13 iunie 2024, ora 15:27

Pretinsele acțiuni de spionaj în interesul Rusiei, de care este acuzat generalul Igor Gorgan, sunt subiectul unei cauze penale pentru trădare de patrie. Precizarea a fost făcută de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), potrivit căreia orice acțiuni ce ar putea prejudicia securitatea statului sunt cercetate minuțios.

„Acțiunile săvârșite contra intereselor Republicii Moldova... sunt investigate minuțios și complex de către procurori, prin aplicarea unor metode tactice orientate spre cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanțelor cauzei și pentru stabilirea adevărului”, se arată într-un comunicat al PCCOCS.

Investigațiile vizează acțiunile subversive prin care s-ar fi transmis date confidențiale despre sistemul național de apărare al Republicii Moldova către un stat străin și reprezentanții acestuia, mai spun procurorii de la cauze speciale.

În prezent, se lucrează la identificarea tuturor persoanelor implicate, stabilirea caracterului și conținutului informației pretins transmise și aprecierea impactului acestora asupra intereselor Republicii Moldova.

Amintim că o anchetă The Insider a dezvăluit că generalul Igor Gorgan ar fi chemat rușii să invadeze Republica Moldova. S-ar fi întâmplat după ce a fost demis din funcția de șef al Statului Major. Apelul a fost făcut prin intermediul unui agent rus, căruia Gorgan îi raporta despre dotările armatei, dar și relația cu Ucraina. Veridicitatea informațiilor din investigație a fost confirmată pentru TV8 de Serviciul de Informație și Securitate (SIS).

„Trebuie urgent să curățăm țara de toată mizeria fascistă! Mulți sunt gata. Transmite mai departe... A venit timpul. Eu țin toată situația din armată sub control... Aici, din fericire, nu există „Azov” sau alte formațiuni naționale, iar cu politicienii ne vom clarifica repede”.

Potrivit jurnaliștilor The Insider, acesta este textul pe care Igor Gorgan l-a trimis curatorului său rus, colonelul Alexei Makarov. Nu este clar când anume a fost scris mesajul, dar este cert că Ucraina deja era în plin război cu armata lui Putin. Dovadă este și faptul că generalul informa agentura rusă și despre culoarul moldovenesc de aprovizionare a armatei ucrainene.

Recent, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind retragerea distincțiilor de stat acordate lui Igor Gorgan, fostul șef al Statului Majo. Totuși, decizia poate fi atacată în instanță.

Igor Gorgan a ocupat funcția de șef al Marelui Stat Major în 2013, dar trei ani mai târziu a fost demis după un conflict cu ministrul Apărării de atunci Anatol Șalaru, care l-a acuzat de delapidări, cumetrism şi de partizanat politic. Gorgan a revenit la cârma instituției în 2019, după ce Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale. A pierdut, însă, fotoliul după ce Maia Sandu a devenit președinte. 

Ironia sorții este că omul despre care se spune că a ajutat rușii să lupte cu ucrainenii, în iulie 2023, a fost angajat la reprezentanța agenției ONU de la Chișinău, care se ocupă de problemele refugiaților ucraineni. După scandal, Gorgan a rămas temporar fără funcția de la UNHCR Moldova. Acesta a fost trimis în „concediu administrativ” până la finalizarea anchetei interne, pornite de UNHCR.

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientiza activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.