Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, mai obține o victorie în judecată. Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat cererea de revizuire a dosarului ce vizează demisia sa de la Curtea de Apel Chișinău. Manole solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din iulie 2017, în urma căreia a fost exclusă din sistemul judecătoresc și declararea ilegalității avizelor emise de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care au stat la baza demiterii judecătoarei. Domnica Manole a solicitat restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și achitarea unui prejudiciu moral în valoare de 100 de mii de euro.
Pe 19 august 2016, Serviciul de Informații și Securitate a emis un aviz consultativ în privința judecătoarei Curții de Apel Chișinău Domnica Manole și l-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit documentului, SIS a identificat mai mulți factori de risc în activitatea judecătoarei. Serviciul făcea referire la câteva „hotărâri dubioase” emise de complete de judecată din care a făcut parte Manole. A fost menționat un proces penal din 2015 ce viza declararea incorectă a veniturilor și averii de către magistrată, care a fost ulterior clasat. A fost invocat și dosarul penal inițiat după ce Domnica Manole a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum. Atât judecătoarea, cât și comunitatea internaţională au catalogat acel dosar ca fiind o răfuială politică şi un atentat la independenţa justiţiei.
Epopeea demisiei
În noiembrie 2016, CSM a refuzat să examineze avizul SIS cu privire la integritatea judecătoarei Domnica Manole și a solicitat instituției să verifice suplimentar activitatea magistratei. Pe 9 decembrie 2016, SIS a emis cel de-al doilea aviz în privința judecătoarei în care se repetau aproape în întregime constatările din primul aviz.
Documentul SIS a ajuns să fie examinat de CSM abia peste jumătate de an. Pe 4 iulie 2017, în urma unei ședințe desfășurate cu ușile închise, CSM a emis o hotărâre prin care Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător, fiind înaintată președintelui R. Moldova propunerea de eliberare a acesteia din sistem.
Chiar în următoarea zi, Domnica Manole s-a adresat în judecată solicitând anularea hotărârii CSM și declararea ilegalității celor două avize consultative ale SIS. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererile judecătoarei, chiar dacă, între timp, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale normele legale care prevedeau verificarea integrității judecătorilor de către SIS.
De ce s-a răzgândit magistrata?
La un an distanță, după ce fusese deja numită în funcția de judecător la Curtea Constituțională, Domnica Manole a decis să depună la CSJ o cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018. Cererea a fost admisă de CSJ.
În iunie 2020, magistrata s-a răzgândit și a renunțat la cererea de revizuire depusă la CSJ. Astfel, procedura inițiată împotriva CSM și SIS a fost încetată.
La 18 iulie 2023, CtEDO a adoptat o hotărâre prin care a constatat că eliberarea Domnicăi Manole din funcția de judecător a fost contrară libertății de exprimare, fiind încălcate normele Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. Statul a fost obligat de CtEDO să-i achite Domnicăi Manole 9500 de euro, dintre care 4 500 de euro pentru repararea prejudiciului moral și 5000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.
În baza deciziei CtEDO, pe 27 noiembrie 2023, Domnica Manole a revenit la CSJ cu solicitarea de revizuire a hotărârii ce vizează demisia sa de la Curtea de Apel Chișinău. Cererea i-a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție pe 5 iunie curent.
Va reveni la Curtea de Apel Chișinău?
În solicitarea de revizuire a cauzei la CSJ, Domnica Manole a cerut și restabilirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Magistrata, care conduce astăzi Curtea Constituțională, susține că nu intenționează să revină la Apel, dar își va da demisia de onoare.
„De fapt, trebuie să-mi restabilească imaginea mea și numele meu public. Să constate că eu am fost eliberată ilegal din funcție și, așa cum a constatat și Consiliul Europei, am fost un judecător persecutat pe motive politice”, a declarat Domnica Manole.
Sute de mii de lei - despăgubiri materiale și morale
De asemenea, în cererea de revizuire depusă la CSJ, Domnica Manole a solicitat încasarea a 100 de mii de euro de la Consiliul Superior al Magistraturii cu titlu de prejudiciu moral și achitarea cheltuielilor de judecată.
În plus, Manole cere să-i fie achitat salariul de judecător pe care l-a ratat din iulie 2017, când a fost demisă de la Curtea de Apel Chișinău, până în august 2019, când a fost numită judecător la Curtea Constituțională.
Dacă luăm la bază cifra de 20000 lei, cât constituia salariul Domnicăi Manole în anul 2017 (n.r. potrivit declarației de avere depusă la ANI), atunci reiese că statul urmează să-i plătească magistratei cel puțin jumătate de milion de lei.
Achitarea în dosarul penal și 800 mii lei prejudiciul moral
În iulie 2018, Domnica Manole a fost achitată și în dosarul penal numit generic „Referendum”. Decizia judecătorilor a fost luată după ce procurorul Eugen Rurac și-a retras învinuirile, motivând că „lipsesc elementele infracțiunii”.
În baza acelei decizii, Manole s-a adresat în judecată solicitând de la stat achitarea unui prejudiciu moral de un milion de lei, pentru că a fost cercetată penal pe nedrept. În februarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, i-a făcut dreptate Domnicăi Manole. Ministerul Justiției a fost obligat să-i achite magistratei 800 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de acțiunile ilicite ale procurorilor.
Decizia a fost contestată de Ministerul Justiției, care a motivat că suma despăgubirii ar fi prea mare. Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe, iar acum dosarul se află pe rolul Curții Supreme de Justiție.
O investigație realizată anterior de Cutia Neagră PLUS a arătat că decizia emisă în cazul Domnicăi Manole i-a determinat și pe alți judecători cercetați penal să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Aproape toți judecătorii anchetați pentru complicitate la spălarea banilor în dosarul numit generic „Laundromat” se judecă astăzi cu Ministerul Justiției. Unii au câștigat deja procesele în primă instanță.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.
