Armata ucraineană a revendicat noi cuceriri în a noua zi a ofensivei sale pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, informează Rador. Exploziile au răsunat în mai multe orașe din Crimeea ocupată, potrivit locuitorilor citați de un canal de Telegram din peninsula anexată ilegal de Rusia. Moscova încă încearcă să formuleze un răspuns la operațiunea Ucrainei în regiunea Kursk, dar, deocamdată, acest răspuns este "lent și dezarticulat", consideră Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa. Totodată, administrația Biden este „deschisă” să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Ucrainei, ceea ce ar spori semnificativ capacitățile de atac ale avioanelor F-16 ucrainene. 

Între timp, un bombardier strategic rusesc s-a prăbușit în regiunea Irkutsk, în Siberia, a anunțat vineri guvernatorul regiunii, Igor Kobzev. Mai mult, ucrainenii anunță că au doborât un bombardier Su-34 care zbura deasupra regiunii Kursk. Consilierul prezidenţial rus Nikolai Patruşev a declarat vineri că NATO şi Occidentul au fost direct implicate în planificarea atacului Ucrainei asupra regiunii ruse Kursk. Pe de altă parte, liderul belarus Alexandr Lukașenko a îndemnat Ucraina și Rusia să pună capăt războiului pentru a evita extinderea conflictului în Belarus și la nivelul alianței militare nord-atlantice, NATO, relatează Sky News.

UPDATE Vladimir Putin a prezidat o şedinţă a Consiliului Naţional de Securitate pentru a discuta despre „noile soluţii tehnice” adoptate în cadrul operaţiunii militare speciale, la mai bine de o săptămână după ce forţele ucrainene şi-au început incursiunea în regiunea Kursk, din Rusia. La întâlnire au participat, potrivit site-ului Kremlinului, prim-ministrul Mihail Mişustin, preşedintele Dumei de Stat - Viaceslav Volodin, vicepreşedintele Consiliului de Securitate - Dmitri Medvedev, şeful administraţiei prezidenţiale - Anton Vaino, secretarul Consiliului de Securitate - Serghei Şoigu, consilierul prezidenţial Nikolai Patruşev, ministrul Apărării - Andrei Belousov - care a participat la întâlnire de la distanţă, de la „unul dintre punctele de control” - ministrul de Interne - Vladimir Kolokoltsev, ministrul de Externe - Serghei Lavrov şi directorul FSB - Alexander Bortnikov, notează Mediafax.

UPDATE Vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski a negat vineri orice implicare a ţării sale în sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor ruse Nord Stream ce traversează Marea Baltică, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Leonid Vikocik, șeful centrului de recurtare din districtul Buciansk, și Serhii Rusin, care conducea centrul de la Borispil, sunt suspectați că au organizat o schemă de sustragere a recruților de la mobilizare. Ei se ocupau de falsificare documentelor medicale, care au servit, ulterior, drept bază pentru declararea recruților inapți pentru serviciul militar și excluderea acestora de la înregistrarea, transmite Ukrainska Pravda. În cadrul anchetei, oamenii legii au efectuat 33 de percheziții la sediul centrelor și la domiciliile lui Vikocik și Rusin și ale complicilor lor. Au fost confiscați 1,2 milioane de dolari, dar și dosarele militare și documentele medicale ale recruților. Banii erau ascunși în compartimente speciale sub podea sau în spatele pereților.

UPDATE Vicepremierul sârb Aleksandar Vulin a discutat despre problemele de securitate și „implicarea forțelor externe” în Serbia cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, la Moscova, a declarat guvernul sârb pe 13 august, scrie Radio Europa Liberă, conform Rador. Vulin le-a mulțumit agențiilor de securitate ruse care „au avertizat conducerea sârbă cu privire la pregătirile pentru tulburări în masă și o tentativă de lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al guvernului.

UPDATE Un centru comercial aglomerat din orașul ucrainean Donețk, aflat sub ocupația forțelor ruse, a luat foc vineri, în urma unor presupuse bombardamente ucrainene, informează The Moscow Times și Reuters. Denis Pușilin, guvernatorul numit de Kremlin la conducerea zonelor ocupate din regiunea Donețk, a acuzat forțele ucrainene că au rănit cel puțin șapte civili în „bombardamente masive țintite” asupra sud-vestului orașului Donețk, capitala regională.

UPDATE Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a declarat că Ucraina nu este “interesată să ocupe teritorii” din Federația Rusă, într-un comentariu legat de incursiunea Kievului în regiunea rusească Kursk, postat pe rețeaua socială X. “Ucraina nu este interesată să ocupe teritorii rusești. Acest lucru este evident. Pentru că #Ucraina poartă un război exclusiv defensiv, strict în cadrul dreptului internațional… Dar dacă vorbim despre potențiale negocieri – subliniez potențiale – va trebui să punem #Rf (Rusia) de partea opusă a mesei. În propriile noastre condiții. Nu avem absolut niciun plan să implorăm: „Vă rog, așezați-vă la masă pentru a negocia”. În schimb, avem mijloace de coerciție dovedite, eficiente”, a afirmat el.

UPDATE Locuitorii orașului Myrnohrad din regiunea Donețk sunt evacuați deoarece forțele ruse se află acum la doar 6 kilometri distanță, a declarat șeful interimar al administrației militare a orașului pentru Radio Europa Liberă, scrie kyivindependent.com.

UPDATE Croaţia, ţară membră NATO din 2009, va introduce un serviciu militar obligatoriu cu o durată de două luni pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, începând din ianuarie 2025, relatează vineri presa croată, potrivit agenţiei EFE.

UPDATE Armata rusă spune că a distrus o unitate ucraineană de recunoaștere și sabotaj care era înarmată cu arsenal din țările NATO, în regiunea Kursk, a informat vineri agenția rusă de presă de stat RIA, citând surse de securitate neidentificate.

UPDATE Platforma video YouTube se confruntă în Rusia cu probleme de funcționare care se manifestă prin încetinirea încărcărilor în Rusia. Probleme au apărut dupp ce platforma a blocat un număr record de canale care difuzau propagandă rusă în perioada mai-iunie 2024, potrivit unui studiu realizat de Novaya Gazeta Europa, relatează publicația independentă rusă Meduza.

UPDATE Trupele aeropurtate ale Ucrainei (DShV) au publicat vineri primele imagini video filmate după ce au trecut granița Rusiei în regiunea Kursk, acestea arătând o operațiune de arme combinate care a luat prin surprindere totală apărătorii ruși. „Deminarea, spargerea graniței, distrugerea liniilor defensive ale inamicului, munca aviației, artileriei, luarea de prizonieri. Primele ore ale operațiunii ofensive a Forțelor de Apărare în regiunea Kursk a Federației Ruse pe 6 august 2024. O zi care va intra în istoria războiului ruso-ucrainean”, a transmis DShV, potrivit Ukraîinska Pravda. Parașutiștii ucraineni notează de asemenea că pregătirea atentă, planificarea, surpriza, moralul și tăcerea informațională au fost „decisive” în etapa inițială a operațiunii.

UPDATE Ministrul belarus al apărării, Viktor Khrenin, a declarat vineri că există o probabilitate ridicată de provocare armată din partea Ucrainei vecine, a raportat agenția de presă de stat Belta. Cu o zi înainte, președintele Aleksandr Lukașenko, un aliat de top al lui Vladimir Putin, a avertizat că Ucraina ar putea ataca Belarusul și extinde războiul, relatează Reuters.

UPDATE Voluntarii ruși din legiunea „Libertatea Rusiei” au lansat un apel către soldații armatei Federaţiei Ruse, pe fondul operațiunii desfăşurate de Forțelor de Apărare ale Ucrainei în regiunea rusă Kursk. Aceştia le-au cerut militarilor ruşi să se predea și să nu se respecte „ordinele criminale ale superiorilor”.

UPDATE Noi imagini cu soldații ruși care s-au predat în regiunea Kursk au apărut pe rețelele sociale. Într-o înregistrare se aude un soldat ucrainean care spune că erau de patru ori mai puțini decât rușii, dar au reușit să captureze o poziție importantă a acestora.

UPDATE Vladimir Putin este îngrijorat de situația din regiunea Kursk și caută modalități de a contracara avansul ucrainean spre nord, consideră Casa Albă. Totodată, liderul rus nu este pregătit să folosească arme nucleare - potrivit unei declaraţii făcute, joi, de consilierul de comunicare al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, în timpul unei conversații cu jurnaliştii, relatează Rador.

UPDATE Ideea sabotajului gazoductului Nord Stream a apărut „într-o noapte de beție”, a declarat un ofițer implicat în operațiune, citat sub anonimat de Wall Street Journal. 

UPDATE Statul Major al armatei ucrainene a anunțat doborârea unui bombardier Su-34 deasupra regiunii ruse Kursk. „Un vânător-bombardier rus Su-34 a fost distrus noaptea trecută în regiunea Kursk în timpul unei misiuni de luptă de către forțele și mijloacele trupelor de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene Ucrainene”, a anunțat Statul Major General. Potrivit RBC-Ucraina, avionul rusesc Su-34 Fullback a fost doborât de un sistem de rachete antiaeriene, citând o declarație a Statului Major al Armatei, scrie BulgarianMilitary. Ministerul rus al Apărării publică des imagini în care laudă misiunile de zbor ale aceste avioane:

UPDATE Incursiunea uimitoare a Ucrainei în regiunea rusă de frontieră Kursk a fost un pariu îndrăzneț al comandanților militari ucraineni, care au angajat resursele limitate ale țării într-un asalt riscant asupra unui inamic dotat cu arme nucleare, fără vreo garanție a succesului, notează cotidianul The Washington Post.

UPDATE Rusia a anunţat că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk, relatează agențiile AFP și Agerpres.

UPDATE Deputatul rus Mihail Șeremet a declarat vineri că incursiunea ucraineană susținută de Occident a adus lumea aproape de un război global total, relatează agenția rusă de știri RIA, citată de Reuters. „Având în vedere prezența echipamentelor militare occidentale, utilizarea de muniție și rachete occidentale în atacurile asupra infrastructurii civile și dovada irefutabilă a participării străinilor la atacul asupra teritoriului rus, se poate ajunge la concluzia că lumea se află în pragul unui al Treilea Război Mondial”, a declarat deputatul Mihail Șeremet, citat de RIA.

UPDATE Dacă se poate spune că incursiunea-surpriză în regiunea rusă Kursk a întors situația în favoarea Ucrainei, nu este la fel de cert că a modificat și dinamica propriu-zisă a conflictului. Cu alte cuvinte, ofensiva a schimbat narațiunea tactică, nu însă și situația strategică, se arată într-o analiză Politico.

UPDATE Lovituri ruse au provocat moartea a cinci civili în trei regiuni din sudul şi estul Ucrainei, au anunţat joi autorităţile ucrainene, armata rusă menţinând presiunea şi bombardamentele sale, informează AFP.

UPDATE Rusia a desfășurat mai multe brigăzi de aproximativ 1.000 de oameni fiecare pentru a respinge ofensiva ucraineană în regiunea Kursk, dar nu a retras încă forțe serioase de pe frontul din Ucraina, afirmă televiziunea CNN, care citează date ale serviciilor americane de informații, potrivit BBC.

UPDATE Statele Unite sunt reticente în a permite Ucrainei să utilizeze armele sale cu rază lungă de acțiune în interiorul Kursk "nu din cauza riscului de escaladare, ci pentru că SUA au doar o aprovizionare limitată", notează The Kyiv Independent, care preia CNN.

UPDATE Raportul de securitate al Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, arată că Rusia rămâne “principala sursă de comportament coordonat neautentic”, prin crearea de conturi false pe rețelele de socializare și folosirea AI în “campanii înșelătoare”. Totuși, mai arată raportul, “până acum tacticile bazate pe inteligență artificială”, atât pentru generarea de știri false sau conținut foto și video trucat oferă doar “o productivitate mică” pentru actorii rău-intenționați, potrivit Biziday.

UPDATE Oligarhul ruso-israelian Mihail Fridman  a câștigat un proces împotriva UE și a fost scos de pe lista persoanelor sancționate în luna aprilie. El a dat în judecată statul Luxemburg, de la care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari pentru activele care i-au fost înghețate după ce a fost inclus pe lista persoanelor sancționate de UE, scrie Politico.

UPDATE Ofensiva din Kursk a luat prin surprindere nu doar pe Kremlinul, ci și, întrucâtva, Washington-ul. „Există un sentiment de admirație și de surpriză în rândul unora din Washington față de mișcarea lui Zelenski”, comentează BBC afirmând că Joe Biden va trebui, încă o dată, să își revizuiască planurile acordarea ajutorului militar Ucrainei.

UPDATE Forțele ruse au atacat și 11 localității din regiunea Sumi. O persoană a fost ucisă iar alte trei rănite, a anunțat Administrația Militară a regiunii. În total, au fost înregistrate 147 de explozii în 56 de atacuri separate asupra regiunii. Situația de securitate din regiunea Sumi a devenit mai tensionată odată cu începerea incursiunii transfrontaliere a Ucrainei în Kursk. Sumi se învecinează cu regiunile Ruse Bryansk, Kursk și Belgorod, scrie Spotmedia.

UPDATE Administrația SUA analizează posibilitatea de a transfera Ucrainei rachetele de croazieră JASSM (Joint Air-to-Surface Standoff Missile) lansate de avioanele de luptă F-16, pe care Kievul a început să le primească recent, scrie publicația Politico, citată de BBC.

UPDATE Statele Unite au anunţat joi că au aprobat vânzarea către Germania a circa 600 de rachete şi echipamente pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, pentru suma de cinci miliarde de dolari, relatează AFP şi dpa. Ca parte a ajutorului său militar pentru Ucraina, Germania a donat Kievului câteva dintre sistemele sale Patriot, scrie Cotidianul.

UPDATE Comandamentul Ucrainean anunță, vineri dimineață, că rușii avansează în Donbas, spre Pokrovsk și Toretsk/Ceasiv Yar. Dacă ofensiva ucraineană din Kursk a avut sensul de a forța Armata Rusă să disloce trupe din această direcție (așa cum susțin bloggerii militari ruși) deocamdată acest efect nu s-a produs. Ucrainenii au început evacuarea parțială a aglomerației urbane Pokrovsk, în condițiile în care Armata Rusă se află la circa 10 km de oraș. Totuși, în ritmul de până acum, atacarea sau încercuirea acestuia ar mai putea dura săptămâni sau chiar luni de zile, potrivit Biziday.

UPDATE Ucraina a lovit noaptea trecută o trecere de feribot în orașul Kerci din peninsula Crimeea, precum și o barcă în apropierea comunității Chernomorsk din Krai Krasnodar din Rusia, a declarat Serhii Bratchuk, purtător de cuvânt al Administrației Militare a regiunii Odesa, informează The Kyiv Independent. Nu se știe ce navă a fost lovită sau dacă a fost o țintă militară. Exploziile au răsunat în mai multe orașe din Crimeea ocupată, potrivit locuitorilor citați de un canal de Telegram din peninsula anexată ilegal de Rusia, potrivit Spotmedia.

UPDATE Istoricul Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, a declarat joi seară, la Digi24, că incursiunile trupelor ucrainene pe teritoriul Federației Ruse îi zdruncină lui Vladimir Putin imaginea în rândul societății ruse.

UPDATE Armele britanice pot fi folosite de forțele ucrainene în operațiuni pe teritoriul rusesc, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie, dar restricțiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune Storm Shadow rămân în vigoare. Declarația vine după ce au apărut imagini și a fost confirmat pe surse că tancuri britanice Challenger 2 au fost folosite în incursiunea asupra Rusiei, potrivit Spotmedia.

UPDATE Azi-noapte, un număr necunoscut de drone ucrainene, navale și aeriene, au atacat cel puțin trei zone din peninsula Crimeea (ocupată). S-au înregistrat explozii la Simferopol și în zona Podului Kerci, pe care, de altfel, circulația a fost oprită. Ministerul rus al Apărării suține că ar fi interceptat cinci drone aeriene și două navale, în timp ce presa ucraineană relatează că ar fi fost vizat punctul de feribot dintre Kerci și regiunea rusă Kasnodar-Krai, potrivit Biziday.

UPDATE Ucraina poate să folosească tancuri, vehicule blindate și alte echipamente furnizate de Canada pe teritoriul Rusiei, a anunțat și Departamentul de Apărare Națională al țării. Canada a oferit Ucrainei opt tancuri Leopard 2A4, câteva zeci de vehicule blindate de sprijin de luptă și sute de vehicule blindate de patrulare, precum și câteva obuziere M-777. „Ucrainenii știu cel mai bine să-și apere patria și ne angajăm să îi susținem. Canada nu impune restricții privind utilizarea echipamentelor militare pe care le donează Ucrainei”, a declarat Andrée-Anne Poulin, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare Națională, potrivit Spotmedia.

UPDATE După ce au lăsat impresia că vor avansa spre Belgorod, grupurile de asalt ucrainene din regiunea rusă Kursk par a acționa acum spre nord, pe direcția Rîlsk. Bloggerii militari ruși raportează lupte și chiar o breșă a frontierei, în zona Tetkino (spre Rîlsk). ISW a marcat pe harta sa acest lucru, dar nu există confirmări independente ale acestei acțiuni ucrainene. De asemenea, acțiunile spre nord ale Armatei Ucrainene pot avea sensul de a bloca sau ataca coloanele rusești trimise în Kursk, scrie Biziday.

UPDATE Joi, atacurile cu bombe ghidate lansate de forțele rusești au provocat moartea a cel puțin două persoane și au rănit alte 12 în regiunea Kharkiv din nord-estul Ucrainei. Potrivit guvernatorului regional Oleh Syniehubov, lovitura a vizat o întreprindere civilă din districtul Kupiansk.

UPDATE O analiză independentă făcută de un general german arată că ucrainenii au trimis deja în Kursk patru grupuri de luptă, ceea ce înseamnă circa 4-6.000 de soldați (o forță mult mai mare decât se estimase inițial) sprijinită de cel puțin 2.000 – 4.000 de oameni (pentru apărare aeriană și lanț logistic) în regiunea Sumî, notează Biziday.

UPDATE Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, aliatul-cheie al lui Vladimir Putin, a făcut apel la pace între Rusia și Ucraina, în timp ce incursiunea Kievului în regiunea rusă Kursk intră în a treia săptămână. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, dictatorul a declarat că nu își dorește o escaladare a conflictului care să ducă la un război cu NATO, scrie POLITICO.

UPDATE Până acum, SUA consideră că incursiunea  neașteptată a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia reprezintă o acțiune defensivă justificată, permițând Kievului să folosească echipamentele americane, au declarat oficialii de la Washington.

UPDATE Consilierul Kremlinului Nikolai Patrușev a declarat vineri că alianța militară condusă de SUA și Occident au fost direct implicate în planificarea atacului Ucrainei asupra regiunii Kursk din Rusia. Patrușev, intr-un interviu pentru ziarul Izvestia, a spus că afirmațiile Statelor Unite că nu au fost implicate în atac nu sunt adevărate, notează Rador.

UPDATE Un bombardier purtător de rachete supersonice cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 s-a prăbușit în Irkutsk, Siberia, din cauza unei defecțiuni tehnice, a relatat Izvestia, citând Ministerul rus al Apărării. Acesta a precizat că echipajul a reușit să se ejecteze din avion. Accidentul s-a produs joi seara în timpul unui zbor de antrenament, avionul Tu-22M3 prăbușindu-se într-o zonă deșertică, în apropierea unui sat, fără a provoca pagube la sol, potrivit autorităţilor ruse.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.