Pentru amalgamarea voluntară, Guvernul a prevăzut în acest an suma totală de 150 de milioane de lei, ceea ce înseamnă cu 100 de milioane mai puțin decât în anul precedent, când a fost votată noua lege. De acești bani ar urma să beneficieze primăriile care decid să fuzioneze. În cazul în care noua unitate formată va avea 3 mii de locuitori va primi 100 de mii de lei, iar dacă va depăși 50 de mii atunci se vor alege cu un milion de lei. În timp ce Guvernul afirmă că prin amalgamare se urmărește dezvoltarea localităților, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova sunt de părere că există soluții mai rapide și mai puțin costisitoare.
„Reforma administrativ-teritorială nu rezolvă în sine problemele colectivității locale, deoarece problemele colectivității locale sau ale cetățenilor pot fi rezolvate dacă pui scopurile clare care trebuie să fie, adică cum să îmbunătățim serviciile, cum să le aducem mai aproape de cetățean și după aceea să vedem prin ce modalitate, deoarece amalgamarea nu e panacee în sine, ea ar fi o etapă finală, deoarece sunt alte forme intermediare și ele trebuie să le utilizezi etapizat, deoarece administrația publică locală și colectivitățile locale tot sunt un organism care are căile sale de evoluție. Dacă nu le respecți, asta e cum ai trece din feudalism în socialism sau dintr-o o perioadă în alta”, a spus expertul juridic la Congresul Autorităților Publice Locale, Viorel Rusu.
Pentru a evita acest proces de lungă durată, experții de la CALM spun că au oferit alternative.
„Amalgamarea este cea mai atractivă atunci când este un pol de creștere, adică este o localitate mare sau este un centru, un municipiu. Când el deja este și ei deja sunt integrați prin formele pe care le-am menționat până acum. În celelalte cazuri ea e discutabilă, deoarece sunt aspecte, tradiții, compatibilitate dintre comunități, iar aici este necesară într-adevăr democrația locală de utilizat. În locul amalgamării, Congresul a venit chiar cu o soluție intermediară și cea mai puțin costisitoare, care nu necesita resurse. Anume ca să fie transmise competențele autorităților de nivelul 2, adică raionale, care în esență sunt mai mult competente de reprezentare sau competențe de reprezentare a organelor centrale în teritoriu, să fie transmise ca pol de creștere autorităților municipale sau orășenești, raionale, care sunt acolo. Noi deja avem exemplu cu municipiul Chișinău.”
Conform juristului, cel mai mare risc al unei eventuale amalgamări este discriminarea localității mai sărace.
„Nu trebuie să te grăbești. Trebuie să vezi, această amalgamare în sine va îndepărta serviciul de cetățean sau nu îl va îndepărta, va marginaliza localitatea respectivă, va discrimina față de localitatea centru sau nucleu, sau nu? Practica demonstrează că riscurile respective sunt tot timpul. Anume că cel care este nucleu acela și absorbe totul, iar ceilalți mor încet, încet.”
De cealaltă parte, consiliera prim-ministrului pe domeniul administrației locale, Diana Chiriac, consideră că amalgamarea este un instrument foarte bun, pe care autoritățile centrale l-au oferit primarilor pentru a-și dezvolta localitățile. Reforma nu urmărește, neapărat, reducerea numărului de primării - aproape 900 - deși este clar că acest lucru se va întâmpla, în urma procesului de amalgamare.
„Legea stabilește foarte clar care sunt condițiile și ce este amalgamarea. Amalgamarea este un proces de comasare a două, trei sau mai multe unități administrativ-teritoriale care au decis să se comaseze pentru a forma o localitate, pentru a forma un UAT, nici nu o localitate, dar o unitate administrativteritorială. - Nouă. - Nouă, da, pentru că localitățile își păstrează definiția lor, localitatea, iar la general se formează o unitate administrativ-teritorială”, a spus consiliera a prim-ministrului pe domeniul Administrației Publice Locale, Diana Chiriac.
Cei care doresc să se amalgameze beneficiază de suport din partea autorităților centrale, fie el financiar, metodologic sau juridic.
„Ulterior, tot pachetul de documente se transmite Cancelariei de Stat pentru a fi revăzut și de a se expune fie cu aviz pozitiv, fie cu aviz negativ, în dependență de care sunt materialele și care este situația. În cazul în care avizul este negativ, desigur, Cancelaria de Stat va veni cu un șir de recomandări sau de suport metodologic pentru acele autorități care, undeva, poate s-au împiedicat din diverse motive. Dar asta este cel mai important, ca oamenii să-și dorească acest proces să continuă la ei în localitate, să înțeleagă că vor abia beneficii.”
Diana Chiriac a vorbit și despre riscul ca primarii să-și piardă fotoliile, după finalizarea procesului de amalgamare.
„Până la amalgamarea... - Efectivă. - Efectivă, propriu zisă, ei rămân în funcțiile în care sunt. Ulterior sunt demarate legeri locale și când are loc validarea mandatului de primar, atunci intră în funcție noul primar ales. Celălalt primar rămâne în funcție până când are loc modificarea, pentru că aceste unități administrativ-teritoriale care s-au amalgamat urmează să fie modificate potrivit legii 764 cu privire la organizarea administrativ-teritorială, să fie stabilite și conturate acele hotare ale acestor localități. Respectiv, cam aceste sunt condițiile.”
Fondul de amalgamare a reprezentat în anul 2023, anul în care a fost votată această reformă, 250 de milioane de lei. În acest an a fost redus cu o sută de milioane de lei, din cauza lipsei dosarelor de amalgamare și pentru a nu bloca banii în buget, conform consilierei prim-ministrului. După cei doi ani de amalgamare voluntară, care expiră în decurs de doi ani, Guvernul urmează să decidă pașii următori, în baza unor analize asupra acestei perioade.
„Dacă ne întrebăm beneficii pentru cine, pentru țară, da, va crește eficiența administrațiilor publice locale, dacă punem întrebarea beneficii pentru cine, pentru oamenii, pentru că oamenii vor beneficia de servicii mai bune la ei în localitate și, dacă ne punem întrebarea beneficii pentru autoritățile publice locale, da, pentru că în sfârșit vor putea să asigure oamenii competenți în structurile lor și vor putea să gestioneze și să asigure acele competențe stabilite de cadrul legal. - Credeți? Dacă sunt 5 sate din Taraclia, de la capătul Moldovei, credeți că vor găsi ei oameni competenți, chiar dacă se adună localitățile lor? - Eu sunt sigură că sunt oameni de calitate și oameni competenți și în autoritățile publice locale din Republica Moldova. - Asta clar. Dar vor fi cazuri în care, exact ce discutăm mai devreme, oameni care au lucrat acolo toată viața, ei altceva nu știu, le e comod. Soluții sunt întotdeauna și mai multe la toate provocările care vin.”
Conform datelor oferite de către Guvern, primele localități care au pornit acest proces, conform metodologiei, sunt Copceac și Volintiri din raionul Ștefan Vodă. Într-o discuție la telefon cu primarul satului Copceac, miercurea viitoare inițiativa urmează să fie discutată și votată în cadrul consiliului local. Pe lângă cele două unități, alte patru localități din raionul Anenii Noi au lansat acest proces pentru a deveni o singură localitate. Metodologia de amalgamare voluntară descrie procesul de amalgamare. Conform prevederilor, pot fuziona localitățile care au hotar comun, iar distanța de la centrul administrativ până la centrul celei mai îndepărtate localități trebuie să fie de cel mult 25 de kilometri. Noua localitate formată trebuie să aibă minim trei mii de locuitori. Cea mai mică sumă de bani pe care o pot primi localitățile amalgamate este de 100 de mii de lei, iar suma maximă este de un milion de lei, fiind vorba de orașele mari.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
