Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţine că trupele ucrainene au mai avansat câţiva kilometri în cel mai mare atac asupra Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. Totodată, Kievul anunță nu intenţionează să ocupe teritoriul Rusiei. Ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că operațiunea din Kursk creează o zonă tampon.

Totodată, Ucraina a confirmat un atac „major” cu drone a vizat patru baze aeriene din Rusia: Voronej, Kursk, Savasleika şi Borisoglebsk, pe care avioanele de război le folosesc pentru atacuri asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Moscova a decis să suspende negocierile de pace cu Kievul din cauza incursiunii forţelor ucrainene pe teritoriul rus, a anunțat miercuri un reprezentant al Ministerul rus de Externe.

UPDATE Autoritățile germane verifică potențiala implicare a Rusiei în presupusele acte de sabotaj care au vizat miercuri două baze militare, inclusiv una aparținând Alianței Nord-Atlantice, scrie Gândul.

UPDATE Căpitanul Ivan Sekach de la Brigada 110 a Ucrainei a declarat pentru POLITICO că incursiunea Ucrainei în Rusia a slăbit apărarea în alte părți ale frontului. „Am primit și mai puține muniții decât înainte”, se plânge acesta. 

UPDATE Guvernul Ucrainei luptă împotriva opoziției din ce în ce mai mari față de o schemă de mai multe sute de milioane de dolari pentru a cumpăra reactoare nucleare rusești, confruntându-se cu acuzații că oficialii deschid ușa corupției exact în timp ce se fac eforturi pentru curățarea sectorului energetic al țării de corupți, anunță Politico.

UPDATE În timp ce forţele armate ale Ucrainei avansează în regiunea Kursk, din Rusia, forţele ruseşti atacă neîncetat Ucraina, capturând noi kilometri pătraţi în Doneţk, scrie Politico, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Brigăzii Mecanizate 110 din armata ucraineană.

UPDATE Rusia a declarat joi că forţele sale au preluat controlul asupra unui sat din estul Ucrainei, Ivanivka, ce se află la doar 16 km de oraşul important Pokrovsk, care se află la intersecţia unor rute importante pentru aprovizionarea forţelor ucrainene din zonă, relatează Reuters conform News.ro.

UPDATE Un tribunal rus a condamnat-o pe Ksenia Karelina, o femeie cu dublă cetăţenie, rusă şi americană, la 12 ani de închisoare pentru „trădare” pentru că a făcut o donaţie de 50 de dolari către o organizaţie caritabilă care ajută Ucraina, relatează News.ro, citând AFP.

UPDATE Oficiul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR/HDCH) a solicitat Rusiei permisiunea de a avea acces în regiunile ruse afectate de conflict, inclusiv în Kursk, unde săptămâna trecută a avut loc o ofensivă-surpriză din partea Kievului, potrivit Alarabiya News.

UPDATE Ucraina a înființat o primă administrație militară în părțile aflate sub control ucrainean din regiunea Kursk din Rusia, a declarat comandantul șef Oleksandr Syrskyi, joi, pe 15 august 2024, potrivit kyivindependent.com.

UPDATE Autoritățile pun capacul peste ancheta morții lui Alexei Navalnîi. Soția regretatului disident a respins concluziile anchetei privind moartea sa, care spune că a murit în colonia penală din Siberia din cauza unei „combinații de boli”, scrie Sky News, potrivit Antena3.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat că trupele Kievului au capturat orașul rus Sudzha din regiunea Kursk, relatează Sky News. Orașul este cel mai mare pe care Ucraina a revendicat controlul până în prezent, cu o populație de aproximativ 5.000 de persoane înainte de război.

UPDATE Trupele ucrainene ar fi folosit tancuri britanice Challenger 2 în timpul ofensivei din regiunea rusă Kursk, scrie Sky News.Dacă acest lucru se confirmă, ar fi pentru prima dată când tancuri britanice – operate de soldați ucraineni – au fost folosite în luptă pe teritoriul Rusiei.Ministerul Apărării de la Londra a refuzat să comenteze detaliile operaționale. Forțele armate ale Ucrainei nu au oferit niciun comentariu, relatează g4media.

UPDATE Rusia a anunţat joi, 15 august, că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk, informează AFP.

UPDATE Ofensiva armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk a scos de pe ordinea de zi propunerea dictatorului rus, Vladimir Putin, și a autorităţilor Chinei de a începe „negocierile de pace”, după o înghețare a conflictului – consideră Viktor Andrusiv, analist și publicist ucrainean. Potrivit acestuia, comandamentul Forțelor Armate ale Ucrainei a dat dovadă de geniu strategic, lovind într-un loc complet neașteptat și luând prin surprindere inamicul rus, notează Rador.

UPDATE Trupele ucrainene au declarat că au luat prizonieri peste 100 de soldați ruși la Kursk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în cele din urmă vor face parte dintr-un schimb de prizonieri de război.

UPDATE Războiul continuu din Gaza și din nordul Israelului din ultimele zece luni servește intereselor Rusiei, scrie ynetnews.com. Acesta a deturnat atenția și resursele militare ale SUA și Occidentului de la Ucraina și a exacerbat diviziunile politice interne din Europa și SUA. Rusia a acuzat chiar direct Washingtonul că este responsabil pentru război, susținând că eșecul acestuia de a rezolva disputa israeliano-palestiniană a contribuit în mod semnificativ la declanșarea războiului - o poziție care rezonează în lumea arabă și musulmană, notează Digi24.

UPDATE În timp ce armata ucraineană face progrese rapide în regiunea Kursk din Rusia, armata rusă a înregistrat câștiguri semnificative pe frontul Pokrovsk din regiunea Donețk din estul Ucrainei, iar situația devine ”cumplită”, a declarat pentru Kyiv Post un membru dintr-un batalion al forțelor speciale ucrainene.Orașul Pokrovsk, capitala districtului cu același nume, este un nod de transport, situat pe un drum principal care este o rută importantă de aprovizionare pentru alte avanposturi ucrainene din regiune, scrie Ziare.com.

UPDATE Cancelarul Germaniei Olaf Scholz va vizita Republica Moldova pe 21 august. O altă vizită oficială importată îi include preşedinţii celor trei ţări baltice, cu o săptămână mai târziu, a anunțat Preşedinţia Republicii Moldova.

UPDATE  Forțele ruse au lansat o rachetă balistică asupra orașului Odesa, a declarat un oficial ucrainean. Infrastructura portuară din regiunea din sudul Ucrainei a fost vizată în atac, a declarat guvernatorul local. „O persoană, șoferul unui camion cu cereale, a fost rănită. În prezent, victima este spitalizată în stare moderată”, a declarat Oleg Kiper într-o postare pe Telegram, notează AlephNews.

UPDATE Ministrul pentru situații de urgență din Rusia a decis ca starea de urgență instituită miercuri în regiunea Belgorod să fie crescută de la nivel „regional” la nivel „federal”. Anterior, guvernatorul declara că situația este „extrem de dificilă”, transmite agenția rusă Interfax.

UPDATE Liderul de la Kremlin Vladimir Putin trebuie să se întrebe dacă este pe cale să devină cea mai recentă victimă a „blestemului lunii august”, care se tot întoarce în Rusia de mai bine de trei decenii, comentează The Times, citată de Libertatea. Pe 12 august 2000, la câteva luni de la preluarea puterii, Putin a trecut prin prima sa criză gravă: scufundarea și explozia submarinului nuclear Kursk. Liderul rus s-a confruntat atunci cu un torent de critici pentru felul în care a gestionat această tragedie soldată cu moartea a 118 marinari. Întrebat de prezentatorul TV american Larry King ce s-a întâmplat cu submarinul din Marea Barenț, Putin a zâmbit și a răspuns sec: „S-a scufundat”. Putin a supraviețuit acelei crize, dar o incursiune îndrăzneață a armatei ucrainene în regiunea Kursk, situată în vestul Rusiei, este prezentată de conducerea de la Kiev ca o posibilă lovitură fatală pentru regimul său. În nicio săptămână de lupte în Kursk, armata ucraineană reușise să avansase în unele locuri până la 30 de kilometri în interiorul Rusiei, făcându-l pe Putin primul lider rus de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace (1939-1945) care a pierdut teritorii în fața unei armate străine, notează The Times.

UPDATE Forţele aeriene ucrainene au anunţat, joi, că au doborât toate cele 29 de drone lansate de Rusia în opt regiuni ucrainene în timpul unui atac în timpul nopţii de miercuri spre joi, despre care oficialii au spus că a cauzat doar pagube minore, informează Reuters, citat de Agerpres.

UPDATE „În ultimii doi ani, industria ucraineană a dronelor a cunoscut o creștere remarcabilă, fiind create peste 200 de întreprinderi producătoare. Autoritățile ucrainene au alocat 2 miliarde de dolari pentru producția de drone în 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski stabilind un obiectiv anual de un milion de aparate de zbor fără pilot”, se arată într-un raport publicat de Atlantic Council.

UPDATE Autoritățile din regiunea rusă Kursk au anunțat evacuarea populației din districtul Gluşkov, potrivit guvernatorului interimar Alexei Smirnov. Decizia a fost luată pe fondul avansării continue a forțelor ucrainene în regiunea de graniță, a relatat Reuters.

UPDATE Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit patru baze aeriene rusești, în cel mai mare atac de acest fel de la începutul războiului. Atacul cu drone a vizat bazele aeriene ruse Voronej, Kursk, Savasleika şi Borisoglebsk, pe care avioanele de război le folosesc pentru atacuri asupra Ucrainei. Statul Major al Ucrainei a confirmat atacul (despre care ieri s-a aflat pe surse) şi spune că a vizat depozitele de combustibil și lubrifianți, dar și muniția aeriană. Atacul a fost efectuat de SBU în cooperare cu Forțele Aeriene, forțele speciale, divizia de drone și agenția de informații militare (HUR). Scopul a fost acela de a împiedica Rusia să folosească bazele aeriene pentru a lovi pozițiile și așezările militare ucrainene.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a aprobat planul de aruncare în aer a gazoductelor "Nord Stream" și "Nord Stream-2", dar a încercat să-și anuleze decizia, totul după ce CIA a aflat despre asta. Această precizare a fost făcută de publicaţia "The Wall Street Journal", citând surse, relatează Rador.

UPDATE Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, a ordonat evacuarea obligatorie a orașului Gluşkov. Districtul Gluşkov se învecinează direct cu Ucraina şi are o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori. Guvernatorul Smirnov a spus pe aplicaţia de mesagerie Telegram că poliţia şi alte organisme ale statului vor coordona procesul de evacuare, notează Spotmedia.

UPDATE Zelenski a declarat că trupele ucrainene au avansat mai mulţi kilometri în cel mai mare atac asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial. În discursul său de miercuri, el a declarat că Kievul îşi atinge obiectivul strategic în cadrul operaţiunii şi şi-a reiterat apelul către partenerii occidentali de a permite atacuri cu rază lungă de acţiune asupra țintelor din interiorul Rusiei. „Cu cât deciziile partenerilor sunt mai îndrăznețe, cu atât Putin poate face mai puţin”, a spus el.

UPDATE Kievul nu intenţionează să ocupe teritoriul Rusiei, ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că operațiunea din Kursk creează o zonă tampon „pentru a proteja comunitățile noastre de graniță de atacurile zilnice ale inamicului”. Şi sunt deja semne că unele zone ucrainene nu mai sunt lovite din cauza că armele rusești au fost împinse înapoi şi nu mai bat până acolo, notează Spotmedia.

UPDATE Moscova a decis să suspende negocierile de pace cu Kievul din cauza incursiunii forţelor ucrainene pe teritoriul rus, a anunțat miercuri un reprezentant al Ministerul rus de Externe, potrivit Euronews, preluat de news.ro.

UPDATE Portalurile rusești de locuri de muncă fac publicitate pentru posturi de săpat șanțuri în Kursk. Anunțurile de angajare solicită lucrători care sunt capabili să sape tranșee în regiunea Kursk: Se oferă salarii între 150.000-371.000 de ruble (aproximativ 1.600-4.000 de dolari), scrie Spotmedia.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat miercuri destructurarea unei rețele de agenți care activa în beneficiul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, principalul succesor al KGB-ului sovietic) și era condusă de fostul șef al corpului de pază al fostului președintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.

UPDATE Potrivit președintelui ucrainean, trupele sale vor contribui la evacuarea civililor din zonă. După crearea coridoarelor, organizațiile umanitare internaționale vor avea acces pentru a oferi ajutor. În ultimele 24 de ore, trupele lui Zelenski au înaintat 2 kilometri de-a lungul graniței.

UPDATE Sirenele de raid aerian au sunat la Kiev şi în alte regiuni ale Ucrainei, joi dimineaţă, în jurul orei 7:30. Armata ucraineană a avertizat că ruşii ar putea lansa atacuri cu rachete balistice. Regiunile în care a fost activată alerta de raid aerian sunt Kiev, Cernihiv, Poltava, Sumi, Cerkasi, Kirovohrad, Dnipropetrovsk, Harkiv, Luhansk, Doneţk şi Zaporijjia, potrivit Rador.

UPDATE Miercuri, armata ucraineană a lansat mai multe atacuri asupra unor aerodromuri de pe teritoriul țării inamice, arată publicația Zerkalo Nedeli. Vizate au fost zonele Voronej și Nijni Novgorod. Locuitorii din zonă susțin că au auzit mai multe explozii și că ar fi izbucnit două incendii inclusiv într-un depozit de combustibil.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.