25 septembrie 2024, ora 19:18

„Garsu Pasaulis”, compania lituaniană care a participat acum trei ani la licitația blanchetelor pentru pașapoarte moldovenești, devenită ulterior subiect de anchetă penală, a fost blocată de către autoritățile de la Vilnius, scrie presa lituaniană. Mai mult, Centrul de Personalizare a Actelor de Identitate a reziliat contractul cu compania care, potrivit unei anchete „Cutia Neagră PLUS” ar fi fost favorizată în cadrul licitației, după ce ar fi plătit cel puțin doi angajați ai ASP. 

Decizia a survenit și în urma altor investigații, realizate de jurnaliștii locali, care au dezvăluit că „Garsu Pasaulis” ar avea legături cu oligarhul belarus Victor Șevțov, cunoscut drept „portofelul” președintelui Belarus, Alexandr Lukașenko. Potrivit ministrului lituanian de Interne, Agnė Bilotaitė , companiile care participă la licitațiile pentru producerea actelor nu ar trebui să provoace nici cea mai mică urmă de îndoială. Până acum, Garsu Pasaulis participa la licitațiile anunțate de autorități în calitate de furnizor unic de servicii pentru confecționarea pașapoartelor. 

Lituania va anunța o licitație internațională pentru achiziționarea de blanchete pentru acte de identitate. 

Potrivit anchetei realizate de „Cutia Neagră PLUS”, compania „Garsu Pasaulis” ar fi fost favorizată în cadrul licitației pentru achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte anunțate în vara anului 2021, anulate ulterior în septembrie același an. Echipa „Cutia Neagră PLUS” a ajuns în posesia unui aviz secret al SIS, prin care fostul premier Aureliu Ciocoi și directorul de atunci al ASP, Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația. 

SIS a aflat că doi angajați ai ASP, care ar fi participat la elaborarea caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice cu acces limitat din cadrul actualei licitații, sunt plătiți de mai mulți ani de compania lituaniană „Garsu Pasaulis” pentru anumite servicii, ceea ce provoacă suspiciuni de corupție.

Potrivit notei SIS,  șeful adjunct al Direcției generale tehnologii informaționale a ASP, Andrei Tighinean, primește lunar aproape 600 de euro de la compania „Garsu Pasaulis”. Banii i-ar fi fost transferați pe contul bancar personal începând cu anul 2014. În total, funcționarul ar fi încasat peste 50 de mii de euro de la firma lituaniană. Un alt angajat din Departamentul tehnologic al ASP primea lunar de la același agent economic sume cuprinse între 200 și 500 de euro sub formă de plată pentru servicii.

„Garsu Pasaulis” a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014.

Detalii despre compania „Garsu Pasaulis”, vedeți în anchetele „Cutia Neagră PLUS”:

Casierul din Dubai! Cum a „stors” Plahotniuc milioane de euro din pașapoartele moldovenilor și conexiunile cu alte scheme

Licitația ASP de jumătate de miliard de lei! Ofertele prezentate la tender și riscurile identificate de SIS

18 ianuarie 2026, ora 11:15

Un sat din Moldova a ajuns subiect de știri pentru o agenție internațională de presă. E vorba de Rogojeni, din raionul Șoldănești, care a intrat în atenția Agence France-Presse. Imaginile filmate acolo de video-jurnalista și regizoarea Andreea Udrea au fost preluate și distribuite în toată lumea. Așa se face că Rogojeni, un sat mic, cu un peisaj parcă desprins dintr-un film, a devenit o adevărată carte de vizită a țării noastre, transmite 1TV.

Rogojeni a ajuns să fie cunoscut drept „satul hobbiților”, o aluzie la trilogia „Stăpânul Inelelor”. Iar asta, datorită caselor sale joase, din piatră, de tip bordei, pe care localnicii le numesc „bașcă”. Sunt locuințe mici, construite pe jumătate în pământ, cu uși joase, care te obligă să te apleci atunci când intri. Iar tocmai felul acesta neobișnuit în care arată atrage tot mai mulți vizitatori. 

O profesoară din sat spune că oamenii locuiesc și astăzi în astfel de case:„Avem persoane care locuiesc în astfel de bordeie, pe care le vedeți și în spatele meu. Sunt mici, care mențin căldura. Ele sunt, practic, construite în pământ”.

Una din cele mai cunoscute „băști” din Rogojeni, a lui Mihail Țara, a fost restaurată și transformată în muzeu. Înăuntru, timpul pare că s-a oprit: icoane, prosoape tradiționale, obiecte vechi din gospodărie și simboluri care păstrează povestea satului. Iar, ca în fiecare iarnă la țară, revin și obiceiurile vechi, inclusiv pregătirile pentru tăierea porcului. 

Primarul spune că interesul pentru sat este în creștere, mai ales iarna și vara, când vin tot mai mulți oameni să descopere acest loc aparte.

„A crescut numărul celor interesați să vadă localitatea și care sunt pasionați nu doar de locuințele de tip semibordei, dar și de forma de relief, de casele, de gardurile care sunt, drumurile vechi, care se mai păstrează încă în satul Rogojeni. Așa că aici nu s-a intervenit între timp cu construcții de tip nou. Deci se păstrează stilul vechi, așa cum era el pe timpuri”, a declarat edilul.

Printre vizitatori este și un student din Coreea de Sud. El spune că astfel de tradiții sunt greu de întâlnit în Occident; un motiv în plus ca străinii să descopere Moldova. 

„Sincer, așa ceva chiar e greu de văzut, și nu doar în Coreea. Chiar și dacă vii din Statele Unite, din Japonia sau din alte țări europene, mai ales din vest”, a subliniat sud-coreeanul.

Pentru rogojeneni, aceste case și tradiții nu sunt doar o amintire din trecut. De fapt, ele pot fi ultima șansă pentru un viitor. În sat au mai rămas acum în jur de 30 de oameni, unde altădată erau aproape 200. Localnicii speră că vor veni turiști, satul va fi redescoperit și, astfel, nu se va stinge definitiv.