Ucraina susține că a ocupat circa 1.000 de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia Kursk, unde a lansat marțea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, potrivit Agerpres. Forțele ucrainene par să avanseze în continuare în regiunea Kursk, în ciuda afirmațiilor recente ale bloggerilor militari potrivit cărora trupele ruse au început să stabilizeze linia frontului, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului, citat de Sky News.

Ucraina a lansat marţi noi atacuri cu drone asupra regiunii Kursk, scrie Reuters. De asemenea, Rusia a lansat 38 de drone şi două rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că incursiunea declanșată marțea trecută de forțele Kievului în regiunea rusă de frontieră Kursk este „catastrofa acestui război” pentru Moscova. „Și acum este clar care va fi sfârșitul pentru el. Tot un Kursk”, a declarat Zelenski. El a amintit de tragedia submarinului Kursk, care s-a produs acum 24 de ani, și în care au murit 118 oameni, notează Agerpres. „Rusia a adus războiul la alții, acum războiul se întoarce la ea acasă. Ucraina a dorit întotdeauna doar pacea și, cu siguranță, vom garanta pacea", a continuat el. În context, SUA îi cer lui Putin să-și retragă armata din Ucraina.

UPDATE Publicația europeană POLITICO scrie că Rusia a retras unele trupe din sudul Ucrainei și a revenit pe propriul teritoriu pentru a încerca să respingă o incursiune în creștere a forțelor Kievului. Informația vine de la un oficial ucrainean.

UPDATE Ucraina restricţionează deplasarea civililor într-o zonă de 20 km din nord-estul ţării care se învecinează cu Rusia, a anunţat marţi statul major ucrainean, în timp ce trupele Kievului continuă ofensiva surpriză de o săptămână pe teritoriul Rusiei, relatează Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE Trupele ucrainene au intrat în regiunea rusă Kursk în urmă cu o săptămână, iar de atunci au reușit să captureze mai mult teritoriu decât cuceririle înregistrate de armata Moscovei în Ucraina începând din luna mai, relatează publicația independentă rusă The Moscow Times.

UPDATE Guvernul britanic nu a dat Ucrainei aprobarea pentru utilizarea rachetelor Storm Shadow, ca parte a ofensivei asupra Kurskului, transmite ziarul The Telegraph, care face referire la o sursă din guvernul britanic. "Nu au avut loc schimbări", a declarat sursa pentru publicație.

UPDATE Rusia scoate de la naftalină racheta aer-aer R-33, o relicvă de pe vremea Războiului Rece, dar care are capabilități nucleare, notează Digi24. Racheta aer-aer cu rază lungă de acțiune R-33, o relicvă a Războiului Rece (ordinul ei de fabricație a fost dat în 1968) , a fost concepută pentru a doborî bombardiere strategice mari și ținte rapide precum B-52 Stratofortress, SR-71 Blackbird și XB-70 Valkyrie. Recent, o înregistrare video a Ministerului rus al Apărării a arătat un "exercițiu de pregătire nucleară non-strategică", în care se vede cum o rachetă aer-aer R-33 este încărcată pe un avion de luptă MiG-31 (cod NATO "Foxhound").

UPDATE Ofensiva ucraineană în Rusia este „legitimă” și va înceta dacă Moscova acceptă o „pace justă” și pune capăt invaziei sale în Ucraina, a declarați marți un oficial al Ministerului de Externe de la Kiev, scrie Gândul. „Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (…), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forțelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi, calificând aceste operațiuni drept „absolut legitime”.

UPDATE  Premierul ucrainean, Denis Șmihal, a anunţat, marţi, că Ucraina a primit o tranșă de 4,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană în cadrul programului Ukraine Facility, care are o valoare totală de 50 miliarde de euro. Potrivit lui Şmihal, aceste fonduri vor fi direcționate către programe sociale, domeniul umanitar și alte programe bugetare importante.

UPDATE Televiziunea de stat rusă RU-RTR a difuzat imagini cu civilii evacuaţi din regiunea Belgorod de la frontiera cu Ucraina şi cu răniţii evacuaţi din regiunea învecinată Kursk. Guvernatorul regiunii Kursk, a anunţat evacuarea locuitorilor unui district nu departe de graniţa ucraineană, calificând situaţia drept «alarmantă» fără să dea însă mai multe detalii, scrie RFI.

UPDATE Deputatul ucrainean Roman Kostenko, șeful comisiei de securitate națională și apărare din parlamentul de la Kiev, a anunțat într-un mesaj video că s-a alăturat trupelor ce luptă pe teritoriul Rusiei pentru ceea ce el a descris drept „o călătorie de afaceri”.

UPDATE Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a arestat o angajată din cadrul unei unități militare din sudul Rusiei pentru că ar fi transmis informații Ucrainei, relatează marți presa de stat, potrivit The Moscow Times.

UPDATE Un oficial ucrainean din sectorul apărării a declarat, sub protecția anonimatului, publicației britanice The Times, că autoritățile se pregătesc acum pentru un răspuns agresiv din partea Rusiei, sub formă de lovituri masive asupra Kievului, inclusiv asupra parlamentului și a altor clădiri guvernamentale, din cauza evenimentelor din regiunea rusă Kursk.

UPDATE A fost respins un atac ucrainean în zona Martinovka. Cincisprezece militari ucraineni au fost uciși, iar patru vehicule militare au fost distruse”, a anunțat Ministerul rus al Apărării, citat de agenția Interfax și de cotidianul Le Monde.

UPDATE Generalul Dan Grecu a declarat, pentru Interviurile Digi24.ro, că incursiunea ucrainenilor în regiunea Kursk ar putea fi folosită drept un mare avantaj în eventualele negocieri cu Federația Rusă. Armata Kievului ar fi reușit să cucerească 28 de localități în regiunea de la graniță. 

UPDATE Pe măsură ce trupele și tancurile ucrainene treceau frontiera Rusiei în regiunea Kursk pe 6 august, într-o întorsătură șocantă a războiului, soldații din Brigada 82 de Asalt Aeropurtată inițial nu au întâmpinat nicio rezistență, a povestit un membru al brigăzii pentru Financial Times, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că, în viitorul apropiat, serviciile speciale ale Federației Ruse pot recurge la organizarea de crime, în special împotriva populației civile din regiunea Kursk, pentru a acuza Forțele Armate ale Ucrainei de comiterea ei.

UPDATE Putin a reunit Consiliul de Securitate pentru a discuta ofensiva forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk. Din declarațiile lui reiese că el crede că armata rusă este cea care avansează pe toate fronturile, scrie publicația independent de limbă rusă, Meduza. Guvernatorul din Kursk nu cunoaște soarta a două mii de locuitori, guvernatorul Belgorod nu are „informații complete” despre refugiați, mai scriu jurnaliștii ruși.

UPDATE Un grup de vandali neidentificați a aruncat vopsea roșie pe ușile de intrare ale ambasadei Lituaniei la Moscova, a anunțat luni Ministerul de Externe al țării baltice, potrivit The Moscow Times. Ministerul lituanian de Externe a precizat că a înaintat un protest oficial consilierului ambasadei ruse Andrei Gasiuk în urma incidentului.

UPDATE  Prin Operațiunea Kursk, soldată până acum cu un succes peste așteptări, Ucraina a schimbat cursul războiului, a preluat inițiativa și a evidențiat incapacitatea Kremlinului de a apăra teritoriul țării, consideră experții citați de presa internațională. CNN adaugă că Ucraina l-a făcut de rușine pe președintele rus Putin, iar invazia în sine este „umilitoare pentru statul rus”, notează defenseromania.ro.

UPDATE Zeci de luptători loiali liderului cecen Ramzan Kadîrov, care ar fi trebuit să apere regiunea Kursk, au fost capturați de forțele ucrainene în timp ce încercau să fugă de pe linia frontului, raportează Newsweek. 

UPDATE Războiul din Ucraina a deschis discuțiile despre apărare în mai multe țări, printre care și Germania, care a recunoscut dependența de SUA în acest domeniu. Ministrul german al apărării Boris Pistorius se arată deschis unei dezbateri privind planificata desfășurare a unor arme americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul ţării sale, relatează luni dpa. „Dezbaterea este importantă pentru ca noi ca societate să putem, după ce cântărim toate argumentele, să ajungem la o poziţie pe care o putem accepta", a declarat politicianul social-democrat pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), informează Agerpres.

UPDATE Un consilier nenumit al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Washington Post: „Acest lucru (invazia) le va oferi pârghia de care au nevoie pentru negocierile cu Rusia – despre asta este vorba”, potrivit Foreign Policy. 

UPDATE Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova a fost convocat, pentru astăzi după-amiază, la ministerul rus de externe, fiind informat că discuțiile vor viza „informațiile din presă privind intenția Republicii Moldova de a găzdui avioane F-16 pentru Ucraina”. În acest context, MAE constată că ministerul de externe rus, cu regret, se informează din știrile false din mediul online. Așadar, Republica Moldova nu găzduiește și nu va găzdui arme și echipament  militar, inclusiv avioane destinate Ucrainei. 

UPDATE John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, a declarat că Vladimir Putin ar putea pune capăt războiului împotriva Ucrainei dacă este atât de îngrijorat de situația din regiunea Kursk. Mesajul vine în contextul în care, doar în ultimele 24 de ore, forțele ruse au pierdut 1.160 de soldați – care au fost uciși sau răniți -, 36 de sisteme de artilerie și cinci tancuri, scrie Ukrainska Pravda, care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, scrie Antena3.

UPDATE În timp ce ministrul ucrainean de externe își încheie vizita în Africa, țara lui riscă să plătească scump pe plan diplomatic pentru că i-a ajutat pe rebelii separatiști din nordul statului Mali să le dea o lovitură grea membrilor grupării Wagner la finalul lunii trecute, scrie BBC. În afară de pierderile foarte mari suferite de mercenarii ruși, armata maliană a pierdut și ea zeci de soldați. Pentru mulți africani, incidentul este doar unul dintre multele cazuri în care puteri externe rivale exploatează continentul în cel mai sângeros mod cu putință pentru a-și regla conturile.

UPDATE Operațiunea surpriză a Kievului îi arată clar președintelui rus Vladimir Putin că Ucraina are un potențial semnificativ de a provoca durere Rusiei. Unul dintre obiectivele străpungerii din regiunea Kursk ar putea fi ca Kievul să câștige puterea de pârghie în negocierile de pace. Invazia Ucraina din Rusia ar putea aduce sfârșitul războiului mai aproape, iar Putin ar putea fi forțat să dea teritoriile ocupate înapoi, pentru a recupera zona pierdută.Un consilier nenumit al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Washington Post: „Acest lucru (invazia) le va oferi pârghia de care au nevoie pentru negocierile cu Rusia – despre asta este vorba”, potrivit Foreign Policy, citată de Ziare.com.

UPDATE Vladimir Putin încearcă să se arate competent în ceea ce privește situația din regiunea Kursk și să transfere responsabilitatea pentru invazia Forțelor Armate asupra altor reprezentanți ruși ai guvernului și armatei, se arată într-un raport al  ISW.

UPDATE Europa se rostogolește spre un conflict cu Rusia, totodată Federaţia Rusă nu amenință țările europene, a declarat, într-un interviu acordat pentru RIA – Novosti, Aleksandar Vulin, viceprim-ministrul Serbiei, potrivit Rador.

UPDATE Războiul Moscovei care a ajuns la borna de 900 de zile este plin de neprevăzut și într-o continuă schimbare. În urmă cu o săptămână, totul părea prins într-un conflict de uzură, însă dintr-o dată Ucraina a făcut o mișcare surpriză, trecând cu trupele sale în regiunea Kursk din Rusia. Acțiunea a pus capăt unui tabu de doi și jumătate privind operațiunile militare de pe teritoriul Rusiei. Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial, din anul 1941, Rusia a fost invadată de o armată străină, ștergând liniile roșii ale lui Putin. 

UPDATE Ofensiva de vară a Ucrainei este un moment decisiv în războiul actual și o piatră de hotar istorică în sine. Rapoartele inițiale indică faptul că această operațiune ambițioasă a fost pregătită pe fondul unui mare secret pe o perioadă de câteva luni. Ucraina a reușit să-i prindă pe ruși complet descoperiți, forțele ucrainene avansând zeci de kilometri în regiunea Kursk în primele zile ale campaniei, potrivit unei analize realizate de Atlantic Council.

UPDATE Rusia şi-a antrenat marina pentru a ținti cu rachete cu capacitate nucleară situri din adâncul Europei într-un potenţial conflict cu NATO, conform unor dosare secrete consultate de Financial Times. Hărți ale unor ținte atât de îndepărtate sunt detaliate într-o prezentare pentru ofițeri care precede invazia Ucrainei. Obiectivele Rusiei se află în mare parte în Norvegia şi Germania, dar şi teritoriul României este vizat, notează Mediafax.

UPDATE  Ucraina a lansat marţi noi atacuri cu drone asupra regiunii Kursk din Rusia, la o zi după ce preşedintele Vladimir Putin a acuzat Occidentul că a sprijinit incursiunea surpriză a Kievului pe teritoriul rus, scrie Mediafax. Ministerul rus al Apărării a declarat că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 12 drone deasupra regiunii Kursk, pe care Ucraina a atacat-o în urmă cu o săptămână şi susţine că a capturat 1.000 de kilometri pătraţi.

UPDATE Trupele ucrainene au reușit să intre pe teritoriul țării inamice încă de la începutul lunii august. Inițial, autoritățile de la Kiev nu au vorbit despre operațiunea militară. Duminică, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că armata sa a pătruns pe teritoriul Rusiei și a dat asigurări că „se va face dreptate”.

UPDATE Belgorod și Kursk sunt apropiate și au devenit ținta trupelor lui Zelenski. Conform unui oficial ucrainean, intențiile Kievul ar fi legate de mutarea conflictului pe teritoriul Rusiei. Putin a discutat cu reprezentanții Ministerului Apărării și a cerut înlăturarea trupelor ucrainene din Kursk. Conform liderului de la Kremlin, scopul acestei acțiuni militare ar fi planul Kievului de a destabiliza Rusia.

UPDATE Ucraina a îndemnat Franța să ridice interdicția ca armele pe care le furnizează să fie utilizate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a scris pe X că a avut o „convorbire productivă” cu Ministrul francez al forțelor armate, Sebastien Lecornu, pe tema statutului recent al liniei frontului.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.