25 iunie 2024, ora 22:49

Vicepremierul pentru Reintegrare Europeană, Cristina Gherasimov susține că momentul de astăzi, 25 iunie, de la Lauxemburg, când au fost lansate negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE a fost unul istoric. Gherasimov a declarat că la conferință, oficialii guvernamentali de la Chișinău au avut posibilitatea să audă clar care este cadrul de negocieri oferit de UE țării noastre, dar și să prezinte la rândul lor propria poziție generală în legătură cu negocierile. 

Vicepremierul a explicat și ce urmează după ce s-a întâmplat azi la Luxemburg. 

„Avem undă de la toate statele membre ale UE să ne mișcăm mai rapid către etapa la care vom deveni stat membru cu drepturi depline. Ce înseamnă asta la modul practic pentru cetățeni? Înseamnă investiții în transformarea R. Moldova, a standardelor de viață, ne vom apropia economia de standardele europene și ne vom bucura practic de acele beneficii pentru care mulți pleacă din Republica Moldova”, a spus vicepremierul pentru Reintegrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Ulterior, urmează a doua etapă de screening bilateral, la care Republica Moldova va prezenta starea lucrurile de acasă vizavi de legislația europeană pe parcursul următoarelor luni. 

„Deci vom merge la Bruxelles pentru a explica cum stau lucrurile acasă. Credem că acest calendar care ne va fi oferit deja în această săptămână să ne dea o fereastră între 12 și 18 luni ca să finalizăm această următoare etapă în procesul nostru de negociere”, a explicat Gherasimov. 

Amintim că marți, 25 iunie s-a dat oficial start negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, când la Luxemburg, a avut  loc reuniunea interguvernamentală Republica Moldova-Uniunea Europeană.

În cadrul reuniunii, Republica Moldova și UE au convenit asupra cadrului de negociere și a pașilor care urmează a fi făcuți de acum încolo. Printr-un proces similara trecut și Ucraina.   

Pe 21 iunie, președinta Maia Sandu a semnat Decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, șefa statului a desemnat-o pe Cristina Gherasimov negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Șefa statului a îndemnat cetățenii să iasă la referendum pe 20 octombrie, când vor decide prin vot dacă integrarea europeană trebuie să fie sau nu calea țării noastre.

Menționăm că pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Țara noastră a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statut de candidat în luna iunie a aceluiași an. 

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.