Măcinat și el de regrete, un alt tânăr, care se află după gratii pentru un cumul de infracțiuni, a fost condamnat pentru că și-a lovit mama. Instanța i-a aplicat, în total, 18 ani de închisoare, dintre care 8 i-a ispășit deja. În cadrul dosarului penal, intentat pentru violență în familie, își recunoaște vina în totalitate. Conștientizează că a greșit, dar susține că și-a învățat lecția.
- Violență în familie. Pe cine ați agresat și cum s-a întâmplat?
- A fost o ceartă între mine și mama mea. S-a luat de la o petrecere, eu eram în vecinătate, ascultam muzică tare, mama mi-a zis să dau mai încet că nu de mult a murit bunica. Eu nu am reacționat, iar ea m-a lovit și eu i-a dat o lovitură cu capul, ea a căzut, s-a lovit la nas. O vecină a chemat ambulanța și poliția. A venit, m-au încătușat, m-au dus la IP Sângerei. Mi-au dat interdicție să nu părăsesc țara și să nu mă apropii de gospodăria mamei timp de 3 luni. Eu, mai apoi, m-am dus la lucru la Bălți, mă ocupam cu tencuiala. Anchetatorul m-a sunat o dată, eu i-am răspuns că nu am timp, când mă eliberez - vin. Apoi iarăși m-a sunat și i-am spus că mă prezint mâine. Așa și am făcut. Am venit acasă, m-am spălat, m-am schimbat și când am ieșit din gospodărie, au venit reprezentanții poliției și m-au încătușat. Și anchetatorul m-a anunțat că procurorul a cerut mandat de arest pentru 30 de zile. Judecătorul a acceptat. Am fost dus la Bălți, unde am stat 7 luni, umblam prin instanțe doar pentru ca să-mi prelungească mandatul.
- Cum vă explicați pornirea aceea violentă, dacă ziceți că asemenea episoade nu au mai fost?
- Mama v-a lovit, eu am reacționat. Mi-am dat seama, dar târziu. Mi-am cerut scuze, mama și la judecată a zis că m-a provocat, însă eu sunt vinovat. Ea este mama mea, m-a dat pe fața pământului. Relația cu părinții a fost bună, nu a fost vreodată să vreau ceva și să nu am. Mama a fost judecătoare, tata polițist, dar au plecat peste hotare. Mult timp am petrecut cu bunicii. Ei m-au ajutat să fiu om, un om cultural, să nu fiu agresiv.
- Dar undeva ați călcat pe picior greșit. Unde?
- De la prieteni. Am consumat alcool. De aici s-a luat.
- Cu părinții vă mai certați?
- Ei mă certau când făceam ceva greșit. E și firesc să-mi spună când greșesc, mă îndrumau.
- Mama și tata vă vizitează?
- Da, toți mă vizitează? Dacă nu erau părinții, nu cred că aș fi avut puterea să stau în aceste locuri. Se poate de evitat toate acestea. Părintele îți spune, ascultă-l, întoarce-te, chiar dacă ești drept. Peste un timp, poți vorbi cu el pe tonuri reduse, mai cheamă pe cine din familie... Dacă apar așa întrebări, se poate de adresat la psiholog, la psihiatru.
- Ați avut aici așa întrevederi?
- Da, m-au ajutat foarte. Sper să ies înainte de termen, cât părinții sunt în viață.
- Ce garanții sunt că veți mai comite asemenea infracțiuni?
- Am văzut multă murdărie cât sunt după gratii. Toate astea mi-au fost de învățătură. Am un frate minor și vreau să îl ajut să nu calce și el pe căi greșite.
Un interviu de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
