Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a afirmat vineri că forțele Kievului continuă să avanseze în unele zone din regiunea rusă Kursk, acestea reușind să înainteze pe o distanță între unu și trei kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în mesajul adresat națiunii, că armata rusă din regiunea Kursk a suferit pierderi, ceea ce este „foarte util” pentru apărarea Ucrainei, potrivit HotNews. Operaţiunea Ucrainei în regiunea Kursk contribuie la distrugerea logisticii armatei ruse şi la consumarea rezervelor acesteia, și-a dezvălui planul Zelenski.

Între timp, soldații ucraineni au distrus un pod important din punct de vedere strategic peste râul Seim, în zona Hlușkovo, în regiunea rusă Kursk, informează Obozervatel, care citează canale de Telegram rusești. 700 de ruși ar fi încercuiți în zonă. Ministerul rus de Externe a declarat că Ucraina a folosit rachete occidentale, probabil HIMARS de fabricație americană, pentru a distruge podul. Ministerul britanic al Apărării anunță că armele livrate Ucrainei pot fi folosite în operațiunile de pe teritoriul Rusiei

UPDATE Ucraina obţine "câştiguri politice uriaşe" din ofensiva sa militară în vestul Rusiei, dar incursiunea nu schimbă "abordarea anti-escaladare" a Occidentului, a declarat ministrul de interne polonez Tomasz Siemoniak într-un interviu pentru Reuters.

UPDATE Ucraina și Rusia urmau să trimită delegații în Qatar pentru a purta indirect negocieri pentru un acord de încetare parțială a focului, respectiv să pună capăt atacurilor asupra asupra infrastructurii energetice, au declarat diplomați și oficiali familiarizați cu discuțiile, scrie Washington Post (WP). 

UPDATE Controlul statului rus asupra informațiilor crește, transmite sâmbătă Ministerul britanic al Apărării, care susține că autoritățile de la Moscova încetinesc deliberat traficul pe unele rețele sociale.

UPDATE Operațiunea Kursk desfășurată de forțele armate ucrainene poate juca un rol decisiv în rezultatul războiului ruso-ucrainean, scrie analistul rus Andrei Piontkovski, membru al International PEN Club, care a fost forțat să părăsească Rusia în 2016, iar în 2017 a primit Premiul Andrei Saharov pentru „Curaj în jurnalism”.

UPDATE În subsolul unei închisori din nord-estul Ucrainei, zeci de soldați ruși - unii răniți, majoritatea abia adulți - stăteau înghesuiți vineri pe paturi suprapuse de metal, îmbrăcați în tricouri și purtând șlapi. Prizonierii de război nu sunt luptători experimentați care au fost prinși în luptă în Ucraina, ci soldați ruși capturați acasă, după o incursiune ucraineană surpriză în Rusia, săptămâna trecută. Mulți sunt printre cei mai tineri bărbați din Rusia: recruți care își îndeplinesc serviciul militar obligatoriu de un an și care nu ar fi trebuit să vadă niciodată o luptă, cu atât mai puțin să intre în Ucraina. Capturarea unui număr atât de mare de tineri în incursiunea ucraineană reprezintă o provocare semnificativă pentru Kremlin. The Washington Post a vorbit cu câțiva dintre ei, scrie Digi24.

UPDATE Ucrainenii au făcut până acum în jur de 2.000 de prizonieri ruși în ultimele 10 zile, după declanșarea atacului-surpriză în regiunea rusă Kursk, au declarat pentru The Independent surse militare ucrainene. În continuare, armata rusă nu reușește să coordoneze un contraatac eficient în această regiune pentru a opri avansul trupelor ucrainene și a le respinge dincolo de graniță. În schimb, rușii forțează în continuare ruperea frontului ucrainean în Donețk, unde pun tot mai multă presiune pe apărarea ucraineană, aflată în această zonă a frontului într-o situație critică, scrie Digi24.

UPDATE O alertă nucleară s-a declanșat, cel mai probabil accidental, într-un pasaj de metrou din Moscova. Ușile blindate s-au închis automat, iar pasagerii au rămas blocați până ce problema a fost rezolvată, notează Biziday.

UPDATE Ucraina a dat o lovitură neașteptată Rusiei, dar experții sunt împărțiți atunci când analizează urmările ofensivei ucrainene de la Kursk. Mai mulți experții, citați de BBC, sunt de părere că Ucraina ar avea în sfârșit o poziție care să-i permită să înceapă primele negocieri serioase pentru pace sau măcar armistițiu, dar și că a sosit momentul diplomației. Cu toate acestea, opinia nu este unanimă. Politico scrie chiar că în pofida campaniei reușite a ucrainenilor, aceștia nu au încă soluții la războiul de uzură propus de ruși. În plus, mai notează sursa citată în vreme ce Kievul speră să silească comandanții ruși să transfere unități din Donbas la Kursk, comandanții ucraineni, la rândul lor, au fost nevoiți să redistribuie unități pentru a lansa și susține incursiunea transfrontalieră. Chiar și așa, inclusiv președintele Volodimir Zelenski a început să vorbească tot mai des despre pace, iar mulți cred că pentru ucraineni a sosit momentul să se așeze la masa tratativelor. Discuțiile ar porni acum de la ideea „Teritoriu contra teritoriu”, ceea ce înseamnă că ucrainenii ar trebui să profite de faptul că stăpânesc circa 1.000 de kilometri pătrați din Rusia, notează Adevărul.

UPDATE Germania prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina, mizând pe banii generaţi de activele ruse îngheţate pentru a se continua susţinerea financiară a Kievului, a declarat sâmbătă, 17 august, o sursă parlamentară pentru AFP.

UPDATE Atacul surpriză ucrainean asupra Rusiei durează acum mai bine de o săptămână. Cu cât forțele de la Kiev înaintează mai mult, cu atât mai multe dureri de cap politice – precum și militare – cresc pentru Vladimir Putin. Criza îl lovește pe președinte, ”rușii sunt șocați”, iar următoarele zile sunt decisive pentru el, susține Mikhailo Podoliak, consilierul lui Volodimir Zelenski.

UPDATE Conducerea lui Vladimir Putin este „deja pusă sub semnul întrebării” de colegii săi de la Kremlin, a declarat, pentru Daily Express, Abbas Galliamov, un analist politic în exil, care a scris discursuri pentru președintele rus.

UPDATE Ofensiva Ucrainei din Kursk e un punct de cotitură în război, scrie Carl Bildt, copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe și fost prim-ministru și ministru de Externe al Suediei în Foreign Policy, remarcând că ”cel mai mare impact îl are distrugerea scenariului victorios promovat de Vladimir Putin”. ”În urma eșecului evident al mult promovatei contraofensive ucrainene din 2023, Putin a muncit din greu pentru a convinge Ucraina și lumea că nu ar fi decât o chestiune de timp ca tăvălugul rusesc să supună inevitabil Kievul, sat cu sat. Putin și-a făcut calculul că, dacă suficienți oameni vor lua de bun acest scenariu, Ucraina va fi nevoită într-un final să cedeze și va fi absorbită, complet sau parțial, în Rusia cea Mare imaginată de el”.

UPDATE Nu există nicio dovadă că Rusia are suficiente forțe în regiunea Kursk pentru a lansa o contraofensivă în regiune, a declarat locotenent-colonelul Mattias Puusepp, șeful adjunct al Statului Major al Forțelor de Apărare (EDF), pentru presa locală, conform The Kyiv Independent. Ofițerul consideră că Moscova nu și-a revenit încă în urma atacului surpriză al Kievului, dovadă fiind eșecul de a lansa un contraatac serios acolo, notează ERR, postul public de televiziune estonian.

UPDATE Conducerea rusă a centralei nucleare Zaporojia a declarat sâmbătă că o dronă ucraineană a aruncat o încărcătură explozivă pe un drum din afara centralei, punându-i în pericol personalul care foloseşte drumul, a informat agenţia de presă TASS, citată de Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Ucraina susține că a preluat controlul asupra a 82 de așezări întinse pe o suprafață de 1.150 de kilometri pătrați (444 de mile pătrate) în această regiune rusă, după ce a lansat un atac transfrontalier major pe data de 6 august. „Cetățenii abandonați de Rusia sunt în majoritate persoane în vârstă, persoane cu handicap și familii cu copii. Ei au nevoie de hrană, apă și medicamente”, a afirmat ministrul Igor Klimenko, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

UPDATE Ministerul britanic al Apărării anunță că armele livrate Ucrainei pot fi folosite în operațiunile de pe teritoriul Rusiei. Rămân însă în vigoare restricțiile privind rachetele cu rază lungă de acțiune Storm Shadow. Și canadienii spun că tancurile și blindatele furnizate Kievului pot fi folosite în Rusia, scrie AlephNews.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită de stat în Azerbaidjan pe 18 şi 19 august, pentru a dezvolta relaţiile bilaterale şi a discuta „probleme regionale şi internaţionale", a anunţat Kremlinul, potrivit AFP.

UPDATE Sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei vor rămâne în vigoare timp de decenii, chiar dacă va exista o soluționare pașnică în Ucraina, a declarat vineri un înalt oficial al Ministerului rus de Externe, potrivit agenției Reuters.

UPDATE „Armata Kievului își întărește pozițiile în regiunea Kursk, dar frontul din Ucraina rămâne prioritatea”, a declarat președintele Volodimir Zelenski.  

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri, în mesajul zilnic adresat națiunii, că armata țării sale provoacă „pagube maxime” pozițiilor rusești din regiunea rusă Kursk, unde a intrat pe 6 august, relatează News.ro.

UPDATE Rusia a pierdut 598.180 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, a raportat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, conform The Kyiv Independent. Doar în ultima zi, armata Moscovei ar fi pierdut 1.230 de militari, notează HotNews.

UPDATE Ministerul rus de Externe a convocat-o pe ambasadorul Italiei la Moscova, Cecilia Piccioni, după reportajul jurnalistei Stephanie Battistini, la postul public RAI, despre incursiunea ucraineană la Sudja, în regiunea Kursk, realizat în „condiții ilegale”, relatează publicația Izvestia.

UPDATE Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât toate cele 14 drone rusești lansate într-un atac nocturn, au declarat sâmbătă forțele aeriene ucrainene. Forțele aeriene au afirmat într-o declarație pe aplicația de mesagerie Telegram că dronele Shahed au fost doborâte deasupra a șase regiuni ucrainene din sudul și centrul țării, potrivit HotNews.

UPDATE Leonid Vikocik, șeful centrului de recrutare din districtul Buciansk, și Serhii Rusin, care conducea centrul de la Borispil, sunt suspectați că au organizat o schemă de sustragere a recruților de la mobilizare. Ei se ocupau de falsificare documentelor medicale, care au servit, ulterior, drept bază pentru declararea recruților inapți pentru serviciul militar și excluderea acestora de la înregistrarea, transmite Ukrainska Pravda.

UPDATE Bătălia comunicării lansate la începutul incursiunii ucrainene în Rusia se intensifică de o parte şi de alta, iar cele două ţări anunţă, pe de o parte, cuceriri sau „eliberări” ale unor sate, iar pe de alta încearcă să-şi afişeze supremaţia prin imagini, relatează site-ul postului francez BFM TV, citat de agenția News.ro și de publicația poloneză Fakt.

UPDATE Soldații ucraineni au distrus un pod important din punct de vedere strategic peste râul Seim, în zona Hlușkovo, în regiunea rusă Kursk, informează Obozervatel, care citează canale de Telegram rusești. 700 de ruși ar fi încercuiți în zonă.

UPDATE Conduceea rusă a centralei nucleare Zaporojie a declarat sâmbătă că o dronă ucraineană a aruncat o încărcătură explozivă pe un drum din afara centralei, punând în pericol personalul său care folosește drumul, a relatat agenția de știri TASS, conform Reuters.

UPDATE Armata ucraineană a publicat imagini din primele momente ale ofensivei din regiunea rusă Kursk. Ce ar fi trebuit să se întâmple anul trecut, în Zaporojie, s-a întâmplat anul acesta pe teritoriul Rusiei - un asalt interarme, în stil occidental. Tancuri și blindate au deschis drumul, au spart barierele, iar în spatele lor a venit infanteria mecanizată. Tot atacul a fost susținut de artilerie, aviație și drone.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.