25 iunie 2024, ora 21:53

„Fiecare pas pe care-l facem împreună, ne apropie de ziua aderării țării noastre la Uniunea Europeană”. Este mesajul transmis de președinta țării, Maia Sandu, după lansarea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE, în cadrul primei conferințe interguvernamentale Bruxelles-Chișinău. Șefa statului le-a mulțumit celor care au făcut evenimentul posibil. 

„Le mulțumesc tuturor care au făcut posibil acest moment într-un termen destul de scurt și am încredere că vom continua la fel de hotărâți pentru ca Moldova să fie liberă, europeană și o țară unde pacea este garantată”, a scris Maia Sandu într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Amintim că marți, 25 iunie s-a dat oficial start negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, când la Luxemburg, a avut  loc reuniunea interguvernamentală Republica Moldova-Uniunea Europeană.

În cadrul reuniunii, Republica Moldova și UE au convenit asupra cadrului de negociere și a pașilor care urmează a fi făcuți de acum încolo. Printr-un proces similara trecut și Ucraina.   

Amintim că pe 21 iunie, președinta Maia Sandu a semnat Decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, șefa statului a desemnat-o pe Cristina Gherasimov negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Șefa statului a îndemnat cetățenii să iasă la referendum pe 20 octombrie, când vor decide prin vot dacă integrarea europeană trebuie să fie sau nu calea țării noastre.

Menționăm că pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an. 
 

24 ianuarie 2025, ora 08:26

„Înghețarea” negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol acutizează provocările crizei energetice din stânga Nistrului. Invitațiile către reprezentanții regiunii transnistrene pentru o întâlnire la Chișinău au fost respinse din „motive de securitate”. Această poziție pune sub semnul întrebării disponibilitatea soluționării problemelor critice.  

Dialogul dintre autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și pretinsele autorități din regiunea transnistreană au intrat într-un nou impas. Tiraspolul a refuzat invitația Chișinăului de a se întâlni în capitală sau în format online pentru a discuta criza din regiune. Pe agenda discuțiilor ar fi inclusiv ajutorul umanitar pentru malul stâng.

„Domnul Ignatev nu poate să meargă la Chișinău. Eu, în calitate de președinte, declar asta în mod deschis. Pentru că nu se va afla în siguranță acolo. Domnul Serebrian știe foarte bine de ce, dar omite acest aspect. El intenționat cere ca întâlnirea să aibă loc la Chișinău pentru că știe că domnul Ignatev nu poate să se deplaseze la Chișinău. Din motive absolut obiective”, a declarat  pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În cadrul conferinței de presă din 17 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrean a venit cu o replică la această afirmație:

„Practic toate reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile în așa zisul format 1+1 s-au desfășurat în ultima vreme la Bender sau în format online, invocându-se acest pretext că s-ar afla careva dintre ei, cineva dintre ei în pericol. În același timp, privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept. Cu diferite ocazii, și la nevoie, acest lucru poate fi și demonstrat”.

Într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare s-a explicat de ce autoritățile constituționale vor să fie gazda acestui reuniuni. Mai exact, începând cu anul 2023, toate reuniunile au avut loc la Tiraspol sau Tighina, fapt ce încalcă principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor în format 1+1:

„Din considerentul că toate reuniunile reprezentanților politici și ale grupurilor de lucru în format fizic din ultima vreme s-au desfășurat exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale, accesul jurnaliștilor de pe malul drept a fost permanent îngrădit  (doar o singură jurnalistă a putut participa la două astfel de reuniuni). Spre regret, nici chiar misiunea OSCE n-a putut asigura accesul jurnaliștilor moldoveni la aceste evenimente”.

Totodată, vicepremierul s-a arătat nedumerit de ce pretinsele autorități din stânga Nistrului resping categoric ajutorul acordat de Chișinău.

„Întrebarea logică care se cere e: dar Tiraspolul, în aceste condiții dramatice pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului, a cerut ajutorul Chișinăului? În afara sfaturilor comune ale Chișinăului și Tiraspolului către Moscova și Kiev și a nesfârșitelor apeluri despre necesitatea imperativă a unei întrevederi Maia Sandu - Vadim Krasnoselski, nu am văzut nimic, dar absolut nimic. Doar invective, doar pretenții. Să fie clar: nu putea exista nici o adresare externă comună a Chișinăului și a unei părți inalienabile al teritoriului Republicii Moldova”, a spus Serebrian.

O altă formă de dialog propusă de pretinsul președinte Vadim Krasnoselski este reluarea formatului 5+2, în care sunt prezenți mai mulți actori, printre care Federația Rusă și Ucraina. Însă acest format a devenit unul nefuncțional ca urmare a agresiunii ruse în țara vecină.