Rusia se preface că uită de problemele interne și se ia de Moldova. Ministrul rus de Externe a lansat acuzații fără probe la adresa Moldovei, narative folosite și în ajunul invaziei asupra Ucrainei, Chișinăul fiind avertizat că ar "călca pe urmele Kievului." Între timp, rușii atacă în valuri Kievul, drept răzbunare pentru Kursk. Rachetele și dronele au fost distruse fără ca locuitorii capitalei să fi auzit sunetele operațiunilor de luptă, anunță apărarea antiaeriană.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski spune că incursiunea militară în Kursk are scopul de a crea o zonă tampon pentru a preveni alte atacuri ale Moscovei. Comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene spune că Ucraina a distrus un al doilea pod strategic din Rusia. Oleksandr Syrskyi anunța săptămână trecută că armata ucraineană controlează 1000 km² în Rusia, în timp ce apar informații privind faptul că Moscova retrage militari din Ucraina pentru a face față ofensivei din Rusia.

UPDATE Rusia nu este dispusă la ora actuală să poarte negocieri de pace cu Ucraina, ca urmare a atacului lansat de armata ucraineană asupra provinciei ruse Kursk, însă nu retrage propunerile de pace formulate anterior, a transmis un consilier al președintelui Vladimir Putin.

UPDATE Armata Rusiei a anunțat luni, 19 august, că a cucerit orașul ucrainean Zalijne (pe care rușii îl numesc Artiomovo) și reușește astfel să se apropie de nodul de comunicații de la Konstantinivka, folosit de armata ucraineană pentru aprovizionarea trupelor sale, scrie Ziare.com.

UPDATE Ofensiva șoc a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia a fost o surpriză chiar și pentru soldații ucraineni. „Am glumit că nu este 1 aprilie”, a declarat un soldat ucrainean pentru The Economist. Militarii au bănuit că o invazie este iminentă după ce au primit echipament nou.

UPDATE „Chiar sunteți atât de retardați încât să credeți că am donat un Cybertruck unui general rus? Este uimitor”, a scris Musk pe rețeaua socială X pe care o deține, comentând postarea jurnalistului Seth Abramson, scrie Adevărul. Pe 17 august, Kadîrov a publicat pe canalul său de Telegram un videoclip în care apare conducând prin Groznîi un Cybertruck cu o mitralieră montată pe acoperiș. Mașina electrică, a scris Kadîrov, a „primit-o de la onorabilul Elon Musk”, șeful companiei de mașini electrice Tesla. Cybertruck-ul, potrivit liderului cecen, „va fi trimis în curând în SVO (frontul din Ucraina n.r) ” și „va aduce multe utilități luptătorilor noștri”.

UPDATE Orașul rusesc Proletarsk a declarat stare de urgență în urma unui atac cu drone ucrainean, care a provocat duminică, 18 august, un incendiu la un depozit de carburant. Cel puțin 18 persoane au fost rănite în rândul pompierilor, scrie B1.

UPDATE Ucraina a capturat peste 150 de prizonieri de război ruşi în unele zile în cadrul operaţiunii militare transfrontaliere despre care un oficial civil cheie a declarat că este prima din „mai multe etape” în ducerea luptei la Moscova, relatează The Guardian.

UPDATE Rușii au atacat Kievul, duminică dimineața, 18 august, simultan cu arme balistice nord-coreene și drone de atac. Rachetele balistice și dronele inamice au fost interceptate și distruse în apropierea capitalei, astfel încât locuitorii nici măcar nu au auzit sunetele operațiunilor de luptă.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a semnat, luni, 19 august, decretul „cu privire la acordarea de sprijin umanitar persoanelor care împărtășesc valorile spirituale și morale tradiționale rusești”, scrie Meduza.io.

UPDATE Președintele autoproclamat al Belarusului, Aleksander Lukașenko, a declarat, a doua oară într-o săptămână, că „denazificarea” Ucrainei a avut deja loc și a făcut apel la începerea negocierilor de pace.

UPDATE Expertul rus Stanislav Krapivnik, militar american care a dezertat în anii 1990, a devenit unul dintre cei mai ultranaționaliști susținători ai Kremlinului. El spune că Moscova ar trebui să lanseze arme nucleare către Londra sau New York și că armata ucraineană trebuie anihilată complet: „Ar trebui să fie cadavre, munți de cadavre!”, scrie Ziare.com.

UPDATE Vladimir Putin a ajuns duminică, 18 august, în Azerbaidjan pentru o vizită de stat. Președintele Rusiei urmează să se discute cu omologul său azer, Ilham Aliev.

UPDATE Rusia a retras din Ucraina mai multe brigăzi, totalizând până la 5 000 de soldați, pentru a respinge ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, de la mijlocul săptămânii trecute, a relatat The Wall Street Journal.

UPDATE Includerea cetăţenilor ruşi şi belaruşi în Programul Cardului Naţional al Ungariei nu implică niciun risc de securitate pentru spaţiul Schengen, întrucât beneficiarii acestui program sunt supuşi unor verificări de securitate aprofundate înainte de a li se permite intrarea sau şederea în Ungaria, a declarat duminică ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, răspunzând unor critici europene, transmite agenţia MTI, citată de Agerpres.

UPDATE Ucraina continuă să provoace pierderi Rusiei, a spus duminică președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de Sky News, potrivit news.roPotrivit lui Zelenski, incursiunea ucraineană în regiunea Kursk afectează aramata rusă, industria de apărare și economia.

UPDATE Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei,  a lansat atacuri fără precedent la adresa conducerii românești de la Chișinău pe care a acuzat-o că vrea să unească Moldova cu România, informează TASS. De asemenea, ministrul de externe, fără a aduce argumente, a atras atenția asupra faptului că „regimul care s-a instalat la Chișinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulează tot ce este rusesc, discriminează limba rusă în toate sferele, iar împreună cu ucrainenii organizează și presiuni economice serioase asupra Transnistriei”.

UPDATE Creşterea preţurilor gazelor în Europa, atribuită celor care speculează recenta invazie ucraineană din regiunea rusă Kursk, este de aşteptat să crească veniturile Rusiei din vânzarea de combustibili fosili, lărgind şi mai mult decalajul dintre aceste plăţi şi valoarea totală a sprijinului financiar dat de UE Kievului, scrie Euractiv, citat de ZF.

UPDATE ”În fața crizei, Vladimir Putin tinde să înghețe” este titlul, metaforic, al unei analize publicate de The Washington Post pe tema răspunsului militar lent și ezitant al Moscovei la suprinzătoarea incursiune ucraineană în părți din vestul regiunii Kursk. În contrast cu retorica sa belicoasă, în momente de criză majoră Putin a părut mai degrabă în blocaj. Kursk este cel mai recent exemplu al eșecului șefului de la Kremlin de a răspunde cu acțiuni rapide și decisive care să corespundă retoricii sale belicoase, notează sursa citată.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat că a distrus încă un pod în regiunea Kursk. Este același râu peste care trecea un alt pod distrus la începutul săptămânii. Distrugerea de către Ucraina a infrastructurii din zonă este în scopul de a întrerupe liniile de aprovizionare și a împiedica accesul trupelor și echipamentelor ruse trimise în zonă.

UPDATE Invazia ucraineană a Kurskului a generat deja presiuni operaționale și strategice asupra forțelor ruse din zona de război din Ucraina, sugerează grupul de reflecție Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, scrie The Independent. În timp ce Vladimir Putin face eforturi disperate pentru a obține câștiguri notabile în Donețk, analiștii occidentali au declarat în ultimele zile că oportunitatea Rusiei de a face acest lucru se va îngusta probabil pe măsură ce vara se apropie de sfârșit.

UPDATE Forțele ucrainene au cucerit satele Apanaskovka și Byakhovo, a indicat sâmbătă o sursă rusă, potrivit Institutului pentru studiul războiului (ISW), un grup de reflecție cu sediul în SUA. Așezările se află la sud de Korenovo, un oraș de frontieră rusesc în jurul căruia au loc confruntări violente de mai bine de o săptămână și jumătate.

UPDATE Rusia a retras din Ucraina mai multe brigăzi, totalizând până la 5 000 de soldați, pentru a respinge ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, de la mijlocul săptămânii trecute, a relatat The Wall Street Journal. Una dintre aceste brigăzi a venit din Donețk, centrul ofensivei actuale a Rusiei, în timp ce altele au fost trase din zone mai puțin critice. Sursa a menționat, de asemenea, că Rusia ar putea fi nevoită să retragă și mai multe forțe din Ucraina pentru a apăra Kursk, ceea ce ar putea necesita peste 20 000 de soldați bine pregătiți

UPDATE Ucraina a avansat în mai multe locuri din regiunea rusă Kursk, indică o nouă hartă, în timp ce Moscova se luptă cu reprimarea incursiunii Kievului la aproape două săptămâni după ce a fost lansată, scrie newsweek.com. Un blogger militar rus proeminent a declarat duminică că Moscova a „transferat rezerve acolo și a adus unele dintre cele mai experimentate unități din alte secțiuni ale frontului”. Sâmbătă, acesta a descris „lupte feroce” la Kursk, Ucraina aducând „noi rezerve”.

UPDATE Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, în Constanța, sud-estul României și pe coasta Mării Negre, va fi cea mai mare bază militară NATO din Europa, depășind-o ca mărime pe cea americană de la Ramstein, Germania.@Noua bază îi va conferi României un rol mai important în arhitectura de securitate a NATO și o poziție consolidată la Marea Neagră, care e dominată militar de Rusia. Până în 2030 baza va putea adăposti 10.000 de militari și civili, notează Rador cu referirea Le Monde.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.