Judecătorul Aureliu Postică a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat de fals în declarații. Sentința a fost pronunțată luni, 5 august, de magistrata de la Judecătoria Hâncești, Tamara Mereuță. Instanța a constatat că fapta lui Aureliu Postică „nu întrunește elementele infracțiunii incriminate”. Sentința este cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. Procuratura a anunțat că va contesta decizia primei instanțe.
Ar fi ascuns peste 860 de mii de lei
Dosarul penal care îl vizează pe judecătorul Postică a fost pornit în septembrie 2022, printr-o dispoziție a procurorului general interimar Dumitru Robu, în baza unei autosesizări a Centrului Național Anticorupție (CNA). Potrivit investigațiilor, în perioada 2018 – 2021, judecătorul ar fi inclus date incomplete sau false în declarația de avere, pentru a ascunde 866.916 lei.
În noiembrie 2023, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a propus plenului examinarea chestiunii privind suspendarea din funcție a magistratului, pe motiv că acesta are statut de inculpat în dosarul pentru fals în declarații, aflat atunci pe rol la Judecătoria Hîncești.
„Solicit a fi inclusă pe agenda CSM suspendarea din funcția a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, în temeiul articolului 24, aliniat1 litera „a” din legea cu privire la statutul judecătorului. La moment, statutul domnului Postică este de inculpat, dosarul lui se află la judecătoria Hîncești. Capătul de acuzare se referă la articolul 352, indice 1 din Codul Penal care se referă la fals în declarații”, a anunțat Ion Guzun.
Propunerea nu a ajuns însă să fie votată de membrii CSM pentru că Postică a cerut amânarea examinării acestui subiect, până nu își găsește un avocat. Astfel, Aureliu Postică activează în continuare.
Judecătorul susține că decizia instanței, de achitare în acest dosar, a fost una mult așteptată. Postică crede că dosarul a fost pornit cu scopul de a-l înlătura din cursa pentru un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii.
„Este o hotărâre fondată și mult așteptată, poate prea mult așteptată, aproape doi ani de zile. Consider că am fost hărțuit de organul de urmărire penală de anumite persoane care au avut interesul să fiu suspendat pe această cale și să fiu cumva înlăturat din cursa pentru CSM”, a declarat magistratul Aureliu Postică pentru TV8.
Postică a subliniat că procurorii ar fi trebuit să renunțe la învinuirile în adresa sa.
„Am considerat până în ultimul moment că procurorii o să facă un pas înțelept în această direcție, dar nu a fost să fie și probabil că pentru procurori este o hotărâre incomodă hotărârea de achitare, deoarece eu am studiat argumentele instanței, instanța se referă practic la multe aspecte legate de competență, profesionalism și dacă procurorii o să dea dovadă de orgolii, probabil că o să conteste”, a spus Postică.
Dosarul privind îmbogățirea ilicită a lui Postică, clasat de PA
Acesta este al doilea capăt de acuzare pe numele lui Aureliu Postică. Anterior, judecătorul a fost urmărit penal și pentru îmbogățire ilicită, dar a scăpat de dosar. Procuratura Anticorupție a decis să îl claseze, în condițiile în care, în urma acumulării probatoriului, a constatat că lipsesc elementele infracțiunii.
În septembrie 2022, oamenii legii i-au percheziționat locuința și biroul lui Aureliu Postică, după care au obținut acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită.
Cele două capete de acuzare au fost conexate într-o singură procedură, iar după acumularea probatoriului, procurorul a luat decizia disjungerii cauzei penale privind îmbogățirea ilicită și clasarea acesteia.
Atunci, Aureliu Postică spunea că ar fi victima unui abuz și l-a acuzat pe Dorel Musteață, fost șef interimar la CSM, că ar sta în spatele acestei situații.
„Acest dosar mi-a fost instrumentat drept răfuială a domnului Dorel Musteață pentru niște pretinse frustrări care se trag încă din 2019, inclusiv cu scopul de a mă exclude abuziv din cursa pentru concursul pentru un loc în CSM. Procurorul în sesizare nu a solicitat suspendarea mea din funcție. Acest lucru este iarăși opera personală a domnului Musteață”, a spus Aureliu Postică.
De cealaltă parte, Dorel Musteață ne declara la acea vreme că nu știe la ce se referă judecătorul și nici nu ar fi interesat să îl excludă pe Aureliu Postică din cursa pentru un loc în CSM.
A aspirat la un fotoliu în CSM, dar a picat evaluarea de două ori
Aureliu Postică este unul dintre candidații judecători care au aspirat la un fotoliu de membru în CSM, dar a picat de două ori evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Comisia a constatat că Postică nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică.
În cele două decizii de nepromovare a evaluării, membrii Comisiei de Pre-Vetting au oferit mai multe explicații legate de motivele pentru care Postică a picat testul de integritate. Comisia s-a axat în mare parte pe „dubiile cu privire la dobândirea unui teren de la Durlești, dar și pe felul în care Aureliu Postică a obținut un apartament în proprietate privată, care i-a fost alocat ca locuință de serviciu”. De asemenea, membrii Comisiei au subliniat că judecătorul Postică ar fi beneficiat de trei programe de îmbunătățire a condițiilor locative, iar de pe urma acestora ar fi obținut profituri semnificative.
În prezent, judecătorul este în așteptarea deciziei CSJ privind hotărârile Comisiei Pre-Vetting.
„În opinia mea, probabil că CSJ trebuie să țină cont și de această hotărâre (n.r. a Judecătoriei Hîncești), dar o să vedem ce o să decidă instanța. Rămâne de așteptat verdictul completului de la CSJ”, a precizat Aureliu Postică.
Averile familiei Postică și apartamentul cumpărat la preț preferențial
Aureliu Postică a fost în vara anului 2022 subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Jurnaliștii au scos în vileag că pe lângă cele două apartamente pe care le are în proprietate, acesta și-a mai construit o casă de lux la Durlești, pe un teren de 6 ari. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație.
Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament. Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei.
În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor.
Pe de altă parte, familia Postică a avut în 2022 și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.
Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă.
Jurnaliștii de la „Cutia Neagră PLUS” au aflat că în 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ. Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.
Aureliu Postică a fost mai întâi procuror, iar de peste zece ani activează în sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri.
În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.
Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.
O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.
Aureliu Postică a fost magistratul care a gestionat și dosarul de rezonanță al fostului deputat român, Cristian Rizea, acuzat de fals în declarații, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. În aprilie 2023, Rizea a fost extrădat din Republica Moldova.
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Doar doi au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție, însă ambii au reușit să fugă din țară.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
