Ucraina se pregătește pentru mai multe atacuri rusești, ca răzbunare pentru incursiunea sa transfrontalieră în regiunea Kursk a Rusiei. Potrivit situației ostilităților din seara de 11 august, Rusia continua să piardă teren în regiunea Kursk. În același timp, zona operațiunilor de luptă a crescut, potrivit agenției de presă ruse Agenstvo. Rusia a evacuat luni o a doua regiune de lângă Ucraina din cauza intensificării atacului din partea acesteia dincolo de graniță.

Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) au confirmat avansul trupelor ucrainene în vestul regiunii Kursk. Rușii admit pierderi, în ciuda încercărilor de a stabiliza situația, scrie site-ul televiziunii ucrainene 24 Canal. Potrivit experților, ofensiva de succes a fost efectuată în direcțiile de vest și nord-vest în regiunea Kursk. Bloggerii ruși susțin o „reducere a activității inamicului”, dar confirmă pierderea controlului asupra unor teritorii.

UPDATE Oleksandr Sîrskîi, comandantul Forţelor Armate Ucrainene, a raportat că trupele ucrainene controlează acum aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi din teritoriul rus în regiunea Kursk, prima recunoaştere oficială a ofensivelor ucrainene în Rusia

UPDATE Prima fază a incursiunii ucrainene din Rusia este un real succes și a pus Moscova în dificultate, dar ea nu poate să ascundă problemele cu care se confruntă Kievul în apărarea propriului front. Kievul trebuie să decidă acum dacă va aloca forțe suplimentare în Rusia, lipsind punctele sale defensive din Ucraina de resurse prețioase, arată analizele Wall Street Journal, Financial Times și ISW.

UPDATE Andrei Guruliov, 56 de ani, general-locotenent în rezervă, deputat al Dumei de Stat, a vizitat regiunea Kursk, care a fost atacată de armata ucraineană și a criticat linia de apărare, transmite portalul Lenta, care este editat în exil. Potrivit deputatului, acesta a vizitat regiunea Kursk pe 7 august, a doua zi după intrarea armatei ucrainene în regiune. Scopul călătoriei a fost „de a evacua bătrânii din zonă”, a clarificat el. „Am văzut câmpuri de mine, dar care nu au niciun efect fără acoperire de foc”, a scris el, pe Telegram, potrivit Libertatea.

UPDATE Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a recunoscut luni, la o întâlnire cu Vladimir Putin, că 28 de localități ale unității administrative pe care o conduce, cu o populație de 2.000 de oameni, se află sub ocupația Forțelor armate ale Ucrainei.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a promulgat proiectul de lege care permite pedepsirea aspră a militarilor ce folosesc telefoane smart în apropierea frontului, un demers care a fost criticat duri de soldații ruși ce luptă împotriva Ucrainei, relatează luni Novaia Gazeta.

UPDATE Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a declarat luni că dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), a roboților și a dronelor este esențială pentru asigurarea victoriei Moscovei în confruntarea sa actuală cu Occidentul, informează The Moscow Times.

UPDATE Guvernul german nu a fost informat în prealabil despre detaliile incursiunii pe care Ucraina a lansat-o marţi în provincia rusă de graniţă Kursk, a susţinut luni un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, citat de agenţia DPA. "Aparent, Kievul a pregătit ofensiva peste graniță în regiunea rusă Kursk în mare secret și fără consultarea partenerilor care-i oferă sprijin militar în războiul cu Rusia", a adăugat acest oficial.

UPDATE Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a insistat luni că războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina nu este cu această ţară, ci cu „Occidentul colectiv”, condus de SUA şi aliaţii săi, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Generalul în rezervă Dan Grecu a declarat luni, la Interviurile Digi24.ro, că președintele rus Vladimir Putin îl folosește pe omologul său belarus, Alexandr Lukașenko, pentru a distrage trupele ucrainene desfășurate pe teritoriul rus. Afirmația acestuia vine în contextul în care, sâmbătă, Belarus a mobilizat trupe la granița cu Ucraina.

UPDATE „Pierderile forțelor armate ucrainene cresc dramatic pentru acestea, inclusiv în rândul celor mai pregătite unități de luptă, unități pe care inamicul le transferă la granița noastră”, a declarat Putin la o întâlnire televizată cu înalți oficiali de securitate și guvernatori regionali. „Inamicul va primi cu siguranță un răspuns demn, iar toate obiectivele cu care ne confruntăm vor fi, fără îndoială, atinse”, a spus el.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că prin incursiunea sa din regiunea Kursk, Ucraina încearcă să își îmbunătățească poziția de negociere în contextul războiului, notează HotNews. „Dar ce fel de negocieri mai pot fi purtate cu oameni care trag asupra civililor”, a întrebat președintele rus. El a mai spus că Kievul încearcă în același timp să încetinească avansul Rusiei în alte părți ale frontului și să intimideze societatea rusă. Liderul de la Kremlin a avertizat că Ucraina va încerca să destabilizeze și mai mult regiunile aflate la graniță, dar a asigurat că Moscova va răspunde atacului Kievului.

UPDATE Ucraina a declarat luni că nu a văzut niciun semn de intensificare a prezenţei forţelor belaruse lângă graniţa lor, contrazicând declaraţia Minskului conform căreia ar fi trimis mai multe trupe în zonă, relatează Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE Rubla s-a depreciat din nou luni față de dolar după ce autoritățile ruse au decis evacuarea unei a doua regiuni de la granița cu Ucraina, măsură luată la 6 zile după ce Kievul a lansat incursiunea militară ce a semănat panică în regiunea Kursk, relatează Reuters.

UPDATE Şeful companiei ruse de energie nucleară Rosatom a declarat, luni, că unul dintre turnurile de răcire ale centralei nucleare de la Zaporojie ar putea necesita înlocuirea în urma incendiului declanşat duminică seară, relatează agenţiile ruse de ştiri preluate de Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Dmitri Medvedev a amenințat vineri că va trimite tancuri rusești în capitala Germaniei ca răspuns la incursiunea ucrainenilor pe teritoriul Rusiei. Acesta intensifică astfel relațiile deja tensionate dintre Moscova și membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin l-ar fi numit pe șeful FSB, Alexander Bortnikov, comandant al unei "operațiuni antiteroriste", după invazia armatei ucrainene în regiunea Kursk, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

UPDATE Locuitorii din regiunea de frontieră Kurs care au fugit din calea incursiunii-surpriză a trupelor ucrainene, intrată luni în a șaptea zi, au povestit că și-au abandonat casele și au fugit pentru a se salva pe măsură ce autoritățile locale pierdeau controlul asupra situației, scrie Adevărul.

UPDATE Proiectul ucrainean „Vreau să trăiesc”, care ajută soldații din armata rusă să se predea ucrainenilor, a publicat un videoclip cu câteva zeci de prizonieri, printre ei fiind și ceceni din trupele speciale Ahmat, relatează site-ul independent rusesc Meduza. Trei dintre soldații capturați spun că sunt din Groznîi. Un prizonier confirmă că servește în forțele speciale Ahmat. Oamenii din videoclip au ochii acoperiți cu bandă, potrivit Libertatea.

UPDATE Aproximativ 2,3 miliarde de dolari în bancnote de dolari și euro au fost expediate în Rusia de când Statele Unite și UE au interzis exportul bancnotelor lor acolo în martie 2022, în urma invaziei Ucrainei, potrivit datelor vamale, informează în exclusivitate într-o anchetă Reuters.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sărbătorit cele 12 medalii obţinute de ţara sa la Jocurile Olimpice 2024, care s-au încheiat cu o zi înainte la Paris, într-un mesaj în care a remarcat că aceste succese arată "dorinţa de victorie" a Ucrainei, potrivit DigiSport.

UPDATE Un adjunct al ministrului ucrainean al energiei a fost reţinut la Kiev pentru că ar fi luat mită o jumătate de milion de dolari, a anunţat luni Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) într-un comunicat în care spune că a descoperit o schemă de corupţie la scară largă, relatează site-ul Ukrainskaia Pravda, citat de News.ro. Oleksandr Heilo ar fi cerut mită de la managerii unor companii miniere din vestul Ucrainei care doreau să obţină transferul gratis de echipamente utilizate în minele din Doneţk, regiune din est, aflată aproape de linia frontului. 

UPDATE Germania ar trebui să fie pregătită pentru un conflict militar la scară largă în cinci ani, a declarat căpitanul Michael Giss, comandantul Comandamentului de Stat din Hamburg al Forțelor Armate Germane, într-un interviu acordat Die Welt.

UPDATE Materialele video și rapoartele indică acțiunile de succes ale grupurilor de soldați ucraineni în următoarele localități: Snagost (la sud de Korenevo), Kremnevo (la est de Korenevo), Olgovka (la est de Korenevo și la vest de Kremnevo), Cerkasi Porecinoe (la nord de Sudja), Malaia Loknia (la nord-vest de Sudja), Martinovka (la nord-est de Sudja); Zaoleșenka (la sud-est de Goncearovka, notează Libertatea. „Operațiunea Ucrainei din regiunea Kursk a permis forțelor ucrainene să apuce cel puțin temporar inițiativa câmpului de luptă într-o zonă din prima linie și să conteste inițiativa la nivelul întregului teatru a Rusiei”, susține raportul ISW de pe 12 august.

UPDATE Polonia a semnat un contract în valoare de 1,2 miliarde de dolari cu grupul Raytheon Technologies în vederea producerii de piese componente pentru sisteme antiaeriene de tip Patriot, în contextul eforturilor Varșoviei de consolidare a apărării, pe fondul riscurilor generate de Rusia, scrie Gândul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării reciclează videoclipuri vechi prin care vrea să arate că succese ale armatei Moscovei împotriva forțelor ucrainene din regiunea Kursk, dar imaginile au fost filmate în alte locații și în alte momente, scrie Kyiv Independent, care citează The Insider. Un videoclip publicat în 9 august pretindea că arată trupele ruse care atacă cu succes armata ucraineană la granița cu Sumi, ca răspuns la operațiunea Kursk. De fapt, videoclipul fusese postat prima dată cu săptămâni înainte de ofensivă, a raportat Insider. Media de stat rusă TASS a publicat videoclipul în 14 iulie.

UPDATE "Suntem în ofensivă. Scopul este de a întinde pozițiile inamicului, de a-i provoca pierderi maxime și de a destabiliza situația în Rusia, care nu este în măsură să își protejeze propria frontieră", a declarat un oficial ucrainean de securitate sub rezerva anonimatului, notează NewsWeek. Operațiunea a "ridicat foarte mult moralul nostru, al armatei, statului și societății ucrainene", a declarat oficialul ucrainean, vorbind sâmbătă târziu, după săptămâni de avansuri rusești în estul Ucrainei.

UPDATE Regiunea Belgorod, la sud de Kursk, este şi ea sub amenințarea atacurilor armate ucrainene, motiv pentru care guvernatorul regiunii, Vyacheslav Gladkov, a declarat că au început evacuările din districtul Krasnaya Yaruga. "Dimineaţa se anunţă alarmantă la noi: există activităţi dușmane la frontiera districtului Krasnaia Iaruga", a anunţat într-o înregistrare pe Telegram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov. "Sunt sigur că militarii noştri vor face tot posibilul pentru a face faţă amenințării care a apărut", a mai menționat Gladkov. "Pentru securitatea vieţii şi a sănătăţii populaţiei noastre, începem să-i strămutăm" pe locuitorii acestui district "spre locuri mai sigure", a precizat el.Districtul are o populaţie de circa 14.000 de locuitori, potrivit cifrelor oficiale.

UPDATE Un incendiu a izbucnit, duminică seară, în sistemul de răcire al centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de forţele armate ruse, relatează AFP, potrivit Agerpres.  Kievul şi Moscova se acuză reciproc că poartă responsabilitatea, în timp ce șeful AIEA, Rafael Grossi, face apel la încetarea unor astfel de „atacuri iresponsabile care sporesc pericolul unui accident nuclear”.

UPDATE Atacurile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt menite să demonstreze Occidentului capacitatea de a organiza operațiuni militare majore şi obţinerea unei monede de schimb înaintea unor posibile negocieri de încetare a focului, mai scrie Reuters.

UPDATE Începând de duminică, 4 august, relațiile Ucrainei cu mai multe state africane par să se deterioreze. Mali și apoi Niger au anunțat că au rupt relațiile diplomatice cu Kievul, acuzând Ucraina că sprijină grupările teroriste care luptă în Africa împotriva combatanților ruși din miliția Wagner, transmite corespondentul RFI.

UPDATE Cel puțin două persoane au fost ucise și alte trei au fost rănite într-un atac aerian rusesc care a avut loc peste noapte la periferia Kievului, au declarat oficiali ucraineni.Un băiat de patru ani și tatăl său în vârstă de 35 de ani au fost uciși în atacul de duminică, chiar la est de Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a susținut că atacul a implicat o rachetă fabricată de Coreea de Nord.

UPDATE Atacul de duminică asupra Kievului vine în timp ce Ucraina se pregătește pentru mai multe atacuri rusești, ca răzbunare pentru recenta sa incursiune transfrontalieră în regiunea Kursk. Kievul a trimis marți sute de militari sprijiniți de vehicule blindate, artilerie și drone în regiunea Kursk, potrivit oficialilor ruși, militarilor ucraineni și rapoartelor din presă.

UPDATE Rusia a recunoscut că trupele ucrainene au înaintat cel puțin 30 km adâncime pe teritoriul său. Acesta a devenit cel mai profund și mai semnificativ avans al Ucrainei de la contraofensiva din toamna lui 2022. După cum scrie BBC, Ministerul Apărării al Rusiei a raportat că forțele sale au intrat în luptă cu trupele ucrainene în zona satelor Tolpino și generalul Kolodez.

UPDATE După ce rușii au anunțat sâmbătă evacuarea a peste 76.000 de persoane, pe măsură ce luptele în zonă s-au intensificat, Ucraina a anunțat, de asemenea, că a evacuat 20.000 de oameni din regiunea Sumî, care se află peste granița de Kursk. Dar Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a avertizat că „un răspuns dur din partea armatei ruse nu va întârzia să apară”.

UPDATE Armata ucraineană, care participă la operațiunea din regiunea Kursk, a spus că se îndreaptă mai adânc pe teritoriul Federației Ruse. Trupele ruse au pierdut controlul asupra altor două sate - Martynovka și Hordeevka - din regiunea Kursk, conform unor relatări apărute pe Z-channels duminică seara.

UPDATE Reuters, citând mai multe surse de informații, inclusiv două surse europene de informații, a relatat pe 9 august că reprezentanții ruși ai Ministerului Apărării au semnat un contract cu Iranul la 13 decembrie 2023 pentru livrarea de rachete balistice Fath-360 și că Iranul va livra aceste rachete „în curând”.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a încercat să justifice atacurile din regiunea rusă Kursk duminică, 11 august. Liderul ucrainean a cerut ridicarea condiției de a nu lovi teritoriul rusesc cu armament occidental, deoarece este vorba de o zonă din care se lansează atacuri împotriva Ucrainei, potrivit Ziare.com. „Noaptea trecută, soldații noştri au doborât mai mult de 50 de drone Shahed. Au fost, de asemenea, patru rachete balistice - ruşii le-au lansat din regiunea Voronej. Noi înregistrăm toate locurile din care armata rusă atacă, inclusiv regiunea Belgorod, regiunea Kursk şi alte zone”, a arătat Volodimir Zelenski în discursul său de duminică seara adresat compatrioților.

„Numai de la începutul acestei veri, aproape 2.000 de lovituri au fost lansate asupra regiunii noastre Sumî doar din regiunea Kursk: artilerie, mortiere, drone. Noi înregistrăm fiecare atac cu rachete. Şi fiecare dintre aceste lovituri merită un răspuns corect”, a declarat Zelenski, în condiţiile în care incursiunea surpriză a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk a intrat, duminică, în cea de-a șasea zi, iar ruşii au recunoscut că soldații Kievului au reuşit să ajungă până la o adâncime de 30 de kilometri faţă de graniță pe teritoriul rusesc.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.