Şeful regiunii ruse Belgorod a declarat, miercuri, stare de urgenţă și a adăugat că situaţia este „extrem de dificilă” în regiunea de frontieră supusă bombardamentelor ucrainene, transmite AFP. Ucraina a efectuat cel mai mare atac cu drone de până acum asupra a patru aerodromuri militare rusești, a declarat miercuri o sursă de securitate ucraineană pentru Reuters. Ministerul rus al Apărării susține că apărarea aeriană a distrus 117 drone și patru rachete după un atac ucrainean masiv asupra mai multor regiuni rusești în noaptea de marți spre miercuri, relatează Kyiv Independent.

Moscova își retrage o parte din forțele mobilizate în estul Ucrainei pentru a bloca incursiunea trupelor Kievului în curs de desfășurare în regiunea Kursk din Rusia, a relatat Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani care au vorbit sub acoperirea anonimatului. Efectele imediate ale acestei redirecționări de trupe nu au fost încă resimțite în unele dintre cele mai fierbinți sectoare ale frontului din Donbas. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi desfășurate în Torețk a declarat că incursiunea din Kursk nu a influențat încă ostilitățile din sector, Rusia intensificând doar atacurile aeriene.

UPDATE Ucraina a revendicat miercuri cel mai mare atac cu drone efectuat asupra unor aerodromuri din Rusia, care au devenit o țintă din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, relatează publicația ucraineană Zerkalo Nedeli. Drone cu rază lungă de acțiune ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și ale forțelor de apărare au lovit, în noaptea de marți spre miercuri, patru aerodromuri din Rusia, mai exact la Borisoglebsk (regiunea Voronej), Kursk, Savasleika (regiunea Nijni Novgorod) și Voronej. „A fost o noapte veselă”, a declarat o sursă citată de Ukrainska Pravda.

UPDATE Ucraina creează o „zonă de securitate” în regiunea Kursk din Rusia şi intenţionează să organizeze coridoare de evacuare pentru civilii care doresc să meargă fie în Rusia, fie în Ucraina, a declarat viceprim-ministrul ucrainean, Iryna Vereşciuk, anunţă SkyNews.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, miercuri, că a avut o întâlnire cu cabinetul său privind securitatea și situația umanitară din regiunea Kursk din Rusia, unde armata ucraineană a avansat într-un asalt transfrontalier fără precedent. „Securitate, ajutor umanitar, crearea de administrații militare dacă este necesar”, a spus Volodimir Zelenski pe Telegram, postând un videoclip al întâlnirii cu înalți oficiali de la Kiev, potrivit Rador.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat miercuri destructurarea unei presupuse reţele de agenţi ruşi care strângeau informaţii despre serviciile de securitate şi personalităţi publice din Ucraina şi care era condusă de o fostă gardă de corp a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici. Acesta a fugit la Moscova în iarna anului 2014 pe fondul protestelor proeuropene fără precedent împotriva regimului său, relatează EFE şi Unian.

UPDATE Un cetățean al Statelor Unite este reținut în Rusia pe motiv că a comis violențe contra unui polițist. Potrivit Codului Penal care este în vigoare în Rusia, cetățeanul american ar putea fi condamnat la o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare, informează News.ro. 

UPDATE Trupele ucrainene au capturat 100 de prizonieri de război ruşi în regiunea Kursk, a anunțat miercuri comandantul-şef al armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski. În același timp, potrivit unor oficiali americani care au vorbit cu Wall Street Journal, Moscova şi-ar retrage o parte din trupele din Ucraina ca răspuns la atacurile ucrainene de pe teritoriul său, relatează SkyNews.

UPDATE Peste 10.000 de proceduri judiciare au fost deschise în Rusia pentru „discreditarea” armatei după martie 2022, a informat miercuri mass-media independentă Mediazona pe baza datelor instanţelor, care arată o reprimare totală a vocilor împotriva războiului din Ucraina, relatează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Televiziunea de stat a Ucrainei a transmis un reportaj în care se poate observa că trupele ucrainene dau jos drapelul Rusiei de pe o clădire dintr-o localitate din regiunea Kursk, relatează Sky News. În secvențele difuzate de televiziunea ucraineană apar trei soldați ucraineni care dau jos drapelul rusesc de pe o clădire de trei etaje din localitatea Sudja, în timp ce strigă „glorie Ucrainei”. Imaginile au fost publicate pe contul de YouTube al televiziunii ucrainene TSN, care pare să aibă un jurnalist ucrainean în orășelul respectiv.

UPDATE Armata rusă se confruntă cu un deficit de personal pentru a continua războiul împotriva Ucrainei, ceea ce ar putea determina un nou val de mobilizări în Federația Rusă, scrie Bloomberg.

UPDATE Pentagonul a emis un avertisment grav, semnalând că lumea a intrat într-o nouă eră atomică. În contextul amenințărilor nucleare repetate din partea Rusiei, SUA ar putea accelera programul de înarmare nucleară în următorii doi ani, o decizie care va depinde de viitorul președinte american, notează Gândul.

UPDATE Guvernul german a asigurat miercuri că sprijinul său faţă de Ucraina în războiul cu Rusia va rămâne de neclintit, indiferent care ar fi rezultatele anchetei asupra sabotării gazoductelor Nord Stream, după ce Germania a emis un mandat de arestare pe numele unui instructor de scufundări ucrainean care ar fi făcut parte dintr-o echipă ce a executat acel sabotaj, relatează agenţia DPA.

UPDATE Armata ucraineană îşi continuă înaintarea în regiunea rusă Kursk, a susţinut, miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în a opta zi a ofensivei ucrainene care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată în zonă. Soldații ucraineni au spus că operațiunea a presupus luni de planificare, s-a bazat pe elementul-surpriză, iar „intrarea pe teritoriul rus s-a făcut ușor, fără prea multă rezistență”, relatează BBC.

UPDATE Unitățile de infanterie ale armatei ucrainene au ocolit trupele ruse de la Krupeț și le-au lovit în spate, la periferia vestică a localității Kamyșni.Trupele ucrainene au minat această zonă pentru a bloca apropierea de Sudja, scrie analistul militar și observator OSINT - Schizointel.

UPDATE Armata Ucrainei anunţă că a distrus un avion de luptă în regiunea Kursk. Statul Major susţine că aeronava Su-34 a fost distrusă peste noapte în timpul unei misiuni de luptă în regiunea de graniţă, potrivit Sky News. Recent, ministerul rus al Apărării s-a lăudat cu imagini video din timpul misiunii de luptă a unei astfel de aeronave:

UPDATE Poliţiştii din Ucraina şi Republica Moldova au demascat un grup infracţional ai cărui membri au vândut armatei ucrainene, pe internet, începând din 2023, drone şi maşini inexistente. Astfel, au obținut în mod fraudulos aproximativ un milion de euro, cu care şi-au luat vehicule de lux şi bijuterii de aur, relatează Ukrainskaia Pravda, potrivit News.ro. 

UPDATE Un parlamentar rus a declarat că incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk nu a fost o surpriză totală pentru Rusia, relatează Business Insider. Comandamentul militar rus a avut informații, și totuși nu a reacționat. Armata rusă era avertizată cu privire la un atac iminent atac ale Ucrainei, după ce conducerea militară a primit un raport de informații în acest sens.

UPDATE AdSense, cea mai mare rețea de publicitate Google, a încetat să mai funcționeze în Rusia, relatează canalul CNews, care citează o scrisoare oficială de la corporația de tehnologie. Mesajul afirmă că toate conturile a căror țară de locație este setată în Rusia vor fi dezactivate. Aceasta înseamnă că nu vor fa fi primite venituri din monetizare prin astfel de conturi, potrivit Libertatea.

UPDATE Ucraina se pregătește pentru "negocieri" cu posibilul președinte american Donald Trump, cucerind pământurile rusești de la Kursk, scrie într-o analiză Financial Times.

UPDATE Istoria a însemnat un timp îndelungat foarte mult în mintea lui Vladimir Putin. Justificarea sa inițială pentru invazia Ucrainei a fost împletită cu idei false despre trecut, inclusiv sugestia că țara vecină nu avea pretenția legitimă de a exista ca națiune independentă. Acum însă Putin ”s-a întâlnit cu Nemesis”, într-un punct de cotitură al istoriei pentru Rusia, la fel ca în 1943, susține colonelul britanic în retragere, Hamish de Bretton-Gordon.Fostul comandant al trupelor NATO face aluzie la Nemesis, care în religia și mitologia greacă, era zeița care personifica pedeapsa pentru păcatul aroganței arătate în fața zeilor, potrivit The Telegraph.

UPDATE Pe numele unui instructor de scufundări ucrainean care ar fi făcut parte dintr-o echipă care a sabotat gazoductul Nord Stream, a emis în Germania un mandat de arestare european, informează Reuters, citată de Agerpres. Potrivit anchetatorilor germani, ucraineanul, care cel mai recent ar fi trăit în Polonia, a fost unul dintre scafandrii care au amplasat dispozitive explozie pe conducte care leagă Rusia de Germania în adâncurile Mării Baltice, în septembrie 2022, potrivit jurnalelor SZ şi Die Zeit şi postului ARD, care citează surse care au dorit să rămână anonime.

UPDATE După ce Moscova a lansat vineri operațiuni de contracarare a armatei ucrainene în regiunile de frontieră Kursk, Briansk și Belgorod, acordând armatei puteri de urgență extinse, Vladimir Putin a numit un nou responsabil de operaţiuni în această zonă. Acesta este Aleksei Diumin, fosta sa gardă de corp, scrie B1.

UPDATE Rusia și China plănuiesc să readucă la viață vechiul sistem al trocului pentru a ocoli sancțiunile impuse de statele occidentale, după ce în jur de 80% din transferurile bancare în yuani dintre cele două țări au ajuns să fie refuzate, raportează Reuters.

UPDATE În timp ce fostul ministru rus al apărării, actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, se afla în vizită la Teheran, săptămâna trecută, a apărut informația că Rusia a transferat sisteme de lansare a rachetelor balistice Iskander cu rază scurtă de acțiune și sisteme de război electronic Murmansk-BN în Iran, scrie Politico. Dacă informația se confirmă, transferul scoate în evidență cât de departe este dispus să meargă președintele rus Vladimir Putin pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei, potrivit Digi24.

UPDATE Rusia a pierdut 594.400 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 14 august, citat de KyivIndependent.

UPDATE Rusia a trimis 447 de capre în orașul nord-coreean Rason, potrivit Rosselkhoznadzor, organismul rus de supraveghere a siguranței în agricultură. Rusia își manifestă în acest fel recunoștința față de Coreea de Nord, în contextul în care trupele Moscovei ar fi folosit rachete de la Phenian în atacurile din Ucraina, scrie Politico.

UPDATE Ministerul de Externe al Ucrainei a anunțat că nu are intenția de a păstra permanent buzunarul mic de teritoriu rusesc pe care l-a confiscat în ultima săptămână. Dar încă se confruntă astăzi cu o alegere dură - dacă să-și mențină forțele acolo pentru a exercita presiune maximă asupra Moscovei sau să se retragă acum. Lovită zilnic de dronele, rachetele și bombele planante ale Rusiei, forțele sale epuizate din prima linie căzând încet înapoi în Donbas, Ucraina avea mare nevoie de vești bune în această vară. Cu această incursiune extraordinar de îndrăzneață și bine executată în regiunea Kursk a Rusiei, a reușit, susține analistul de securitate al BBC, Frank Gardner.

UPDATE Guvernatorul interimar al regiunii ruse Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune transfrontalieră săptămână trecută, a declarat marţi că locuitorii strămutaţi din cauza luptelor ar putea fi duşi în zonele ocupate de forţele ruse în Ucraina, informează dpa. Guvernatorul Alexei Smirnov a scris pe Telegram că a discutat cu guvernatorul regiunii Zaporojie din sud-estul Ucrainei despre acest plan.

UPDATE Ofensiva ucraineană în Rusia „creează o adevărată dilemă pentru preşedintele rus, Vladimir Putin”, a apreciat marţi preşedintele american, Joe Biden, vorbind pentru prima dată public pe acest subiect, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres. Preşedintele american, aflat la New Orleans, a declarat că ține legătura cu echipa sa „la fiecare patru sau cinci ore de șase, opt zile” pe acest subiect şi a dat asigurări că Statele Unite ale Americii, primul susținător militar al Kievului, sunt „în comunicare constantă cu ucrainenii”.

UPDATE Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, vorbind cu reporterii de la bordul Air Force One, a spus că Washingtonul nu are nimic de-a face cu operațiunea din regiunea Kursk. „Nu avem nimic de-a face cu asta. Vom continua să vorbim cu ucrainenii despre abordarea lor, dar aceasta este treaba lor”, a subliniat Jean-Pierre.

UPDATE Unităţile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 37 de drone pe care Ucraina le-a lansat peste noapte şi care vizau regiunea Voronej, aflată la câteva sute de kilometri sud de Moscova, a anunţat miercuri Ministerul rus al Apărării, relatează Reuters, citată de News.ro.

UPDATE Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-major Pat Ryder, a anunțat că nu vrea să comenteze operațiunea ofensivă a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, la o ședință de informare de marți, 13 august, relatează Ukrinform.

UPDATE Patru rachete lansate de Ucraina au fost distruse deasupra orașului Kursk, iar întreaga regiune a fost sub alertă aeriană aproape toată noaptea, a declarat guvernatorul interimar al regiunii, citat de Reuters.

UPDATE Guvernatorul regiunii ruse Belgorod a decretat miercuri stare de urgenţă, evocând o situaţie „extrem de dificilă” cauzată de bombardamentele forţelor ucrainene asupra acestei zone frontaliere, informează AFP. „Situaţia din regiunea noastră Belgorod rămâne extrem de dificilă şi tensionată din cauza bombardamentelor forţelor armate ucrainene. Case au fost distruse, civili au fost ucişi sau au fost răniţi”, a scris pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov. „Pentru a asigura o protecţie sporită a populaţiei şi a aduce un sprijin suplimentar victimelor, starea de urgenţă va fi instituită la nivel regional”, începând de miercuri, a adăugat el.

UPDATE Ucrainenii au lansat, noaptea trecută, un atac masiv asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv Kursk. Unităţile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 117 drone și patru rachete tactice, a anunţat miercuri Ministerul rus al Apărării, relatează Reuters, potrivit News.ro. 

UPDATE Șeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andri Ermak, a anunţat că prima conferință tematică privind implementarea celui de-al treilea punct al Formulei de pace propuse de preşedintele Volodimir Zelenski – „Securitatea energetică” – va avea loc în luna august, în format online, scrie Rador. Potrivit lui Ermak, pierderea totală a capacității ucrainene de producere a energiei ca urmare a bombardamentelor rusești este de 9 GW, iar luna iulie a acestui an a fost cea mai dificilă pentru populaţie și pentru economie, din cauza unei penurii fără precedent de energie electrică.

UPDATE Spargerea graniței rusești în regiunea Kursk este meritul Forțelor Armate ale Ucrainei și, în același timp, eșecul generalului rus Alexandr Lapin. Acest lucru a fost relatat de publicația The Moscow Times, cu referire la corespondenții militari Z. Publicația a subliniat asemănarea eșecului din 6 august 2024 cu cel care a dus la pierderea armatei ruse în localitatea Liman în 2022, unde Forțele Armate ucrainene au reușit să recupereze 3.000 de kilometri pătrați din teritoriile ocupate anterior, potrivit Ziare.com.

UPDATE Letonia va livra Ucrainei sute de drone pentru lupta ei împotriva Rusiei, au anunţat marţi oficiali de la Riga, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Analiștii occidentali estimează că ucrainenii au preluat controlul asupra a cel puțin 800 de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei. Totuși, comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a raportat o suprafață mai mare, menționând că forțele sale dețin controlul asupra a aproximativ 1.000 de kilometri pătrați.

UPDATE Înăsprirea sancţiunilor SUA a redus fluxul de yuani către Rusia, forţând băncile locale să împrumute moneda chineză de la banca centrală, la o rată mai ridicată, transmite Bloomberg.

UPDATE John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, a sugerat că Vladimir Putin ar trebui să pună capăt războiului din Ucraina și să-și retragă trupele, dacă este cu adevărat îngrijorat de incursiunea militară din regiunea Kursk. Potrivit The Kyiv Independent, Kirby a subliniat că această invazie este responsabilitatea liderului rus, care ar putea oricând să înceteze ostilitățile.

UPDATE Dmytro Lykhoviy, purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a confirmat că Rusia a retras o parte din trupele sale din sudul Ucrainei pentru a întări apărarea în regiunea Kursk, ca răspuns la incursiunile forțelor Kievului. Această mișcare vine în contextul unui atac surpriză al Ucrainei, care a provocat îngrijorare la Moscova, determinându-l pe președintele Vladimir Putin să reacționeze furios.

UPDATE Guvernatorul interimar al regiunii ruse Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune transfrontalieră săptămână trecută, a declarat marţi că locuitorii strămutați din cauza luptelor ar putea fi duși în zonele ocupate de forţele ruse în Ucraina, informează dpa.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Aleksei Diumin, fost guvernator al regiunii Tula, în prezent secretarul Consiliului de Stat al Rusiei, în calitate de responsabil de operațiunea militară pentru respingerea trupelor ucrainene din provincia Kursk, scrie publicația rusă independentă The Moscow Times, potrivit Agerpres.

UPDATE Guvernatorul interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, a confirmat că ucrainenii controlează 28 de așezări, după ce au avansat 12 km adâncime și 40 km lățime de-a lungul frontierei, potrivit NewsWeek. Smirnov a menționat lipsa unei linii clare a frontului și dificultățile de localizare a unităților ucrainene. Bloggerii militari ruși indică acțiuni dispersate ale ucrainenilor, care generează haos în rândul unităților ruse de întărire.

UPDATE Forțele Kievului controlează acum 74 de așezări în regiunea de frontieră Kursk din Rusia, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP, citată de HotNews. De asemenea, Zelenski a publicat imagini care îl arată într-un apel video cu șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski. Sîrski îi spune: „Astăzi, trupele noastre au avansat în unele zone cu 1 până la 3 kilometri” în interiorul provinciei Kursk. Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ucrainene au preluat controlul asupra a „40 de kilometri pătrați de teritoriu”, a adăugat Sîrski, după ce luni a afirmat că trupele sale controlează aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu rus. „Luptele sunt în derulare de-a lungul întregii linii a frontului. Situația este sub control în pofida intensității ridicate a luptelor”, a mai spus Sîrski marți, în discuția cu Zelenski.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.