fericiți din lume. Vorbim despre Danemarca, țara care la 50 de ani după aderarea la UE, a ajuns să asigure cetățenilor săi medicină și educație gratuită, inclusiv n universități. 

„Danemarca este printre primele țări, care a aderat la Uniunea Europeană. S-a întâmplat la prima extindere în anul 1973. În prezent, această țară este una dintre cele mai bogate din UE. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor aici este de 48 de mii de euro, cu peste zece mii de euro mai mare decât media europeană. Iar, de ani buni Danemarca conduce topul țărilor cu cea mai joasă rată a corupției din lume”.

Danemarca a beneficiat enorm de pe urma aderării la UE. Deschiderea pieței de desfacere unice a fost o gură de aer proaspăt, după criza de la începutul anilor 70. 

„Sunt sigur că ar fi fost mult mai dificil pentru Danemarca să se dezvolte atât de bine și pozitiv dacă nu eram în UE. Am fi avut mai puține exporturi și o lipsă acută de forță de muncă”.

Fiind țară cu un nivel de dezvoltare cu mult peste media europeană, Danemarca mai degrabă este contribuitor, decât beneficiar de fonduri europene. Altfel spus, mai mult oferă decât primește. Totuși, danezii spun că nici nu se gândesc să abandoneze familia europeană. 

„Danemarca are doar câteva resurse, avem doar puțin petrol și gaz. Depindem de exporturi, depindem de „mințile” noastre. Sunt unica resursă pe care o avem. Pentru noi e important să exportăm și cel mai bun loc pentru asta este piața liberalizată a UE”. 

Și pentru că ne-am obișnuit să punem la îndoială declarațiile autorităților, am vorbit despre rodul integrării europene și cu oamenii din stradă.

„Danemarca a beneficiat enorm de pe urma Uniunii Europene. Suntem o țară mică și suntem foarte dependenți de restul țărilor. UE este un loc unde țările mici au ceva de spus, aici țările mici și cele mari colaborează. O țară mică ca Danemarca este dependentă, întrebarea este față de cine.”

„Din punctul nostru de vedere a fost fantastic. Am crescut economic în fiecare an, avem educație bună, școli. Și economia noastră este puternică, poate fi comparată cu cea a Suediei și Norvegiei”. 

Referendumul de aderare a Danemarcii la UE a avut loc în 1972. Atunci? peste 63 la sută din danezi au votat „pentru”. Au fost și eurosceptici, numărul lor, însă, a scăzut drastic după ce Marea Britanie a părăsit familia europeană. 

„După ce am văzut ce s-a întâmplat în Marea Britanie și când am văzut lucrurile bune pe care le avem datorită că suntem parte a UE nu mai este niciun scepticism în societate. Oamenii sunt fericiți că sunt în UE. De fapt la referendumul din 2022, doi din trei danezi au optat pentru aderarea la politica UE în domeniul securității și apărării”. 

Venind dintr-o țară cum este Republica Moldova, unde se mai dau multe salarii în plic, nu este simplu să-i înțelegi pe danezi. Ei nu se revoltă că statul le ia pe taxe aproape jumătate din venituri. 

„ Avem încredere când plătim taxele. Avem un nivel foarte înalt al taxelor, aproape 50 la sută din venituri, dar știm că după asta avem spitale bune, școli bune, grădinițe. Oamenii nu critică pentru că știu că banii sunt cheltuiți cu înțelepciune și nu ajung în buzunarele unor persoane corupte. Sectorul public lucrează foarte bine sunt foarte multe controale, verificări. Este greu să fii corupt aici, datorită legilor foarte bune”.

Danezii susțin că duc o viață decentă și, cel mai important, se simt protejați de stat. 

„Eu sunt fericit, îmi place viața aici. Vremea nu este întotdeauna cea mai bună, dar petrecem mult timp în aer liber, facem plimbări cu bicicleta. Sistemul de sănătate, școlile sunt bune. Guvernul face tot posibilul ca să se asigure că ne simțim bine în această țară”.

„În general cred că e o țară bună de trăit, avem o securitate în domeniul social. Cei mai săraci sunt ajutați și pot să trăiască aici”. 

„Viața este perfectă, de exemplu eu primesc bani pentru a-mi crește copilul acasă. -Sunteți fericită? -Foarte. Este o țară bună care îți oferă multe opțiuni, educație gratuită”.

În acest an, danezii s-au declarat cei mai fericiți din lume după cei din Finlanda. Iar, anul trecut, Danemarca a fost declarată țara cu cel mai scăzut nivel al corupției.

„Guvernul oferă salarii decente asta e. Dacă nu dai salarii decente la oameni o să ai multă corupție”. 

„Dacă falimentezi atunci guvernul te ajută. Asta face ca viața să fie mai ușoară. De asta cred că mai mulți oameni sunt fericiți în această țară. Nu poți să cazi. Această țară te ajută să îți găsești drumul dacă tu nu poți singur".

Rata de șomaj în Danemarca este în prezent de aproximativ două procente, iar țara este recunoscută că oferă unele dintre cele mai bune condiții pentru deschiderea unei afaceri.